Sugestii de excursii

[Adrian Pop]

Sugeram de-a face, impreuna cu noi, excursii de explorare in aceste zone:

1. Tumulii, misterul și energia „piramidelor” din România


https://www.efemeride.ro/tumulii-misterul-si-energia-piramidelor-din-romania

Templele Zalmoxiene

Cand un Zalmoxian trecea in alte dimensiuni, cei care-l iubeau aduceau cate o piatra si-o asezau pe mormantul acestuia si astfel apareau movile sau chiar piramide....

Marimea piramidei era data de rangul conducatorului Zalmoxian.

[Adrian Pop]

În România există peste 5000 de tumuli sau movile, care sunt ridicături de pământ sau pietre, așezate peste morminte. În județul Brașov, în comuna Sona, există șapte movile, cu înălțime de peste 30 de metri, așezate pe două șiruri, în ordinea mărimii. Localnicii le spun guruieți sau piramide.Legendele spun că în interiorul acestora se află ascunse comori. An de an, de Rusalii, printr-un ritual unic, localnicii celebrează acest eveniment. Există specialiști care susțin că aceste movile fac parte din Triunghiul Magic care a rămas de pe vremea dacilor. Ele sunt așezate pe o linie invizibilă care face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor.În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei, Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roșie, sanctuarul de la Racoș, templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și piramidele de la Sona. Tumuli s-au descoperit și în Antarctica. Sub bucățile mari de gheață au fost găsite oseminte foarte bine conservate.Un explorator pe nume Franklin, care și-a găsit sfârșitul într-o expediție în Antarctica, a scris pe un astfel de tumul un mesaj că totul este bine. A urmat mai târziu sfârșitul tragic. Specialiștii susțin că mai întâi au fost movilele, după care au fost construite piramidele.
Istoricii susțin că tumuli ascund mistere încă neelucidate. Tumulii sunt de fapt morminte, în interiorul cărora defunctul era îngropat alături de multe bogății. Cu cât acești tumuli sunt mai înalți, cu atât defunctul avea un rang mai important în societate și bineînţeles, era mai bogat.Aceste movile se întâlnesc în zona tracică și exprimă, prin mărimea lor, opulența defunctului. Dacă veți examina harta Dobrogei, gen Google Earth, se pot observa urmele unei fortificații dantelate, morminte funerare în formă de tumuli, urme ale drumurilor antice.
Tumuli erau construiți lângă drumurile antice și erau morminte unde cadavrele erau incinerate chiar în interiorul acestora. Cu excepția copiilor cu vârsta până în șapte ani, toate cadavrele erau incinerate.



Herodot vorbește despre ritualul înmormântării la traci care consta în trei zile de priveghi, incinerarea cadavrului, urmat de un mare banchet și întreceri sportive. În timpul banchetului erau sparte vasele folosite. Depunerea în tumuli a unor obiecte prețioase și a ofrandelor aveau drept scop, pe de o parte ca defunctul să nu ducă lipsă de nimic în cealaltă viață și să nu se mai întoarcă în lumea din care a plecat.În localitatea Zimnicea a fost cercetat un astfel de mormânt în formă tumulară. În interiorul său au fost descoperite trei încăperi și un coridor. În prima încăpere s-au găsit rămășițele unui bărbat, în a doua încăpere rămășițele unei femei iar în a treia scheletul unor cai.
Arheologii au descoperit morminte în care cadavrele au fost înhumate. Acestea erau plane și în interior mortul era așezat pe spate, direct pe pământ, cu mâinile întinse pe lângă corp, iar picioarele erau îndoite de la genunchi în jos și căzute lateral.Documentele istorice descoperite arată faptul că geto-dacii apelau la sacrificii umane. S-au descoperit sub locuințe trupuri de copii. La moartea regelui sau a aristocraților era omorâtă soția și servitorii. Sacrificiile umane aduse unor zeități nu este un ritual specific geto-dacilor. El a fost practicat și de greco-romani, germani, celți.Dacă un geto-dac avea mai multe soții și acesta deceda, se ducea o luptă fizică între soții și cea care era mai puternică și învingea era omorâtă și rămășițele acesteia erau așezate deasupra osemintelor bărbatului. Era o mare onoare să mori în aceste condiții. Cele rămase în viață jeleau și își manifestau durerea prin strigăte.

[Adrian Pop]

http://transworldexpedition.com/wp-content/uploads/2011/01/I_Gyeongju_tumulus.jpg

[Adrian Pop]

https://historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/as1.jpg

[Adrian Pop]

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSci7Gtx60qlG4rWJpRJa3zgYECF7J94 S70s6IodbDu8Qh1vnO4dQ

[Adrian Pop]

http://www.rostirea.ro/news/wp-content/uploads/2013/09/4-ee8d776b46.jpg

[Adrian Pop]

În România există peste 5000 de tumuli sau movile, care sunt ridicături de pământ sau pietre, așezate peste morminte.

Localnicii le spun guruieți sau piramide.



https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcROypzd6LZFUJZw2YT_NHMBhlm1iEwnN qJmW1bnjrvVYMTn3Zjv

[Adrian Pop]

http://www.univeur.org/integratiosta/download.asp-file=univeur-warehouse-images-Noviodunumtumulfunerar_1.JPG

[Adrian Pop]

http://www.megalithic.co.uk/a558/a312/gallery/Eastern_Europe/Romania/Luncani-Pietra_Rosie_1.JPG

[Adrian Pop]

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/39/SveshtariTumulus.jpg

[Adrian Pop]

Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov (http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/piramidele-de-pamant-de-la-sona-judetul.html)

http://4.bp.blogspot.com/-flbJGn7yyvg/TkmZR3Ulc0I/AAAAAAAAAuw/WO1JYS1yiOk/s200/Guruiete.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-flbJGn7yyvg/TkmZR3Ulc0I/AAAAAAAAAuw/WO1JYS1yiOk/s1600/Guruiete.jpg) Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor?


Cuvinte cheie: piramide, Şona, guruieţe, movile, tumuli,

I. INTRODUCERE.
Demersul cercetǎrii piramidelor de pǎmânt de la Şona a pornit dintr-o necesitate fireascǎ. Formaţiunile acestea, prin aura lor misterioasǎ, atrag numeroşi curioşi, dar şi cercetǎtori amatori. Iar dacǎ un fenomen / o formaţiune / o unitate geograficǎ reuşeşte sǎ canalizeze atât de mult interes, dacǎ se pun atât de multe întrebǎri, rǎmâne de datoria geografului sǎ intervinǎ, sǎ-şi aplice cunoştiinţele şi logica, în încercarea de a emite un punct de vedere solid şi bine argumentat.
Aşadar, scopul acestui articol se axeazǎ pe latura cauzal-explicativǎ a misterului “piramidelor de pǎmânt de la Şona”, prin aplicarea unei metodologii de cercetare specific geografice: analiza bazelor cartografice (ortofotoplanuri, harta geologicǎ, harta topograficǎ, harta solurilor, modelul numeric altimetric al terenului) şi întǎrirea lor cu observaţii de teren de naturǎ pedo-geologicǎ şi morfologicǎ (formǎ, dispunere, activitate geomorfologicǎ etc). Pentru o manipulare mai eficientǎ a datelor, s-a recurs la utilizarea sistemelor informaţionale geografice (SIG/ GIS). Pentru întǎrirea explicaţiilor text au fost utilizate metoda blocdiagramei şi a schiţelor geografice.

II. AŞEZARE GEOGRAFICǍ. DESCRIERE. LEGENDE.
Complexul Piramidelor se aflǎ în judeţul Braşov, pe partea terminalǎ a Podişului Hârtibaciului în Depresiunea Fǎgǎraşului, pe dreapta Oltului la o distanţǎ de 600 m de cursul acestuia. Se desfǎşoarǎ pe versantul sudic al Dealului Şesului, cu deschidere panoramicǎ spre Ţara Fǎgǎraşului.
Coordonate geografice: 45˚51’19’’ lat. N; 25˚04’00’’ long. E.
Localitǎţi – reper: La 5 km Est de municipiul Fǎgǎraş se aflǎ satul Şona (care aparţine de comuna Mândra). La o distanţǎ de 800 m de perimetrul construit al satului Şona, în direcţia Est-Nord-Est, se aflǎ Complexul Piramidelor (fig.1).

http://4.bp.blogspot.com/-oQqYpsmy6g0/TkmZ9CXisJI/AAAAAAAAAu0/cWvqPfvn4fs/s400/Complexul+Piramidelor.+Asezare+si+cai+de+acces.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-oQqYpsmy6g0/TkmZ9CXisJI/AAAAAAAAAu0/cWvqPfvn4fs/s1600/Complexul+Piramidelor.+Asezare+si+cai+de+acces.jpg )
Fig.1. Complexul Piramidelor de la Şona, Aşezare geograficǎ şi cǎi de acces.

Complexul de la Şona este compus din mai multe unitǎţi (fig.2):

http://2.bp.blogspot.com/-HbrYwJ6zrgY/TkmaRCaCG2I/AAAAAAAAAu4/1XnOqalSCdY/s400/Complexul+piramidelor+harta.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-HbrYwJ6zrgY/TkmaRCaCG2I/AAAAAAAAAu4/1XnOqalSCdY/s1600/Complexul+piramidelor+harta.jpg)
Fig.2. Complexul Piramidelor de la Şona, Componenţǎ şi cadru natural.

1. Guruieţele. Sunt 8 movile de formǎ conicǎ – alungitǎ, cu vârfuri rotunjite. Cel puţin la suprafaţǎ au în componenţǎ argilǎ şi sol luto-argilos, acoperite cu înveliş erbaceu. Nu sunt utilizate antropic în niciun mod. Au fost executate sǎpǎturi de micǎ adâncime, acoperite ulterior natural. Pe terenul adiacent existǎ parcele agricole, activitate fǎrǎ influenţǎ asupra movilelor. Privite doar din anumite unghiuri atrag atenţia prin forma lor cel puţin ciudatǎ, ce le-a adus renumele de “Piramide de pǎmânt” (fig.3). De asemenea, prezintǎ dispunere relativ regulatǎ.

[Adrian Pop]

http://1.bp.blogspot.com/-aOi1aj0TWZE/Tkmas-aoZ2I/AAAAAAAAAu8/G9BHddajJ8g/s400/1.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-aOi1aj0TWZE/Tkmas-aoZ2I/AAAAAAAAAu8/G9BHddajJ8g/s1600/1.jpg)
Fig.3. Mergând la guruieţe dinspre Şona…

Primele patru dintre acestea (G1, G2, G3, G4) se desfǎşoarǎ pe un aliniament Vest – Est (fig.4, fig.5c). Axa lor mare este orientatǎ în lungul acestuia. Sunt cele mai înalte (8 - 10 m), iar cele mai impunǎtoare dintre ele sunt G2 şi G3. (fig.4, fig.5). G2, G3 şi G4 sunt conectate prin şei cu înǎlţimi de 2-4 m faţǎ de suprafaţa adiacentǎ (fig.5d).

http://3.bp.blogspot.com/-B5ULV233qEM/TkmbUJnVIqI/AAAAAAAAAvA/bFSOEj717yA/s400/7.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-B5ULV233qEM/TkmbUJnVIqI/AAAAAAAAAvA/bFSOEj717yA/s1600/7.jpg)
Fig.4. Primele trei movile şi satul Şona în plan îndepǎrtat. Vedere de pe Dealul Şesului.

http://1.bp.blogspot.com/-tDI-3buGhkc/Tkmbncd6zII/AAAAAAAAAvE/ZnU6H9KDi-8/s200/3.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-tDI-3buGhkc/Tkmbncd6zII/AAAAAAAAAvE/ZnU6H9KDi-8/s1600/3.jpg) http://2.bp.blogspot.com/-VLxF8qu_U1k/Tkmb2o1W4LI/AAAAAAAAAvI/uhaj-6JwKI8/s200/2.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-VLxF8qu_U1k/Tkmb2o1W4LI/AAAAAAAAAvI/uhaj-6JwKI8/s1600/2.jpg)



http://1.bp.blogspot.com/-IFbmT-INV4c/TkmcG8hQ8aI/AAAAAAAAAvM/8wf4r8-NtyY/s200/6.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-IFbmT-INV4c/TkmcG8hQ8aI/AAAAAAAAAvM/8wf4r8-NtyY/s1600/6.jpg)


http://2.bp.blogspot.com/-Ftzhp4U7iX8/TkmcOpDSzYI/AAAAAAAAAvQ/sqalWJ5DAZo/s200/5.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-Ftzhp4U7iX8/TkmcOpDSzYI/AAAAAAAAAvQ/sqalWJ5DAZo/s1600/5.jpg)
Fig.5. Movilele aliniamentului nordic fotografiate din unghiuri diferite (a - de pe G4; b - de pe G2; c - de la baza dealului Şesului; d - de pe G5).

La Sud de acest aliniament se desfǎşoarǎ un al doilea grup de guruieţe (G5, G6, G7, G8). Regularitatea dispunerii lor este mai puţin evidentǎ decât în cazul primelor patru. Dar şi acestea pot fi unite printr-o linie Vest – Est. Spre deosebire însǎ de primele patru, axele lor mari cad oblic pe aliniament. G5 ş G6 sunt conectate printr-o şa foarte înaltǎ (fig.6 stânga). G7 şi mai ales G8 sunt izolate (fig.6 dreapta). Înǎlţimile celor patru guruieţe sudice sunt mai mici (5 – 9 m). Poziţia lor inferioarǎ pe versant amplificǎ aspectul impunǎtor al movilelor nordice.

http://4.bp.blogspot.com/-q_NhZfalMRs/TkmdWZlHV_I/AAAAAAAAAvU/E_bvm3C6AGY/s200/8.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-q_NhZfalMRs/TkmdWZlHV_I/AAAAAAAAAvU/E_bvm3C6AGY/s1600/8.jpg) http://2.bp.blogspot.com/-1EYE3Y5Uzeo/TkmdiU8Sl4I/AAAAAAAAAvY/MQu1HvlUtJM/s200/9.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-1EYE3Y5Uzeo/TkmdiU8Sl4I/AAAAAAAAAvY/MQu1HvlUtJM/s1600/9.jpg)
Fig.6. Movilele grupului sudic (G5…G8) fotografiate de pe G2. Se observǎ forma lor alungitǎ.

2. Valurile de pǎmânt. Sunt 5 movile alungite, de 1-3 m înǎlţime, situate la exteriorul guruieţelor, în partea frontalǎ sudicǎ (V1, V2) (fig.7) şi la baza sectorului de versant abrupt la Nord (V3, V4, V5) (fig.8). Asemǎnarea acestora cu guruieţele este firavǎ. Dar importanţa lor nu poate fi neglijatǎ.

http://2.bp.blogspot.com/-HERiiKUEJo4/TkmeLsmhiXI/AAAAAAAAAvc/MAnqPe0xXGI/s320/10.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-HERiiKUEJo4/TkmeLsmhiXI/AAAAAAAAAvc/MAnqPe0xXGI/s1600/10.jpg)
Fig.7. Valurile de pǎmânt (V1, V2) din faţa lui G7.
http://4.bp.blogspot.com/-moQrNzY0rdo/Tkmehx5uwTI/AAAAAAAAAvg/rS0l24Uqdbc/s200/12.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-moQrNzY0rdo/Tkmehx5uwTI/AAAAAAAAAvg/rS0l24Uqdbc/s1600/12.jpg) http://3.bp.blogspot.com/-bHlZGE0JYW4/TkmesQp8MkI/AAAAAAAAAvk/O0qI8RGeIIk/s200/11.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-bHlZGE0JYW4/TkmesQp8MkI/AAAAAAAAAvk/O0qI8RGeIIk/s1600/11.jpg)
Fig.8. Valurile de pǎmânt din Nord (V3, V4, V5), de la baza versantului abrupt (cu aspect de “zid de apǎrare”). Fotografiate de pe G2.

3. Versantul abrupt cu aspect de “Zid de apǎrare” (fig.8, fig.9). Versantul Nordic al Dealului Şesului coboarǎ lin în valea Carpenului. În schimb, versantul sǎu sudic prezintǎ la partea superioarǎ un sector abrupt şi alungit, care dominǎ peisajul guruieţelor, putând fi astfel uşor comparat cu un zid de apǎrare. Are înǎlţimi de ~15 m.

http://2.bp.blogspot.com/-1fx9PnAZWmQ/Tkme-AFo2hI/AAAAAAAAAvo/_Fqb7TxYhnw/s400/Schita.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-1fx9PnAZWmQ/Tkme-AFo2hI/AAAAAAAAAvo/_Fqb7TxYhnw/s1600/Schita.jpg)
Fig.9. Complexul Piramidelor de la Şona. Reprezentare schematicǎ. (G1…G8 – Guruieţele cu aspect de piramide / tumuli; V1…V5 – Valuri de pǎmânt).

Nivelul de cunoaştere a piramidelor de pǎmânt se aflǎ la stadiul legendelor şi al presupunerilor. Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase, iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV. Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este utilizatǎ de jurnalişti (1,2,3), de turişti ori de cercetǎtorii de ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior, denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea. Am utilizat-o şi noi deoarece este înrǎdǎcinatǎ în memoria cititorilor. Însǎ, termenul corect pentru a desemna formaţiunile respective este “guruieţe”, dupǎ cum le spun sǎtenii din Şona(4).
Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a scuipat pǎmânt, creând movilele care se observǎ astǎzi(5). O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.”(6).
Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.(7).
Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc. Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile, denumite tumuli.(8).
O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice (9).
Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?

NOTE
1 “Realitatea TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
2 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
3 Dan Gheorghe, 2008, accesat pe 14.07.2011
4 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
5 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
6 “Realitatea.TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
7 Sebastian Dan, “Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
8 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
9 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011

BIBLIOGRAFIA la sfârşitul pǎrţii a II-a

Va urma!
Continuarea şi dezlegarea misterului (adicǎ partea a II-a) miercuri, 17.08.2011 la ora 12.00, pe Geografilia :) Vǎ aştept!
P.S. Partea a II-a aici (http://geografilia.blogspot.com/2011/08/piramidele-de-pamant-de-la-sona-judetul_17.html)

Autor: Ionuţ Tudose
Data: 16.08.2011

[arienne2003]

PEŞTERA LUI ZAMOLXIS, LOCUL UNDE CREŞTEA PLANTA CARE VINDECA ORICE BOALĂ

La patru ore de mers cu maşina din Bucureşti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munţii Căpăţânii, se găseşte una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capatul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza

Peştera Polovragi
O zi “cheltuită” ca să vizitezi o peşteră în care legenda spune că a trăit un zeu pare o investiţie bună. Caverna de la Polovragi este cu adevărat o minune despre care puţini români au aflat. Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut în scobitura de kilometri a stâncii o fac mai mult din întâmplare. Muzeografii de la Muzeul Gorjului recunosc sincer că turiştii au descoperit caverna doar după ce în zonă s-a deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parâng şi leagă Gorjul de Alba.
Deşi nu are “camere” spectaculoase de peste o sută de metri înălţime cum are peştera Skocjan din Slovenia, grota gorjeană este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt.
Pe drumul spre Zamolxis sar păstrăvii din râul Olteţul

Dacă se porneşte din Bucureşti, ca să se ajungă la destinație, se merge spre Râmnicu Vâlcea, se trece de Horezu şi apoi va ieși, undeva în cale, şi localitatea Polovragi. Se poate ajunge uşor şi fără automobil. Dacă se ia autobuzul spre Târgu Jiu, trebuie doar să se ceară la șofer o staţie în comuna cu pricina aşezată la poalele masivilor Capăţânii şi Parâng.

Odată ce se ajunge în localitate, mai întâi se dă o raită pe la mânăstire. E din secolul XVII şi e realizată în stil bizantin. Nu e mare aşa că se bifează rapid vizitarea ei! După ce se ieşe din Casă Domnului, urmează drumul forestier spre grota unui alt zeu. Sună bine! Până la destinație e timp să se admire drumul spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Olteţului sunt magnifice. Râul cu acelaşi nume îi însoţeşte zgomotos pe temerari pe partea stângă a potecii. Tot în amonte urcă şi păstrăvii care sar uneori din apă ajutaţi de micile cascade formate de pietrele din albie. Peisajul te fură, aşa că nici nu nu-ţi dai seama că ai şi ajuns la peşteră.
Acasă la zeul dacilor

Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest doar speologii au acces. În grotă este cald şi umed (temperatură constantă este de 9 grade Celsius şi umiditate medie de vreo 90%, spune ghidul).
Acum se trece la poze, cine are un aparat mai performant e fericit, şi la “uau, ce ciudat e”! Dar pentru a depăşi gardul trebuie să se plătească şi o taxă de 5 lei de persoană (complexul e deschis doar de vineri și până duminică, între orele 11.00-17.00)
Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări.



În interior îţi atrage atenţia:

scaunului lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul

cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga

pictura realizată de către un călugăr în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii. Autorul acestui desen ciudat este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietăţile subpământene, vreme de şaşe luni.

Izvorul Speranţelor, din spatele căruia se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe

Bolta însângerată

Camera Albă

Bolta Divină


Cam vreo 45 de minute durează traseul până se ajunge iar la ieşire.
Înainte de a spune “la revedere” ghidul aminteşte vizitatorilor că pe vârful de deasupra se găsesc ruinele unei cetăţi dacice, despre care se spune că a fost cetatea lui Zamolxis, cetate la care se ajunge după un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin pădure.

Datorita oxigenului eliminat din apă (umiditatea este foarte mare), aerul îţi dă o energie nemaiîntâlnită aşa că noul drum pare floare-la-ureche.

Sursa :

https://lupuldacicblogg.wordpress.com/2014/06/16/pestera-lui-zamolxis-locul-unde-crestea-planta-care-vindeca-orice-boala/

[Adrian Pop]

https://www.youtube.com/watch?v=Ta6ofU2bUEM

Top 10 Comori descoperite #3

[Adrian Pop]

COMORILE ASCUNSE DIN ROMANIA (TOTUL DESPRE TOT)

https://www.youtube.com/watch?v=abrIoJtCnzg

[arienne2003]

http://sharethis.ro/2014/04/23/salina-turda-al-doilea-cel-mai-frumos-loc-subteran-din-lume-potrivit-cnn