Alina Bratu
01.04.2017, 21:12
Simona Rusu (https://www.facebook.com/simona.rusu.9) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/pildele.sf.parinti/photos/a.1208602972490013.1073741828.1208588135824830/1634366783246961/?type=3) postată de Pildele Sfintilor Parinti (https://www.facebook.com/pildele.sf.parinti/). · Ieri la 06:50
Căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
https://scontent-arn2-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/16865189_1634366783246961_2974245123414658008_n.pn g?oh=2d3a684b2bc6788187737149edb8f421&oe=59570EF7
Pildele Sfintilor Parinti
· Ieri la 00:18
Căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în... locul cel
dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul mai de cinste decât tine, şi venind cel care v-a chemat pe tine şi pe el, îţi va zice: „Dă acestuia locul” – şi atunci, cu ruşine, te vei duce să te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. Ci tu, când vei fi chemat, mergând aşază-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: „Prietene, mută-te mai sus”. Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor care vor şedea împreună cu tine, căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
Manifestarea orgoliului omenesc se săvârşeşte cel mai des tocmai în împrejurări de zi cu zi: în ospeţie, în sufragerie, la masă. La fel ca în vremurile de demult, oaspetele contemporan vrea să şadă pe un loc mai de vază. Această năzuinţă se bucura de mare trecere la boierii Rusiei Moscovite, care (fără să vădească în această privinţă nici un pic de duh ortodox!) se străduiau să se aşeze care mai de care pe locurile de vază la masa ţarului. Bineînţeles însă că, în afara meselor celor mai săraci oameni, în toate ţările are loc, chiar dacă nebăgată de seamă, o întrecere a orgoliilor.
Modestia este o formă anevoie de împlinit a binelui. Omul ce se gândeşte cu încordare cum să nu rămână mai prejos de altul şi cum să ajungă mai presus de altul nu e în stare de efort constructiv, şi cu atât mai mult de cel suprem, duhovnicesc. Slava deşartă este semn nu numai al stagnării morale, ci şi al celei mintale. (Sfântul Ioan Maximovici)
(Cum să biruim mândria, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2010, pp. 120-121)
Căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
https://scontent-arn2-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/16865189_1634366783246961_2974245123414658008_n.pn g?oh=2d3a684b2bc6788187737149edb8f421&oe=59570EF7
Pildele Sfintilor Parinti
· Ieri la 00:18
Căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în... locul cel
dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul mai de cinste decât tine, şi venind cel care v-a chemat pe tine şi pe el, îţi va zice: „Dă acestuia locul” – şi atunci, cu ruşine, te vei duce să te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. Ci tu, când vei fi chemat, mergând aşază-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: „Prietene, mută-te mai sus”. Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor care vor şedea împreună cu tine, căci oricine se înalţă pe sine va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine va fi înălţat (Luca 14, 8-11).
Manifestarea orgoliului omenesc se săvârşeşte cel mai des tocmai în împrejurări de zi cu zi: în ospeţie, în sufragerie, la masă. La fel ca în vremurile de demult, oaspetele contemporan vrea să şadă pe un loc mai de vază. Această năzuinţă se bucura de mare trecere la boierii Rusiei Moscovite, care (fără să vădească în această privinţă nici un pic de duh ortodox!) se străduiau să se aşeze care mai de care pe locurile de vază la masa ţarului. Bineînţeles însă că, în afara meselor celor mai săraci oameni, în toate ţările are loc, chiar dacă nebăgată de seamă, o întrecere a orgoliilor.
Modestia este o formă anevoie de împlinit a binelui. Omul ce se gândeşte cu încordare cum să nu rămână mai prejos de altul şi cum să ajungă mai presus de altul nu e în stare de efort constructiv, şi cu atât mai mult de cel suprem, duhovnicesc. Slava deşartă este semn nu numai al stagnării morale, ci şi al celei mintale. (Sfântul Ioan Maximovici)
(Cum să biruim mândria, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2010, pp. 120-121)