Credinciós

[Adrian Pop]

CREDINCIÓS adj. 1. (BIS.) cucernic, cuvios, evlavios, pios, preacredincios, religios, smerit, (franțuzism) devot, (înv. și reg.) smernic, (înv.) blagocestiv, pietos, pravoslavnic, râvnitor, bine-credincios. (Om ~.) 2. v. fidel.


sursa: Sinonime (2002) (https://dexonline.ro/surse)
adăugată de siveco (https://dexonline.ro/utilizator/siveco)
acțiuni (https://dexonline.ro/definitie/credincios#)


Credincios ≠ adulter, ateu, infidel, necredincios


sursa: Antonime (2002) (https://dexonline.ro/surse)
adăugată de siveco (https://dexonline.ro/utilizator/siveco)
acțiuni (https://dexonline.ro/definitie/credincios#)


CREDINCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care manifestă un atașament constant; caracterizat prin statornicie în convingeri; fidel; devotat; cinstit. 3) și substantivalCare crede în Dumnezeu. /credință + suf. ~os


sursa: NODEX (2002) (https://dexonline.ro/surse)
adăugată de siveco (https://dexonline.ro/utilizator/siveco)
acțiuni (https://dexonline.ro/definitie/credincios#)