latan.elena
19.04.2016, 11:07
Trovanţii sunt formaţiuni de tipul concreţiunilor (https://ro.wikipedia.org/wiki/Concre%C8%9Biune) grezoase[1] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-1), create în straturi de nisipuri (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nisip), legate între ele printr-un cimentcarbonatic (https://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciu), datorită apelor calcaroase.
În principiu, trovanţii sunt gresii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gresie) cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendinţa lor este de creştere spontană - din centru către periferie - cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unoragregate minerale (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agregate_minerale&action=edit&redlink=1) nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva metri. Sunt incorect cunoscuţi în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc".
În România, trovanţii se găsesc în mai multe locuri:
Muzeul Trovanţilor din Costeşti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coste%C8%99ti,_V%C3%A2lcea), judeţul Vâlcea.
Dealul Feleacului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj) de lângă Cluj-Napoca (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca)[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-2)
În Munţii Buzăului la Ulmet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ulmet,_Buz%C4%83u)[3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-3)[4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-4)
Lângă Sibiu pe teritoriul satului Caşolţ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ca%C8%99ol%C8%9B,_Sibiu)[5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-t-5)
În Hunedoara la cariera de nisip de la Hăşdat (https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83%C8%99dat,_Hunedoara)
În judeţul Bacău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u) pe malul stâng al Tazlăului (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tazl%C4%83u), la vărsarea acestuia în Trotuş (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Trotu%C8%99)[6] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-6)
În judeţul Bacău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u), pe malul stâng al Siretului (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret), în dreptul localităţii Cornii de Sus[7] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-7)[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-8)
În judeţul Buzău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Buz%C4%83u) pe raza localităţii Chiojdu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiojdu,_Buz%C4%83u)[9] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-9)
În Munţii Berzunţi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Berzun%C8%9Bi) langă satul Viişoara (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vii%C8%99oara)[10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-10)
În judeţul Bistriţa Năsăud (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba_N%C4%83s%C4%83ud), Podişul Transilvaniei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvaniei), lângă satul Domneşti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Domne%C8%99ti)[11] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-11)
În judeţul Suceava (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceava), Podişul Sucevei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Sucevei), langă localitatea Remezeu [12] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-12)
În Podişul Someşan (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Some%C8%99an), langă satul Cliţ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cli%C8%9B), [13] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-13)
Se mai pot găsi în Călăraşi aproape de malul Dunării, şi chiar şi în nivele nisipoase-argiloase din Munţii Mezeş (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Meze%C8%99&action=edit&redlink=1).
În judeţul Vâlcea
Prima locaţie este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a şoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costeşti. Într-un spaţiu de 100 mp se află mai mulţi trovanţi, de diferite forme, unii grei de câteva tone, aşa cum au ieşit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului. De la Costeşti se poate ajunge la a doua locaţie pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc.
A doua locaţie, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteşani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecţia din centrul localităţii). Aici, mergând în sus de-a lungul firişorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de şuvoaiele formate la ploi, trovanţi de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.
SURSA:https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/3584190/2/mg-2419poza.jpg?width=618&height=361
Trovantii -misterul „pietrelor vii”
Cu 6 milioane de ani inaintea nasterii marelui sculptor Constantin Brancusi, natura isi crea, nu departe de locul lui natal, propriile „Domnisoare Pogany”. Li se spune trovanti, dar numele care s-a incetatenit in randul localnicilor este „pietre care cresc”.
O lume de piatraIn apropiere de drumul care leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in comuna valceana Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale existentei unorcivilizatii extraterestre superioare. Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin că formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.
De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Costeşti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Formatiunile valcene se abat usor de la regula generală: pe suprafata celor foarte mari „cresc”, parca, pietre mai mici. Trovantii de aici nu sunt insa singurii din tara. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara). Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor, spune drd. Florin Stoican, este protejarea acestor fomatiuni geologice: „In trecut, unii trovanti au fost folositi, probabil, si ca piatra de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Exista legi care ne permit sa luam masuri”. De altfel, aproape jumatate din bugetul proiectului este folosit pentru a-i ajuta pe turisti sa inteleaga importanta protejarii acestor pietre.
Trovantii, realmente „pietre care cresc”?Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza proceselor naturale de eroziune”.
Un fenomen care fascineaza o lume intreagaDin Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/1/_MG_2419.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/2/_MG_2425.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/3/_MG_2426.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/4/_MG_2427.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/5/_MG_2429.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/6/_MG_2432.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/12/_MG_2448.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/17/_MG_2459.jpg?width=912
Vezi galerie foto (http://www.descopera.ro/galerie/928916-trovanti-formatiuni-geologice-costesti-jud-valcea)
SURSA: http://www.descopera.ro/natura/3584190-trovantii-misterul-pietrelor-vii
În principiu, trovanţii sunt gresii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gresie) cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendinţa lor este de creştere spontană - din centru către periferie - cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unoragregate minerale (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agregate_minerale&action=edit&redlink=1) nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva metri. Sunt incorect cunoscuţi în anumite cercuri sub numele de "pietre care cresc".
În România, trovanţii se găsesc în mai multe locuri:
Muzeul Trovanţilor din Costeşti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Coste%C8%99ti,_V%C3%A2lcea), judeţul Vâlcea.
Dealul Feleacului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Feleacu,_Cluj) de lângă Cluj-Napoca (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca)[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-2)
În Munţii Buzăului la Ulmet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ulmet,_Buz%C4%83u)[3] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-3)[4] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-4)
Lângă Sibiu pe teritoriul satului Caşolţ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ca%C8%99ol%C8%9B,_Sibiu)[5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-t-5)
În Hunedoara la cariera de nisip de la Hăşdat (https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83%C8%99dat,_Hunedoara)
În judeţul Bacău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u) pe malul stâng al Tazlăului (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tazl%C4%83u), la vărsarea acestuia în Trotuş (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Trotu%C8%99)[6] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-6)
În judeţul Bacău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u), pe malul stâng al Siretului (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret), în dreptul localităţii Cornii de Sus[7] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-7)[8] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-8)
În judeţul Buzău (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Buz%C4%83u) pe raza localităţii Chiojdu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiojdu,_Buz%C4%83u)[9] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-9)
În Munţii Berzunţi (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Berzun%C8%9Bi) langă satul Viişoara (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vii%C8%99oara)[10] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-10)
În judeţul Bistriţa Năsăud (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba_N%C4%83s%C4%83ud), Podişul Transilvaniei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvaniei), lângă satul Domneşti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Domne%C8%99ti)[11] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-11)
În judeţul Suceava (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Suceava), Podişul Sucevei (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Sucevei), langă localitatea Remezeu [12] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-12)
În Podişul Someşan (https://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Some%C8%99an), langă satul Cliţ (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cli%C8%9B), [13] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant#cite_note-13)
Se mai pot găsi în Călăraşi aproape de malul Dunării, şi chiar şi în nivele nisipoase-argiloase din Munţii Mezeş (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Meze%C8%99&action=edit&redlink=1).
În judeţul Vâlcea
Prima locaţie este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a şoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costeşti. Într-un spaţiu de 100 mp se află mai mulţi trovanţi, de diferite forme, unii grei de câteva tone, aşa cum au ieşit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului. De la Costeşti se poate ajunge la a doua locaţie pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc.
A doua locaţie, si cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteşani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecţia din centrul localităţii). Aici, mergând în sus de-a lungul firişorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de şuvoaiele formate la ploi, trovanţi de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.
SURSA:https://ro.wikipedia.org/wiki/Trovant
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5108/3584190/2/mg-2419poza.jpg?width=618&height=361
Trovantii -misterul „pietrelor vii”
Cu 6 milioane de ani inaintea nasterii marelui sculptor Constantin Brancusi, natura isi crea, nu departe de locul lui natal, propriile „Domnisoare Pogany”. Li se spune trovanti, dar numele care s-a incetatenit in randul localnicilor este „pietre care cresc”.
O lume de piatraIn apropiere de drumul care leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in comuna valceana Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale existentei unorcivilizatii extraterestre superioare. Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin că formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.
De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Costeşti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Formatiunile valcene se abat usor de la regula generală: pe suprafata celor foarte mari „cresc”, parca, pietre mai mici. Trovantii de aici nu sunt insa singurii din tara. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara). Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor, spune drd. Florin Stoican, este protejarea acestor fomatiuni geologice: „In trecut, unii trovanti au fost folositi, probabil, si ca piatra de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Exista legi care ne permit sa luam masuri”. De altfel, aproape jumatate din bugetul proiectului este folosit pentru a-i ajuta pe turisti sa inteleaga importanta protejarii acestor pietre.
Trovantii, realmente „pietre care cresc”?Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza proceselor naturale de eroziune”.
Un fenomen care fascineaza o lume intreagaDin Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/1/_MG_2419.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/2/_MG_2425.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/3/_MG_2426.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/4/_MG_2427.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/5/_MG_2429.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/6/_MG_2432.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/12/_MG_2448.jpg?width=912
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/6106/928916/17/_MG_2459.jpg?width=912
Vezi galerie foto (http://www.descopera.ro/galerie/928916-trovanti-formatiuni-geologice-costesti-jud-valcea)
SURSA: http://www.descopera.ro/natura/3584190-trovantii-misterul-pietrelor-vii