latan.elena
05.02.2016, 17:02
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-9/12592645_1666580530270673_8591506703512178702_n.jp g?oh=e2f1894f6ed58e6773140838989b0057&oe=57379D9A
Craiova (https://www.facebook.com/Craiova-1665933587002034/?fref=nf)
MIHAI VITEAZUL - BAN AL CRAIOVEI
Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Tārgul de Floci d. 9 august 1601, Turda) a fost domnul Țării Romānești īntre 1593-1601. Pentru o perioadă (īn 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează Romānia de astăzi: Țara Romānească, Transilvania și Moldova. Īnainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns īn panteonul național romānesc după ce a fost recuperat de istoriografia romānească a secolului al XIX-lea, un rol important jucāndu-l opul Romānii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării romānilor, care avea să se realizeze īn secolul al XX-lea.
Īn anul 1601, īn timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "īn al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558. Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit īn 1557. Īmprejurarea ca Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale īn anul morții sale apare ca foarte improbabilă, avānd īn vedere faptul că a murit īn urma unei lungi boli, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu. Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă.
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vānzătoare de rachiu, originară din Tārgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că "Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cāt din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta īmpărătească și īn casa ei zăbovindu-se cātăva vreme..."[
Alte documente, aflate īn custodia Academiei Romāne, precum și specificațiile din Condica episcopiei Rāmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe partea stāngă a Oltului, județul Vālcea. Aceleași surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, īntr-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, īnalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a īntocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut īn forma originală, dar care s-a păstrat īn compilația lui Stephanus Zamosius
Īn urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul īn Muntenia, Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi īngrijorare īn minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate romāneşti şi a promova interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care la un moment dat ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austiei. Astfel contextul internaţional a devenit net nefavorabil lui Mihai Viteazul. Puterile vecine vedeau īn noul stat o contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii (austriecii) īşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei īn sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din regiune. Existau īnsă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuşeste să īnfrīngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul. Īn scurt timp Moldova va reintra īn posesia Movileştilor aserviţi intereselor polone. Mihai īncearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, īnsă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă.
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul īmpăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, īn contextul reīnscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe romān. Īmpreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor romāneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Īn aceste condiţii, se īntrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care īmpăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul său, īn 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei."
Craiova (https://www.facebook.com/Craiova-1665933587002034/?fref=nf)
MIHAI VITEAZUL - BAN AL CRAIOVEI
Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Tārgul de Floci d. 9 august 1601, Turda) a fost domnul Țării Romānești īntre 1593-1601. Pentru o perioadă (īn 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează Romānia de astăzi: Țara Romānească, Transilvania și Moldova. Īnainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns īn panteonul național romānesc după ce a fost recuperat de istoriografia romānească a secolului al XIX-lea, un rol important jucāndu-l opul Romānii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării romānilor, care avea să se realizeze īn secolul al XX-lea.
Īn anul 1601, īn timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "īn al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558. Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit īn 1557. Īmprejurarea ca Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale īn anul morții sale apare ca foarte improbabilă, avānd īn vedere faptul că a murit īn urma unei lungi boli, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu. Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă.
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vānzătoare de rachiu, originară din Tārgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că "Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cāt din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta īmpărătească și īn casa ei zăbovindu-se cātăva vreme..."[
Alte documente, aflate īn custodia Academiei Romāne, precum și specificațiile din Condica episcopiei Rāmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe partea stāngă a Oltului, județul Vālcea. Aceleași surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, īntr-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, īnalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a īntocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut īn forma originală, dar care s-a păstrat īn compilația lui Stephanus Zamosius
Īn urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul īn Muntenia, Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi īngrijorare īn minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate romāneşti şi a promova interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care la un moment dat ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austiei. Astfel contextul internaţional a devenit net nefavorabil lui Mihai Viteazul. Puterile vecine vedeau īn noul stat o contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii (austriecii) īşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei īn sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din regiune. Existau īnsă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuşeste să īnfrīngă revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul. Īn scurt timp Moldova va reintra īn posesia Movileştilor aserviţi intereselor polone. Mihai īncearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, īnsă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă.
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul īmpăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, īn contextul reīnscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe romān. Īmpreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor romāneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah īl īndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Īn aceste condiţii, se īntrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care īmpăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul său, īn 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus īn Muntenia şi īnmormīntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, līngă Tīrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei."