latan.elena
30.12.2015, 18:37
Nu exista materie! Doar energie condensata! Atomul este gol in mare parte! Traim intr-un Univers Holografic, totul este o iluzie prin care noi ne cream realitatea! Aveti grija ce ganditi ca se manifesta! (https://lupuldacicblogg.wordpress.com/2015/04/28/nu-exista-materie-doar-energie-condensata-atomul-este-gol-in-mare-parte-traim-intr-un-univers-holografic-totul-este-o-iluzie-prin-care-noi-ne-cream-realitatea-aveti-grija-ce-ganditi-ca-se-manifes/)
„Matricea este pretutindeni. Ne înconjoară din toate părţile. Chiar şi acum, în această cameră. O vezi când priveşti pe fereastră sau când porneşti televizorul. O simţi când mergi la serviciu, când mergi la biserică sau când îţi plăteşti taxele. Este lumea care te orbeşte ca să nu vezi adevărul.” Morpheus în filmul Tlie Matrix
Am scris niste articole referitor la Universul Holografic plecand de la Constanta lui Plank care e de 100 de miliarde de ori mai mica decat un proton, adica 10 la puterea -35, dar si demonstrarea facuta de oamenii de stiinta germani in 2006, prin care s-a vizualizat interiorul unui atom care este 99,9% gol, mai multe puteti citi aici ->http://www.fara-secrete.ro/cele-trei-dovezi-incontestabile-care-arata-ca-universul-in-care-traim-este-o-iluzie (http://www.fara-secrete.ro/cele-trei-dovezi-incontestabile-care-arata-ca-universul-in-care-traim-este-o-iluzie/) dar si acest articol despre cum putem sa ne cream realitatea in care traim -> http://www.fara-secrete.ro/distrugeti-planurile-reptilienilor-anunnaki-creandu-va-propria-realitate-in-care-sa-traiti (http://www.fara-secrete.ro/distrugeti-planurile-reptilienilor-anunnaki-creandu-va-propria-realitate-in-care-sa-traiti/)
Credem că trăim într-o „lume”. Dar de fapt trăim într-o gamă de frecvenţe. Suntem prinşi într-o gamă de frecvenţe şi de aceea suntem prinşi într-o iluzie. Este ceea ce binecunoscutul film numeşte Matricea. „Lumea” care ne înconjoară nu este decât o mică parte a unei infinităţi multidimensionale pe care o pot accesa simţurile noastre fizice, vederea, auzul, pipăitul, mirosul şi gustul. Lumea fizică pe care o percepem este ca un post de radio la care se acordează simţurile noastre fizice. Asta este deci tot ceea ce vedem. Dar totul din jurul nostru este alcătuit din celelalte frecvenţe sau densităţi ale creaţiei infinite – cele a căror existenţă este negată de „ştiinţă”.
Densităţile există în jurul nostru pe frecvenţe dincolo de spectrul/percepţia simţurilor noastre fizice. Acestea sunt frecvenţele care pot fi percepute de animale precum pisicile, atunci când ele reacţionează la spaţiul aparent „gol”, sau de câini care aud sunete cu frecvenţe mai înalte decât cele pe care le auzim noi. Chiar şi nou-născuţii reacţionează la spaţiul „gol” până când simţurile lor le sunt încătuşate prin condiţionare. Acestea sunt frecvenţele accesate de mediumii autentici – oracolele din lumea antică – cei care îşi pot ridica vibraţia pentru a o acorda la aceste lumi nevăzute.
Fiziciană italiancă Giuliana Conforto scrie astfel în uimitoarea sa carte „LUH, Man’s Cosmic Came” (n.tr. LUH, jocul cosmic al omului) (Edizioni Noesis, 1998):
„…aproximativ 90% din masa totală calculată este de fapt întunecată şi neobservabilă, în timp ce numai 10% este observabilă prin curcubeul infinit, care este lumina. Universul vizibil pe care îl ob-servăm, cu miliardele de stele şi galaxii, este numai o mică perspectivă a acestor 10%. …în interiorul fiecărui corp fizic există o realitate invizibilă, dar mult mai masivă de 90%, ca substanţă neobservabilă, ce poate fi simţită ca emoţii, intuiţii şi sentimente.”
Entităţile din altă dimensiune, cum sunt reptilienii, acţionează în interiorul lumilor din această „materie în-tunecată” nevăzută. Giuliana Conforto mai susţine că, în unele galaxii, această materie întunecată, invizibilă ochiului uman, are de 100 de ori mai mult masa observabilă. Din spectrul nostru de frecvenţe vedem doar 7% din ceea ce există în asemenea galaxii!2 Deschi-zându-ne mintea şi expansionându-ne percepţia, „descoperim” mai multe planete şi stele. Se spune că atomul reprezintă fundamentul materiei fizice şi totuşi numai o fracţiune a spaţiului în care există atomul este „goală” pentru ochiul uman.Un „atom fizic” din care iau naştere toate formele fizice este alcătuit dintr-un nucleu în jurul căruia orbitează electroni asemănători unui sistem solar în miniatură.
In cartea sa „The Opening Of The Third Eye” (n.tr. Deschiderea celui de-al treilea ochi) (Aquar-ian Press, Wellingborough, England, 1977), dr. Douglas Baker susţine că:
„Dacă expansionăm atomul de hidrogen la mărimea unei catedrale, electronul său ar avea , poate mărimea unei monede de 5 cenţi!”
Cel mai mult „spaţiu” din interiorul unui atom este „materie întunecată” care lucrează pe frecvenţe invizibile, în mod asemănător cu sistemul nostru solar şi întregul univers fizic dens. Dacă „ştiinţa” ar fi condusă de oameni care gândesc precum Giuliana Conforto, în locul minţilor închise din academii, am trăi deja într-o lume mult mai conştientă de sine şi de natura vieţii. Să vedem cifrele ei şi să le aplicăm negărilor „ştiinţifice” ale vieţii inteligente în afara acestei planete. Să presupunem că viaţa aşa cum o ştim a apărut numai pe această planetă fizică dintre miliardele de planete şi stele din universul vizibil, care este de fapt numai o parte a „luminii” vizibile, şi care, la rândul ei, reprezintă numai 10% din masa totală. Ce glumă! Să ne ferească Dumnezeu de asemenea „ştiinţă” oficială. Şi asta obţinem numai din calculele actuale. Acea parte de 10% din masa totală pe care o vedem s-ar putea să fie un procentaj foarte optimist.
împărăţia cerului este în voi.Divinitatea se manifesta prin tot ce exista
Tot ce există în jurul nostru, împărţind acelaşi spaţiu cu noi, reprezintă frecvenţe radio şi Tv transmise către noi. Nu le putem vedea, iar ele nu interferează unele cu altele, deoarece vibrează la frecvenţe diferite care trec vina pe lângă alta şi pe lângă noi, fără ca cineva să le observe. Singura dată când interferează este atunci când au aproape aceeaşi banda de frecvenţă. Pornind radioul, frecvenţa accesată trece prin ferestre şi ziduri până la receptorul radio, deoarece zidul şi frecvenţele de emisie sunt îndepărtate una de cealaltă pe scara densităţii. Iată cum „fantomele” şi „extraterestrii” pot, aparent, trece prin ziduri şi de ce unii oameni îi văd şi alţii nu. Depinde de modul de acordare a minţii la frecvenţa lor.
Aceste entităţi din altă dimensiune, inclusiv reptilienii, există în jurul nostru, în acelaşi spaţiu cu noi. Uneori se simt în vibraţiile schimbate ale unei încăperi şi se poate percepe o boare de răcoare sau, pentru entităţile prietenoase, un sentiment de mare iubire în atmosfera din jur. Aceste entităţi sunt apropiate de spectrul nostru de frecvenţe, dar în afara lui. Credo Mutwa vorbeşte despre „punctul vibraţional orb” care-i împiedică pe oameni să vadă aceste entităţi, iar eu cred că acesta este cumva proiectat din exterior, probabil printr-o emisie de frecvenţe din subteran care închide partea potenţialului multidimensional din ADN-ul nostru. ADN-ul este un transmiţător şi receptor al informaţiei vibraţionale, şi de aceea poate fi reprogramat de câmpuri vibraţionale şi electromagnetice. Nikola Tesla, al cărui geniu a fost responsabil pentru cea mai mare parte a sistemelor electrice de astăzi, a înţeles existenţa celorlalte frecvenţe, dar cele mai profunde părţi ale realizărilor sale au fost eliminate.
Odată el a spus:
„Putem afirma categoric că unele dintre ele (alte entităţi dimensionale) sunt prezente în lumea noastră şi chiar în mijlocul nostru, dar forma şi manifestările lor pot avea o asemenea natură, încât nu le putem percepe.”
După cum am mai spus, mişcând scala radio şi acordând aparatul la alt post radio, nu se mai aude primul post, deoarece scala a fost mutată în afara spectrului iniţial şi acum este acordată pe altul. Dar primul post nu a dispărut, el continuă să emită, doar că nu se mai aude. Oricând alegi să îl asculţi, îl găseşti acolo. Creaţia este asemănătoare. Suntem ca nişte picături de apă într-un ocean de energie infinită în forme infinite. Acest ocean de energie se manifestă ca densităţi sau frecvenţe diferite, iar noi suntem acordaţi la cea pe care o numim „lume fizică”. Dar toate celelalte frecvenţe există în jurul nostru şi interacţionează cu noi în timp ce noi percepem numai densitatea pe care simţurile noastre o văd, ating, aud, miros sau gustă – Matricea.
Ca fizician, Giuliana Conforto se exprimă astfel:
„Faptul că nu putem observa nu înseamnă că nu există, asta pentru că percepţia umană este foarte limitată.”
Marele comic american Bill Hicks a exprimat minunat aceste adevăruri. El spunea:
„Materia este energie condensată la o vibraţie joasă. Suntem toţi o singură conştiinţă care se ex-perimentează subiectiv. Nu există moarte, viaţa este doar un vis, iar noi suntem propria imaginaţie despre noi.”
Acest lucru suna a una dintre expresiile din filozofia Budista cum ca toata aceasta realitate e creata de mintea noastra, iar ideea budista e completata insa de Constanta lui Plank care demonstreaza ca universul nostru e holografic.
Să vedem descoperirile lui Albert Einstein, cel mai faimos savant al secolului XX. Formula sa E=mc; arată că materia este doar o formă de energie şi că energia nu poate fi distrusă, ci transformată în altă stare. Conştiinţa noastră, care este energie, este indestructibilă. Trăim pentru totdeauna. Adevărul este în faţa ochilor noştri. Prin simpla schimbare a temperaturii (frecvenţei), gheaţa devine apă, apa devine abur, iar aburul „dispare”. Temperatura transformă gheaţa „solidă” în vapori invizibili, deoarece temperaturile diferite reprezintă frecvenţe diferite. Este aceeaşi energie, dar în stări diferite. Corpul nostru este format din mai multe sub-frecvenţe diferite ce se manifestă în spectrul fizic dens.
Razele X, de exemplu, se transformă în frecvenţe care se potrivesc cu structura noastră osoasă, astfel încât nu fotografiază structura exterioară, care vibrează la o frecvenţă diferită. Razele X nu reflectă zidul clădirilor, numai fierul din interiorul lor, din acelaşi motiv. Priveşte lumea prin frecvenţa razelor X şi vei vedea că arată foarte diferit de a noastră. Reflexia unei persoane sau a unui obiect depinde numai de frecvenţa punctului de observaţie. Aura umană, după cum arată tehnologia, este un amalgam de culori (frecvenţe) care se schimbă în funcţie de gânduri şi emoţii (frecvenţe). Razele X sunt numai un exemplu de frecvenţe a căror existenţă este confirmată, fără a putea fi văzute. Razele ultraviolete, gamma, infraroşii, undele radio etc. sunt alte exemple. Dar orice sugestie făcută înaintea descoperirii lor oficiale ar fi constituit o afirmaţie hilară sau periculoasă.
Fiecare „normă” de la începutul „erei ştiinţifice” s-a dovedit fie greşită, fie incompletă şi deseori incredibil de inexactă şi hilară. Totuşi, generaţii după generaţii se agaţă de normele „ştiinţifice” de astăzi până când acestea îmbătrânesc. „Ştiinţa” continuă să judece posi-bilitatea prin perspectiva „legilor” aparente ale acestui spectru de frecvenţe şi totuşi savanţii ştiu că partea de 90% din masa existenţei pe care o numesc „materie întunecată” nu se supune acelor legi ca gravitaţia şi câmpul electromagnetic. Luând legile fizicii aşa cum se aplică ele unei frecvenţe şi apreciind ce este posibil în alte frecvenţe în baza aceleiaşi legi, vom rămâne ignoranţi la nesfârşit. Ceea ce se aplică unei frecvenţe, nu se aplică alteia.
„Nu există nicio lingură”
Cheia afirmaţiei lui Bill Hicks despre adevărul ascuns este următoarea: Suntem propria imaginaţie despre noi. Viaţa noastră, experienţa noastră fizică sunt manifestări ale gândurilor noastre. Suntem ceea ce credem că suntem. Ceea ce gândim despre sine şi lumea care ne înconjoară devine experienţa noastră fizică. Crezi că eşti obişnuit? Vei fi „obişnuit”. Crezi că eşti neputincios? Vei fi neputincios. Crezi că cele mai frumoase lucruri din viaţă se petrec altora? Aşa va fi. Totul este creat prin şi de către gând – gândurile noastre. In acest spectru de frecvenţe ale densităţii în care trăim, timpul dintre gând şi manifestarea sa fizică poate fi lung, dar gândul este totuşi creator.
De exemplu, priveşte în jur, indiferent unde te afli. Clădirile, mobila şi toate lucrurile sunt create clar prin gând. Ele nu ar fi existat fără ca cineva să se gândească să le inventeze. Fără gând nu ar putea exista creaţie fizică. In alte lumi în care energia este mult mai puţin densă, gândul şi manifestarea sa sunt simultane. Gândul se manifestă instantaneu, ceea ce înseamnă că trăim într-o lume iluzorie, deoarece lumea este doar o reflexie, oglindă a gândului uman. Ceea ce credem despre lume, devine lumea. Sau cel puţin aceasta va fi percepţia noastră despre ceea ce există.
In filmul The Matrix apare un băieţel care îndoaie linguri la voinţă. Dar el spune că adevărul este următorul:
„Nu există nicio lingură… nu lingura se îndoaie, ci persoana se îndoaie.”
Ce este real? Real este ceea ce crezi că este real. Tot astfel personajul Morpheus din acelaşi film spune că:
„realul reprezintă numai impulsurile electrice interpretate de creier.”
David Icke spune:
„Deci nu vedem lucrurile, ci numai lumina pe care ele o reflectă. Trage draperia şi stinge lumina. Ce vezi? Nimic. Iar dacă vezi ceva, aceea este doar lumina reflectată de lucrurile din jur. Termenul de „materie întunecată” se referă la ceea ce nu reflectă lumina din spectrul nostru de frecvenţă şi de aceea nu o putem vedea. Nu vedem nimic în afară de lumina reflectată. Chiar şi atunci obiectul este perceput ca răsturnat şi trebuie inversat de creier pentru a-1 putea percepe corect! Nici măcar nu „auzim” vreun sunet ca atare. Urechile transformă presiunea din atmosferă într-o serie de unde, iar creierul transformă aceste unde într-un „sunet” perceput, la fel ca în televiziune şi radio.
Emisiile nu trec prin aer ca imagini şi sunete. îţi poţi imagina serialele Frieiids sau Frasier zburând peste acoperişuri? Sau să auzi la radio toate emisiunile simultan oriunde te-ai afla? Desigur că nu. Nu aşa funcţionează. Programele sunt trimise ca unde emise, iar tehnologia TV şi radio le decodează în imagini şi sunete.”
Bine ai venit în lumea mea!
Fiecare trăim în propriul nostru univers, iar când ceilalţi intră în spaţiul nostru, ei pătrund în realitatea noastră unică. Sunt zone unde universurile noastre converg şi se conectează. Cei mai mulţi oameni, de exemplu, sunt de acord că strada din faţa casei şi maşinile care trec pe această stradă chiar există. Dar în afara acestor lucruri evidente, universurile noastre pot fi foarte diferite. In universul meu unele lucruri sunt imposibile. Dar în alte universuri, aceleaşi lucruri sunt perfect posibile. în universul meu, câţiva oameni controlează planeta printr-o reţea de societăţi secrete care conlucrează prin multe „canale”.
Dar în alte universuri umane aceste „canale” sunt complet diferite, iar lumea are o infinită diversitate în luarea de decizii. In universul meu, unii dintre cei mai faimoşi oameni de pe planetă torturează şi sacrifică copii. Dar cele mai multe universuri umane nu pot concepe că asemenea orori pot avea loc. Minţile noastre observă lumea vizibilă, fizică, iar ceea ce facem din ea devine realitatea noastră, universul nostru personal.
Deoarece văd lumea şi evenimentele diferit faţă de cei mai mulţi oameni, există mult mai puţine puncte de acord şi legături între universul meu şi cel al celorlalţi oameni. Din acest motiv, sunt considerat ca fiind straniu, extremist sau „sărit”. Dar aceasta este numai percepţia celorlalţi despre mine din punctul de vedere al propriului lor univers. Nu este adevărul, ci doar percepţia lor personală. Este de fapt o iluzie autogenerată. Se poate dovedi la nesfârşit că lumea fizică este controlată de mintea nefizică. Un mare iluzionist poate convinge milioane de minţi că a făcut un „miracol”, când el nu face decât o mişcare a mâinii.
„Matricea este pretutindeni. Ne înconjoară din toate părţile. Chiar şi acum, în această cameră. O vezi când priveşti pe fereastră sau când porneşti televizorul. O simţi când mergi la serviciu, când mergi la biserică sau când îţi plăteşti taxele. Este lumea care te orbeşte ca să nu vezi adevărul.” Morpheus în filmul Tlie Matrix
Am scris niste articole referitor la Universul Holografic plecand de la Constanta lui Plank care e de 100 de miliarde de ori mai mica decat un proton, adica 10 la puterea -35, dar si demonstrarea facuta de oamenii de stiinta germani in 2006, prin care s-a vizualizat interiorul unui atom care este 99,9% gol, mai multe puteti citi aici ->http://www.fara-secrete.ro/cele-trei-dovezi-incontestabile-care-arata-ca-universul-in-care-traim-este-o-iluzie (http://www.fara-secrete.ro/cele-trei-dovezi-incontestabile-care-arata-ca-universul-in-care-traim-este-o-iluzie/) dar si acest articol despre cum putem sa ne cream realitatea in care traim -> http://www.fara-secrete.ro/distrugeti-planurile-reptilienilor-anunnaki-creandu-va-propria-realitate-in-care-sa-traiti (http://www.fara-secrete.ro/distrugeti-planurile-reptilienilor-anunnaki-creandu-va-propria-realitate-in-care-sa-traiti/)
Credem că trăim într-o „lume”. Dar de fapt trăim într-o gamă de frecvenţe. Suntem prinşi într-o gamă de frecvenţe şi de aceea suntem prinşi într-o iluzie. Este ceea ce binecunoscutul film numeşte Matricea. „Lumea” care ne înconjoară nu este decât o mică parte a unei infinităţi multidimensionale pe care o pot accesa simţurile noastre fizice, vederea, auzul, pipăitul, mirosul şi gustul. Lumea fizică pe care o percepem este ca un post de radio la care se acordează simţurile noastre fizice. Asta este deci tot ceea ce vedem. Dar totul din jurul nostru este alcătuit din celelalte frecvenţe sau densităţi ale creaţiei infinite – cele a căror existenţă este negată de „ştiinţă”.
Densităţile există în jurul nostru pe frecvenţe dincolo de spectrul/percepţia simţurilor noastre fizice. Acestea sunt frecvenţele care pot fi percepute de animale precum pisicile, atunci când ele reacţionează la spaţiul aparent „gol”, sau de câini care aud sunete cu frecvenţe mai înalte decât cele pe care le auzim noi. Chiar şi nou-născuţii reacţionează la spaţiul „gol” până când simţurile lor le sunt încătuşate prin condiţionare. Acestea sunt frecvenţele accesate de mediumii autentici – oracolele din lumea antică – cei care îşi pot ridica vibraţia pentru a o acorda la aceste lumi nevăzute.
Fiziciană italiancă Giuliana Conforto scrie astfel în uimitoarea sa carte „LUH, Man’s Cosmic Came” (n.tr. LUH, jocul cosmic al omului) (Edizioni Noesis, 1998):
„…aproximativ 90% din masa totală calculată este de fapt întunecată şi neobservabilă, în timp ce numai 10% este observabilă prin curcubeul infinit, care este lumina. Universul vizibil pe care îl ob-servăm, cu miliardele de stele şi galaxii, este numai o mică perspectivă a acestor 10%. …în interiorul fiecărui corp fizic există o realitate invizibilă, dar mult mai masivă de 90%, ca substanţă neobservabilă, ce poate fi simţită ca emoţii, intuiţii şi sentimente.”
Entităţile din altă dimensiune, cum sunt reptilienii, acţionează în interiorul lumilor din această „materie în-tunecată” nevăzută. Giuliana Conforto mai susţine că, în unele galaxii, această materie întunecată, invizibilă ochiului uman, are de 100 de ori mai mult masa observabilă. Din spectrul nostru de frecvenţe vedem doar 7% din ceea ce există în asemenea galaxii!2 Deschi-zându-ne mintea şi expansionându-ne percepţia, „descoperim” mai multe planete şi stele. Se spune că atomul reprezintă fundamentul materiei fizice şi totuşi numai o fracţiune a spaţiului în care există atomul este „goală” pentru ochiul uman.Un „atom fizic” din care iau naştere toate formele fizice este alcătuit dintr-un nucleu în jurul căruia orbitează electroni asemănători unui sistem solar în miniatură.
In cartea sa „The Opening Of The Third Eye” (n.tr. Deschiderea celui de-al treilea ochi) (Aquar-ian Press, Wellingborough, England, 1977), dr. Douglas Baker susţine că:
„Dacă expansionăm atomul de hidrogen la mărimea unei catedrale, electronul său ar avea , poate mărimea unei monede de 5 cenţi!”
Cel mai mult „spaţiu” din interiorul unui atom este „materie întunecată” care lucrează pe frecvenţe invizibile, în mod asemănător cu sistemul nostru solar şi întregul univers fizic dens. Dacă „ştiinţa” ar fi condusă de oameni care gândesc precum Giuliana Conforto, în locul minţilor închise din academii, am trăi deja într-o lume mult mai conştientă de sine şi de natura vieţii. Să vedem cifrele ei şi să le aplicăm negărilor „ştiinţifice” ale vieţii inteligente în afara acestei planete. Să presupunem că viaţa aşa cum o ştim a apărut numai pe această planetă fizică dintre miliardele de planete şi stele din universul vizibil, care este de fapt numai o parte a „luminii” vizibile, şi care, la rândul ei, reprezintă numai 10% din masa totală. Ce glumă! Să ne ferească Dumnezeu de asemenea „ştiinţă” oficială. Şi asta obţinem numai din calculele actuale. Acea parte de 10% din masa totală pe care o vedem s-ar putea să fie un procentaj foarte optimist.
împărăţia cerului este în voi.Divinitatea se manifesta prin tot ce exista
Tot ce există în jurul nostru, împărţind acelaşi spaţiu cu noi, reprezintă frecvenţe radio şi Tv transmise către noi. Nu le putem vedea, iar ele nu interferează unele cu altele, deoarece vibrează la frecvenţe diferite care trec vina pe lângă alta şi pe lângă noi, fără ca cineva să le observe. Singura dată când interferează este atunci când au aproape aceeaşi banda de frecvenţă. Pornind radioul, frecvenţa accesată trece prin ferestre şi ziduri până la receptorul radio, deoarece zidul şi frecvenţele de emisie sunt îndepărtate una de cealaltă pe scara densităţii. Iată cum „fantomele” şi „extraterestrii” pot, aparent, trece prin ziduri şi de ce unii oameni îi văd şi alţii nu. Depinde de modul de acordare a minţii la frecvenţa lor.
Aceste entităţi din altă dimensiune, inclusiv reptilienii, există în jurul nostru, în acelaşi spaţiu cu noi. Uneori se simt în vibraţiile schimbate ale unei încăperi şi se poate percepe o boare de răcoare sau, pentru entităţile prietenoase, un sentiment de mare iubire în atmosfera din jur. Aceste entităţi sunt apropiate de spectrul nostru de frecvenţe, dar în afara lui. Credo Mutwa vorbeşte despre „punctul vibraţional orb” care-i împiedică pe oameni să vadă aceste entităţi, iar eu cred că acesta este cumva proiectat din exterior, probabil printr-o emisie de frecvenţe din subteran care închide partea potenţialului multidimensional din ADN-ul nostru. ADN-ul este un transmiţător şi receptor al informaţiei vibraţionale, şi de aceea poate fi reprogramat de câmpuri vibraţionale şi electromagnetice. Nikola Tesla, al cărui geniu a fost responsabil pentru cea mai mare parte a sistemelor electrice de astăzi, a înţeles existenţa celorlalte frecvenţe, dar cele mai profunde părţi ale realizărilor sale au fost eliminate.
Odată el a spus:
„Putem afirma categoric că unele dintre ele (alte entităţi dimensionale) sunt prezente în lumea noastră şi chiar în mijlocul nostru, dar forma şi manifestările lor pot avea o asemenea natură, încât nu le putem percepe.”
După cum am mai spus, mişcând scala radio şi acordând aparatul la alt post radio, nu se mai aude primul post, deoarece scala a fost mutată în afara spectrului iniţial şi acum este acordată pe altul. Dar primul post nu a dispărut, el continuă să emită, doar că nu se mai aude. Oricând alegi să îl asculţi, îl găseşti acolo. Creaţia este asemănătoare. Suntem ca nişte picături de apă într-un ocean de energie infinită în forme infinite. Acest ocean de energie se manifestă ca densităţi sau frecvenţe diferite, iar noi suntem acordaţi la cea pe care o numim „lume fizică”. Dar toate celelalte frecvenţe există în jurul nostru şi interacţionează cu noi în timp ce noi percepem numai densitatea pe care simţurile noastre o văd, ating, aud, miros sau gustă – Matricea.
Ca fizician, Giuliana Conforto se exprimă astfel:
„Faptul că nu putem observa nu înseamnă că nu există, asta pentru că percepţia umană este foarte limitată.”
Marele comic american Bill Hicks a exprimat minunat aceste adevăruri. El spunea:
„Materia este energie condensată la o vibraţie joasă. Suntem toţi o singură conştiinţă care se ex-perimentează subiectiv. Nu există moarte, viaţa este doar un vis, iar noi suntem propria imaginaţie despre noi.”
Acest lucru suna a una dintre expresiile din filozofia Budista cum ca toata aceasta realitate e creata de mintea noastra, iar ideea budista e completata insa de Constanta lui Plank care demonstreaza ca universul nostru e holografic.
Să vedem descoperirile lui Albert Einstein, cel mai faimos savant al secolului XX. Formula sa E=mc; arată că materia este doar o formă de energie şi că energia nu poate fi distrusă, ci transformată în altă stare. Conştiinţa noastră, care este energie, este indestructibilă. Trăim pentru totdeauna. Adevărul este în faţa ochilor noştri. Prin simpla schimbare a temperaturii (frecvenţei), gheaţa devine apă, apa devine abur, iar aburul „dispare”. Temperatura transformă gheaţa „solidă” în vapori invizibili, deoarece temperaturile diferite reprezintă frecvenţe diferite. Este aceeaşi energie, dar în stări diferite. Corpul nostru este format din mai multe sub-frecvenţe diferite ce se manifestă în spectrul fizic dens.
Razele X, de exemplu, se transformă în frecvenţe care se potrivesc cu structura noastră osoasă, astfel încât nu fotografiază structura exterioară, care vibrează la o frecvenţă diferită. Razele X nu reflectă zidul clădirilor, numai fierul din interiorul lor, din acelaşi motiv. Priveşte lumea prin frecvenţa razelor X şi vei vedea că arată foarte diferit de a noastră. Reflexia unei persoane sau a unui obiect depinde numai de frecvenţa punctului de observaţie. Aura umană, după cum arată tehnologia, este un amalgam de culori (frecvenţe) care se schimbă în funcţie de gânduri şi emoţii (frecvenţe). Razele X sunt numai un exemplu de frecvenţe a căror existenţă este confirmată, fără a putea fi văzute. Razele ultraviolete, gamma, infraroşii, undele radio etc. sunt alte exemple. Dar orice sugestie făcută înaintea descoperirii lor oficiale ar fi constituit o afirmaţie hilară sau periculoasă.
Fiecare „normă” de la începutul „erei ştiinţifice” s-a dovedit fie greşită, fie incompletă şi deseori incredibil de inexactă şi hilară. Totuşi, generaţii după generaţii se agaţă de normele „ştiinţifice” de astăzi până când acestea îmbătrânesc. „Ştiinţa” continuă să judece posi-bilitatea prin perspectiva „legilor” aparente ale acestui spectru de frecvenţe şi totuşi savanţii ştiu că partea de 90% din masa existenţei pe care o numesc „materie întunecată” nu se supune acelor legi ca gravitaţia şi câmpul electromagnetic. Luând legile fizicii aşa cum se aplică ele unei frecvenţe şi apreciind ce este posibil în alte frecvenţe în baza aceleiaşi legi, vom rămâne ignoranţi la nesfârşit. Ceea ce se aplică unei frecvenţe, nu se aplică alteia.
„Nu există nicio lingură”
Cheia afirmaţiei lui Bill Hicks despre adevărul ascuns este următoarea: Suntem propria imaginaţie despre noi. Viaţa noastră, experienţa noastră fizică sunt manifestări ale gândurilor noastre. Suntem ceea ce credem că suntem. Ceea ce gândim despre sine şi lumea care ne înconjoară devine experienţa noastră fizică. Crezi că eşti obişnuit? Vei fi „obişnuit”. Crezi că eşti neputincios? Vei fi neputincios. Crezi că cele mai frumoase lucruri din viaţă se petrec altora? Aşa va fi. Totul este creat prin şi de către gând – gândurile noastre. In acest spectru de frecvenţe ale densităţii în care trăim, timpul dintre gând şi manifestarea sa fizică poate fi lung, dar gândul este totuşi creator.
De exemplu, priveşte în jur, indiferent unde te afli. Clădirile, mobila şi toate lucrurile sunt create clar prin gând. Ele nu ar fi existat fără ca cineva să se gândească să le inventeze. Fără gând nu ar putea exista creaţie fizică. In alte lumi în care energia este mult mai puţin densă, gândul şi manifestarea sa sunt simultane. Gândul se manifestă instantaneu, ceea ce înseamnă că trăim într-o lume iluzorie, deoarece lumea este doar o reflexie, oglindă a gândului uman. Ceea ce credem despre lume, devine lumea. Sau cel puţin aceasta va fi percepţia noastră despre ceea ce există.
In filmul The Matrix apare un băieţel care îndoaie linguri la voinţă. Dar el spune că adevărul este următorul:
„Nu există nicio lingură… nu lingura se îndoaie, ci persoana se îndoaie.”
Ce este real? Real este ceea ce crezi că este real. Tot astfel personajul Morpheus din acelaşi film spune că:
„realul reprezintă numai impulsurile electrice interpretate de creier.”
David Icke spune:
„Deci nu vedem lucrurile, ci numai lumina pe care ele o reflectă. Trage draperia şi stinge lumina. Ce vezi? Nimic. Iar dacă vezi ceva, aceea este doar lumina reflectată de lucrurile din jur. Termenul de „materie întunecată” se referă la ceea ce nu reflectă lumina din spectrul nostru de frecvenţă şi de aceea nu o putem vedea. Nu vedem nimic în afară de lumina reflectată. Chiar şi atunci obiectul este perceput ca răsturnat şi trebuie inversat de creier pentru a-1 putea percepe corect! Nici măcar nu „auzim” vreun sunet ca atare. Urechile transformă presiunea din atmosferă într-o serie de unde, iar creierul transformă aceste unde într-un „sunet” perceput, la fel ca în televiziune şi radio.
Emisiile nu trec prin aer ca imagini şi sunete. îţi poţi imagina serialele Frieiids sau Frasier zburând peste acoperişuri? Sau să auzi la radio toate emisiunile simultan oriunde te-ai afla? Desigur că nu. Nu aşa funcţionează. Programele sunt trimise ca unde emise, iar tehnologia TV şi radio le decodează în imagini şi sunete.”
Bine ai venit în lumea mea!
Fiecare trăim în propriul nostru univers, iar când ceilalţi intră în spaţiul nostru, ei pătrund în realitatea noastră unică. Sunt zone unde universurile noastre converg şi se conectează. Cei mai mulţi oameni, de exemplu, sunt de acord că strada din faţa casei şi maşinile care trec pe această stradă chiar există. Dar în afara acestor lucruri evidente, universurile noastre pot fi foarte diferite. In universul meu unele lucruri sunt imposibile. Dar în alte universuri, aceleaşi lucruri sunt perfect posibile. în universul meu, câţiva oameni controlează planeta printr-o reţea de societăţi secrete care conlucrează prin multe „canale”.
Dar în alte universuri umane aceste „canale” sunt complet diferite, iar lumea are o infinită diversitate în luarea de decizii. In universul meu, unii dintre cei mai faimoşi oameni de pe planetă torturează şi sacrifică copii. Dar cele mai multe universuri umane nu pot concepe că asemenea orori pot avea loc. Minţile noastre observă lumea vizibilă, fizică, iar ceea ce facem din ea devine realitatea noastră, universul nostru personal.
Deoarece văd lumea şi evenimentele diferit faţă de cei mai mulţi oameni, există mult mai puţine puncte de acord şi legături între universul meu şi cel al celorlalţi oameni. Din acest motiv, sunt considerat ca fiind straniu, extremist sau „sărit”. Dar aceasta este numai percepţia celorlalţi despre mine din punctul de vedere al propriului lor univers. Nu este adevărul, ci doar percepţia lor personală. Este de fapt o iluzie autogenerată. Se poate dovedi la nesfârşit că lumea fizică este controlată de mintea nefizică. Un mare iluzionist poate convinge milioane de minţi că a făcut un „miracol”, când el nu face decât o mişcare a mâinii.