Adrian Pop
14.12.2011, 01:10
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din Romānia arată că suntem īn elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci īn lume la extracţie, īn decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, Romānia mai are 6.000 de tone de aur īn zăcăminte. Cāt īnseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, cānd un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta īn condiţiile īn care poporul romān se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul Romāniei este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Īncă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci īn lume
"Din străvechime pānă acum, din Carpaţii Romāniei s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci īn lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede īn grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decāt poporul romān. Vestea bună este īnsă că mai avem, īn sediment, de trei ori cāt s-a exploatat pānă acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămāne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne īntreabă nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi romāni specializaţi pe zăcăminte de aur.
«Ţara noastră primeşte prea puţţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform Legii minelor, modificată īn 2009, Romānia primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se cāştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul īncasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred că aceste redevenţe sunt īn defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să cāştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să cāştige şi Romānia, sau Romānia īn primul rānd, pentru că este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că īn Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Guvernul a secretizat modul de concesionare a rezervelor naturale
Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul cātorva mine de aur din Munţii Apuseni īn anii '70, susţine că dacă pānă īn 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, Romānia nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a īnchis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate.
Cu toate acestea, īnsă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), īn ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur īn ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: "Informaţiile solicitate nu se īncadrează īn categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din Romānia arată că suntem īn elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci īn lume la extracţie, īn decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, Romānia mai are 6.000 de tone de aur īn zăcăminte. Cāt īnseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, cānd un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta īn condiţiile īn care poporul romān se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul Romāniei este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Īncă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci īn lume
"Din străvechime pānă acum, din Carpaţii Romāniei s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci īn lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede īn grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decāt poporul romān. Vestea bună este īnsă că mai avem, īn sediment, de trei ori cāt s-a exploatat pānă acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămāne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne īntreabă nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi romāni specializaţi pe zăcăminte de aur.
«Ţara noastră primeşte prea puţţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform Legii minelor, modificată īn 2009, Romānia primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se cāştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul īncasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred că aceste redevenţe sunt īn defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să cāştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să cāştige şi Romānia, sau Romānia īn primul rānd, pentru că este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că īn Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Guvernul a secretizat modul de concesionare a rezervelor naturale
Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul cātorva mine de aur din Munţii Apuseni īn anii '70, susţine că dacă pānă īn 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, Romānia nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a īnchis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate.
Cu toate acestea, īnsă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), īn ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur īn ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: "Informaţiile solicitate nu se īncadrează īn categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.