Alina Bratu
13.11.2015, 23:13
A ştiut de mic că iubeşte albinele, iar acum Are o afacere de succes cu ”Miere de Vâlcea” Luni, 11 Noiembrie 2013 Scris de Mihaela Gogiu
http://www.viatavalcii.ro/images/2013/ionut-tanasoiu-11112013.jpg - Ionuţ Tănăsoiu, un renumit apicultor vâlcean, despre un hobby transformat în afacere
Cu o stupină de 600 de familii, împărţită în două, de producţie şi de multiplicare, cu o producţie de miere de aproape 20 de tone anual şi vânzând şi altora, din ţară sau străinătate, familii de albine, Ionuţ Tănăsoiu crede că trebuie să fii pasionat de apicultură ca să suporţi de atâtea ori înţepăturile de albine. Deşi avea doar şase ani când şi-a dat seama că îi sunt dragi albinele şi mai ales hărnicia şi dărnicia lor, Ionuţ Tănăsoiu a ştiut că vrea să se ocupe de această activitate. Tânărul din Călimăneşti, ajuns acum la 30 de ani, se poate lăuda cu o afacere dulce, care îi aduce satisfacţii şi care poate fi o îndeletnicire de succes şi pentru alţii. În timpul liceului a realizat că poate să facă o afacere din apicultură. A urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie din Bucureşti, pentru a învăţa mai multe despre apicultură, apoi a făcut un master, iar acum doctoratul în acelaşi domeniu.
“Aveam doar 6 ani când au început să îmi placă albinele şi ce pot face ele. Tatăl meu ne-a dus pe mine şi pe fratele meu la un apicultor să cumpărăm miere, iar povestea lui a fost aşa de fascinantă pentru mine încât mi-am dorit să am imediat două familii de albine, adică doi stupi. Dar nu a fost aşa simplu, pentru că tatăl meu nu dorea să avem stupi, iar domnul respectiv mi-a cerut bani pentru ei. Nu am renunţat la ce îmi doream şi am început să strâng bani, mergând cu colinda, iarna, de ziua mea am primit bani pe care i-am strâns şi mi-am îndeplinit dorinţa”, spune cu bucurie tânărul apicultor. În câţiva ani, Ionuţ a ajuns să aibă peste 30 de stupi. “Cu banii strânşi de mine mi-am cumpărat doi stupi, m-am dezvoltat şi în 7 ani, la 13 ani am ajuns să am 35 de stupi. Am plecat în pastoral, adică în acele deplasări cu stupii pe care trebuie să le facem noi, apicultorii, m-au prins ploile, nu am putut să mă întorc la timp, a venit frigul şi mi-au murit toate familiile de albine”. Cu toate acestea, apicultorul, ambiţios din fire, a luat-o de la capăt.”Nu m-am descumpănit, am început să cumpăr din nou familii de albine, le-am înmulţit şi am ajuns să am 600 de familii în prezent, dar aş fi avut mult mai multe dacă nu aş fi vândut de-a lungul timpului şi altor apicultori. Am vândut şi în Franţa familii de albine, care a trecut din cauza poluării printr-o situaţie mai dificilă în acest domeniu, din 6 milioane de familii de albine în urmă cu şase ani, în prezent mai are doar 2,5 milioane”, povesteşte Ionuţ Tănăsoiu.
“Miere de Vâlcea”, brand naţional
România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii patru ani, atunci avea doar 900 de mii de familii de albine, iar acum avem 2,6 milioane de familii, înregistrate oficial. Vâlcea are cei mai mulţi apicultori, cu cea mai mare producţie de miere şi cu cele mai multe familii de albine. “Avem un relief care permite apicultorilor să rămână în judeţ, adică suntem avantajaţi. Facem demersuri ca mierea obţinută de apicultorii vâlceni să poată fi comercializată sub un singur brand, „Mierea de Vâlcea”. Avem în mod special o miere de salcâm foarte bună, pentru că avem o structură a terenului specială, dar şi celelalte sortimente sunt gustoase. Va fi o măsură ce va ajuta toţi apicultorii vâlceni. Judeţul Vâlcea are familii de albine şi producţie de miere cât 4 judeţe la un loc, iar această clasificare va permite tuturor apicultorilor vâlceni să îşi vândă mierea sub marca înregistrată Miere de Vâlcea”, spune cu entuziasm tânărul.
Între mit şi realitate
Tânărul ne-a lămurit şi în privinţa calităţii acestui produs.”Mierea naturală cristalizează. Mierea de rapiţă cristalizează în 2 săptămâni de la culegere, iar cea de salcâm într-un an jumătate. Cea contrafăcută nu cristalizează. E greu să ne dăm seama care este miere de calitate şi care nu, dar e bine să găsiţi un apicultor în care aveţi încredere. Apicultorii vâlceni, cel puţin, nu falsifică mierea, de asta sunt convins. Cantitatea care se produce e atât de mare încât nu ar avea rost. România produce 50 de mii de tone de miere anual şi acestea sunt date care reies oficial, care se referă la export. Cantitatea este mult mai mare în realitate. La export nu am putea vinde miere contrafăcută, verificările sunt foarte serioase”, spune Ionuţ Tănăsoiu. Că mierea ne face mai sănătoşi este un fapt confirmat şi de apicultor. “Sunt convins că mierea e sănătate curată. Familia mea nu a suferit niciodată de vreo afecţiune serioasă, dar asta nu înseamnă că dacă luăm 3 linguriţe de miere, gata ne trece orice boală. Este un medicament natural, sănătos, dar dacă o consumăm pe termen lung”, ne asigură Ionuţ Tănăsoiu.
Unde îşi comercializează mierea recunoscută internaţional
După ani în care şi-a livrat mierea unor procesatori, apicultorul se ocupă acum şi de comercializare. “Mierea o vând singur în prezent. La început o duceam la nişte firme care achiziţionau miere, dar acum mă ocup singur de vânzare. Mi-am cumpărat utilaje cu care ambalez miere, la borcane şi caserole, şi vreau să îmi cumpăr un utilaj pentru a ambala mierea în cantităţi mai mici. Mierea mea ajunge la multe hoteluri şi restaurante din Vâlcea. Cei care achiziţionează miere ar avea nevoie de cantităţi mult mai mari, pentru export, oricât de mulţi s-ar apuca de apicultură, există piaţă de desfacere. Vreau să ajung la 1000 de stupi, iar la dorinţa de avea o hală de producţie nu voi renunţa”, spune apicultorul vâlcean. Ionuţ Tănăsoiu se poate mândri şi cu recunoaşterea internaţională a produselor sale. „Particip la târguri internaţionale, am intrat şi în sistemul bio cu produsele, am luat premiul doi la Nurnberg, la Biofag, pentru mierea de salcâm. A fost măgulitor să obţin o astfel de recunoaştere. România a avut la eveniment cel mai mare stand, după Germania şi a fost desemnată ţara anului. A fost prezent şi cancelarul Germaniei. Participarea la târguri te ajută să găseşti piaţă de desfacere la un preţ mai bun decât în România. Problema e legată de cantitate. Ei îşi doresc cantităţi mari. Cam 20 de tone pe an, iar aceasta e cantitatea pe care o realizez anual şi am clienţii mei aici pe care nu-i pot neglija”, a adăugat acesta.
Ce să ştii dacă vrei să fii apicultor
Să nu fii alergic la veninul de albine e prima condiţie ca să fii apicultor, iar apoi să fii dispus să investeşti bani ca să devină afacere.„Dacă îţi cumperi 20 de stupi nu te poţi aştepta să trăieşti din această activitate, e doar un hobby. Eu am luat bani şi de la UE. Am accesat bani prin programul Sapard, prin programul de instalare a tinerilor fermieri şi anual am accesat fonduri prin programul apicol naţional. Am accesat tot ce s-a putut. Mâhnirea mea vine însă de la faptul că am încercat să obţin bani pentru construcţia unei hale de producţie, printr-un alt program, dar mi s-au pus numai piedici. Dacă se dau bani pentru proiecte, mulţi tineri ar putea să îşi deschidă afacere în acest domeniu, dar lucrurile s-au împotmolit şi nu s-a depus nici un proiect in ultimii doi ani. Tinerii care nu au un loc de muncă ar putea face o afacere din apicultură dacă s-ar putea lua bani de la UE. Nu a fost nici o sesiune de proiecte, în ultimii doi ani, iar dacă va fi la fel şi în următorii ani, o să fie un dezastru”, afirmă cu supărare Ionuţ Tănăsoiu.
Coleg de facultate cu ministrul Agriculturii, dar dezamăgit de acesta
Supărarea tânărului apicultor este legată de birurile pe care guvernanţii le-au scornit pentru această activitate. „Şi impozitul pe agricultură ne va pune frână. Nu mă interesează politica, dar lucrurile nu merg în direcţia bună. Noi, apicultorii, nu avem subvenţie pe albină, familia de albine sau stupină, dar ni s-a pus impozit de 12 lei pe familia de albine. Nicăieri în lume nu se pune impozit pe ce produce oxigen. Albina face polenizarea, iar florile, copacii, produc oxigen. După ce că nu ne ajută, o să ne îngroape cu asemenea măsuri”, declară Ionuţ. „Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, mi-a fost coleg de facultate, era cu doi ani mai mare, am vorbit cu el de mai multe ori despre problemele acestea, la Nurnberg şi la Indagra, iar de fiecare dată a promis că se vor lua măsuri în sprijinul agriculturii. Sunt dezamăgit. Vorbesc cu ministrul, el îmi spune în faţă că da, se va face, dar după nu se rezolvă nimic. E ca şi cum aş vorbi cu stupii mei şi mi-ar spune că da, la anul vor face miere, dar nu se ştie”, şi-a completat apicultorul declaraţiile.
Politicienii pot învăţa de la albine
Într-un spirit optimist şi glumeţ, Ionuţ Tănăsoiu spune că politicienii ar putea să urmeze exemplul albinelor. ”Albinele sunt foarte bine organizate, au un şef, matca, iar fiecare are rolul ei şi ştie ce are de făcut. Să facă fiecare politician ce e pus de noi să facă şi lucrurile ar merge bine. E o lecţie simplă pe care ar putea să o înveţe de la albine şi politicienii noştri”, spune zâmbind tânărul apicultor. Mihaela Gogiu
http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/21077-a-tiut-de-mic-c-iubete-albinele-iar-acum-are-o-afacere-de-succes-cu-miere-de-valcea.html
http://www.viatavalcii.ro/images/2013/ionut-tanasoiu-11112013.jpg - Ionuţ Tănăsoiu, un renumit apicultor vâlcean, despre un hobby transformat în afacere
Cu o stupină de 600 de familii, împărţită în două, de producţie şi de multiplicare, cu o producţie de miere de aproape 20 de tone anual şi vânzând şi altora, din ţară sau străinătate, familii de albine, Ionuţ Tănăsoiu crede că trebuie să fii pasionat de apicultură ca să suporţi de atâtea ori înţepăturile de albine. Deşi avea doar şase ani când şi-a dat seama că îi sunt dragi albinele şi mai ales hărnicia şi dărnicia lor, Ionuţ Tănăsoiu a ştiut că vrea să se ocupe de această activitate. Tânărul din Călimăneşti, ajuns acum la 30 de ani, se poate lăuda cu o afacere dulce, care îi aduce satisfacţii şi care poate fi o îndeletnicire de succes şi pentru alţii. În timpul liceului a realizat că poate să facă o afacere din apicultură. A urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie din Bucureşti, pentru a învăţa mai multe despre apicultură, apoi a făcut un master, iar acum doctoratul în acelaşi domeniu.
“Aveam doar 6 ani când au început să îmi placă albinele şi ce pot face ele. Tatăl meu ne-a dus pe mine şi pe fratele meu la un apicultor să cumpărăm miere, iar povestea lui a fost aşa de fascinantă pentru mine încât mi-am dorit să am imediat două familii de albine, adică doi stupi. Dar nu a fost aşa simplu, pentru că tatăl meu nu dorea să avem stupi, iar domnul respectiv mi-a cerut bani pentru ei. Nu am renunţat la ce îmi doream şi am început să strâng bani, mergând cu colinda, iarna, de ziua mea am primit bani pe care i-am strâns şi mi-am îndeplinit dorinţa”, spune cu bucurie tânărul apicultor. În câţiva ani, Ionuţ a ajuns să aibă peste 30 de stupi. “Cu banii strânşi de mine mi-am cumpărat doi stupi, m-am dezvoltat şi în 7 ani, la 13 ani am ajuns să am 35 de stupi. Am plecat în pastoral, adică în acele deplasări cu stupii pe care trebuie să le facem noi, apicultorii, m-au prins ploile, nu am putut să mă întorc la timp, a venit frigul şi mi-au murit toate familiile de albine”. Cu toate acestea, apicultorul, ambiţios din fire, a luat-o de la capăt.”Nu m-am descumpănit, am început să cumpăr din nou familii de albine, le-am înmulţit şi am ajuns să am 600 de familii în prezent, dar aş fi avut mult mai multe dacă nu aş fi vândut de-a lungul timpului şi altor apicultori. Am vândut şi în Franţa familii de albine, care a trecut din cauza poluării printr-o situaţie mai dificilă în acest domeniu, din 6 milioane de familii de albine în urmă cu şase ani, în prezent mai are doar 2,5 milioane”, povesteşte Ionuţ Tănăsoiu.
“Miere de Vâlcea”, brand naţional
România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii patru ani, atunci avea doar 900 de mii de familii de albine, iar acum avem 2,6 milioane de familii, înregistrate oficial. Vâlcea are cei mai mulţi apicultori, cu cea mai mare producţie de miere şi cu cele mai multe familii de albine. “Avem un relief care permite apicultorilor să rămână în judeţ, adică suntem avantajaţi. Facem demersuri ca mierea obţinută de apicultorii vâlceni să poată fi comercializată sub un singur brand, „Mierea de Vâlcea”. Avem în mod special o miere de salcâm foarte bună, pentru că avem o structură a terenului specială, dar şi celelalte sortimente sunt gustoase. Va fi o măsură ce va ajuta toţi apicultorii vâlceni. Judeţul Vâlcea are familii de albine şi producţie de miere cât 4 judeţe la un loc, iar această clasificare va permite tuturor apicultorilor vâlceni să îşi vândă mierea sub marca înregistrată Miere de Vâlcea”, spune cu entuziasm tânărul.
Între mit şi realitate
Tânărul ne-a lămurit şi în privinţa calităţii acestui produs.”Mierea naturală cristalizează. Mierea de rapiţă cristalizează în 2 săptămâni de la culegere, iar cea de salcâm într-un an jumătate. Cea contrafăcută nu cristalizează. E greu să ne dăm seama care este miere de calitate şi care nu, dar e bine să găsiţi un apicultor în care aveţi încredere. Apicultorii vâlceni, cel puţin, nu falsifică mierea, de asta sunt convins. Cantitatea care se produce e atât de mare încât nu ar avea rost. România produce 50 de mii de tone de miere anual şi acestea sunt date care reies oficial, care se referă la export. Cantitatea este mult mai mare în realitate. La export nu am putea vinde miere contrafăcută, verificările sunt foarte serioase”, spune Ionuţ Tănăsoiu. Că mierea ne face mai sănătoşi este un fapt confirmat şi de apicultor. “Sunt convins că mierea e sănătate curată. Familia mea nu a suferit niciodată de vreo afecţiune serioasă, dar asta nu înseamnă că dacă luăm 3 linguriţe de miere, gata ne trece orice boală. Este un medicament natural, sănătos, dar dacă o consumăm pe termen lung”, ne asigură Ionuţ Tănăsoiu.
Unde îşi comercializează mierea recunoscută internaţional
După ani în care şi-a livrat mierea unor procesatori, apicultorul se ocupă acum şi de comercializare. “Mierea o vând singur în prezent. La început o duceam la nişte firme care achiziţionau miere, dar acum mă ocup singur de vânzare. Mi-am cumpărat utilaje cu care ambalez miere, la borcane şi caserole, şi vreau să îmi cumpăr un utilaj pentru a ambala mierea în cantităţi mai mici. Mierea mea ajunge la multe hoteluri şi restaurante din Vâlcea. Cei care achiziţionează miere ar avea nevoie de cantităţi mult mai mari, pentru export, oricât de mulţi s-ar apuca de apicultură, există piaţă de desfacere. Vreau să ajung la 1000 de stupi, iar la dorinţa de avea o hală de producţie nu voi renunţa”, spune apicultorul vâlcean. Ionuţ Tănăsoiu se poate mândri şi cu recunoaşterea internaţională a produselor sale. „Particip la târguri internaţionale, am intrat şi în sistemul bio cu produsele, am luat premiul doi la Nurnberg, la Biofag, pentru mierea de salcâm. A fost măgulitor să obţin o astfel de recunoaştere. România a avut la eveniment cel mai mare stand, după Germania şi a fost desemnată ţara anului. A fost prezent şi cancelarul Germaniei. Participarea la târguri te ajută să găseşti piaţă de desfacere la un preţ mai bun decât în România. Problema e legată de cantitate. Ei îşi doresc cantităţi mari. Cam 20 de tone pe an, iar aceasta e cantitatea pe care o realizez anual şi am clienţii mei aici pe care nu-i pot neglija”, a adăugat acesta.
Ce să ştii dacă vrei să fii apicultor
Să nu fii alergic la veninul de albine e prima condiţie ca să fii apicultor, iar apoi să fii dispus să investeşti bani ca să devină afacere.„Dacă îţi cumperi 20 de stupi nu te poţi aştepta să trăieşti din această activitate, e doar un hobby. Eu am luat bani şi de la UE. Am accesat bani prin programul Sapard, prin programul de instalare a tinerilor fermieri şi anual am accesat fonduri prin programul apicol naţional. Am accesat tot ce s-a putut. Mâhnirea mea vine însă de la faptul că am încercat să obţin bani pentru construcţia unei hale de producţie, printr-un alt program, dar mi s-au pus numai piedici. Dacă se dau bani pentru proiecte, mulţi tineri ar putea să îşi deschidă afacere în acest domeniu, dar lucrurile s-au împotmolit şi nu s-a depus nici un proiect in ultimii doi ani. Tinerii care nu au un loc de muncă ar putea face o afacere din apicultură dacă s-ar putea lua bani de la UE. Nu a fost nici o sesiune de proiecte, în ultimii doi ani, iar dacă va fi la fel şi în următorii ani, o să fie un dezastru”, afirmă cu supărare Ionuţ Tănăsoiu.
Coleg de facultate cu ministrul Agriculturii, dar dezamăgit de acesta
Supărarea tânărului apicultor este legată de birurile pe care guvernanţii le-au scornit pentru această activitate. „Şi impozitul pe agricultură ne va pune frână. Nu mă interesează politica, dar lucrurile nu merg în direcţia bună. Noi, apicultorii, nu avem subvenţie pe albină, familia de albine sau stupină, dar ni s-a pus impozit de 12 lei pe familia de albine. Nicăieri în lume nu se pune impozit pe ce produce oxigen. Albina face polenizarea, iar florile, copacii, produc oxigen. După ce că nu ne ajută, o să ne îngroape cu asemenea măsuri”, declară Ionuţ. „Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, mi-a fost coleg de facultate, era cu doi ani mai mare, am vorbit cu el de mai multe ori despre problemele acestea, la Nurnberg şi la Indagra, iar de fiecare dată a promis că se vor lua măsuri în sprijinul agriculturii. Sunt dezamăgit. Vorbesc cu ministrul, el îmi spune în faţă că da, se va face, dar după nu se rezolvă nimic. E ca şi cum aş vorbi cu stupii mei şi mi-ar spune că da, la anul vor face miere, dar nu se ştie”, şi-a completat apicultorul declaraţiile.
Politicienii pot învăţa de la albine
Într-un spirit optimist şi glumeţ, Ionuţ Tănăsoiu spune că politicienii ar putea să urmeze exemplul albinelor. ”Albinele sunt foarte bine organizate, au un şef, matca, iar fiecare are rolul ei şi ştie ce are de făcut. Să facă fiecare politician ce e pus de noi să facă şi lucrurile ar merge bine. E o lecţie simplă pe care ar putea să o înveţe de la albine şi politicienii noştri”, spune zâmbind tânărul apicultor. Mihaela Gogiu
http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/21077-a-tiut-de-mic-c-iubete-albinele-iar-acum-are-o-afacere-de-succes-cu-miere-de-valcea.html