latan.elena
22.06.2015, 17:17
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/Citat-Platon-300x158.jpg
Platon s-a născut prin 428 î.Hr. într-o veche familie nobiliară care spunea că se trage din zeul mării Poseidon și din pământeanul Solon, marele legislator al Atenei. Mama era înrudită cu foști conducători ai cetății. Numele adevărat al marelui filosof era Aristocle ceea ce înseamnă ”excelent și renumit”. Mai târziu i s-a spus Platon, adică ”spătosul”, din cauza umerilor săi largi și a corpului atletic.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/Platon.jpg
De fapt, Aristocle fusese un mare sportiv de repetate ori decorat în război. La vârsta de 20 de ani l-a cunoscut pe Socrate și la școala acestuia a devenit un autentic intelectual. A fost cel mai silitor elev al „Maestrului”, pe care l-a respectat enorm. Din motive familiale, s-a văzut amestecat în marile evenimente ce au urmat morții lui Pericle: teroare oligarhică, sfârșitul acesteia, restaurarea democrației, procesul și condamnarea lui Socrate. Toate acestea l-au zdruncinat și au făcut din el un fugar. S-a dus mai întâi în cetatea Megara, la Euclid, apoi la Cirene și în final în Egipt, unde și-a căutat liniștea și uitarea în matematică și teologie. S-a înapoiat la Atena în 395 î.Hr., dar a fugit a Tarent să studieze filosofia lui Pitagora, iar aici l-a cunosut pe Dion, cel care l-a invitat la Siracuza și l-a prezentat lui Dionis, tiranul cetății. Acesta suferea de un complex de inferioritate în fața intelectualilor și nu reușea să-i agreeze decât jignindu-i. A crezut că la fel poate face și cu Platon. Într-o zi i-a spus ”Vorbești ca un prost”. Filosoful a răspuns: „Și tu ca un arogant”. Dionis l-a arestat și l-a vândut ca sclav.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/siracuza.jpg
Un oarecare Anniceris din Cirene a vrut să plătească cele 3000 de drahme pentru răscumpărare și n-a acceptat să-i fie restituite de prietenii lui Platon care între timp strânseseră banii. Astfel că, folosind capitalul de la prieteni, Platon a pus bazele Academiei, care însemna de fapt instituție de învățământ superior. Deși se crede că Platon a fost cel dintâi care a fondat o universitate, acestea fuseseră înființate deja de Pitagora la Crotona sau Isocrate la Atena. Academia lui Platon a fost însă cea mai mare și avea o organizare care seamană cu cea a universităților din epoca modernă. Pamfletarii epocii spuneau că Academia lui Platon era una a snobilor și sofisticaților. Elevii umblau îmbrăcați cu pelerine elegante și aveau un fel anume de a se comporta, vorbi sau ține în mână bastonul. Nu se plăteau taxe. Dar, întrucât erau selecționați doar din familiile cele mai bogate(Platon era deci un fel de tăgăduitor al democrației), exista obiceiul unor donații mai mult decât generoase.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/prezentati-geometria-la-intrare-300x236.jpg
Pe frontonul porții stătea scris: „Medeis ageometretos eistio”, adică ”Prezentați geometria la intrare”. Trebuie să fi fost o amintire de la Pitagora. Geometria juca un rol însemnat în învățătură, împreună cu matematicile, muzica și etica. Platon era ajutat de asistenți care predau prin diverse metode: conferințe, dialoguri, dezbateri publice. Erau admise și femeile. Platon s-a dovedit un feminsit convins. Temele erau, de exemplu: ”A se căuta regulile care stăpânesc mișcarea aparent dezordonată a planetelor, comparându-le cu cele care guvernează acțiunile oamenilor”. Unul dintre marii susținători cu bani ai Academiei a fost Dionis al II-lea, care după ce a luat locul tatălui său, a trimis, probabil la sugestia lui Dion, 80 de talanți de argint(talantul= unitate de măsură de 26 de kg, ceea ce înseamnă că 80 de talanți echivalează cu aproximativ 2.000.000 de $). În semn de respect, conducătorul Siracuzei l-a invitat la curtea sa. Trebuie să fi avut un curaj deosebit Platon când a ales să se înapoieze în orașul care îi dăduse cea mai urâtă experiență a vieții, sclavia. Aristocles se dusese însă cu un scop. Dorea instaurarea acolo a unei republici ideale, a egalității între toți cetățenii. Dionis al II-lea a fost fermecat de ideile lui Platon și s-a apucat să studieze sub îndrumarea marelui filosof.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/Platon1.jpg
S-a plictisit însă repede și dând ascultare lui Filistios, l-a alungat pe Dion. Platon a protestat. Dionis al II-lea l-a asigurat de încrederea, stima și afecțiunea sa. Cu toate acestea, Platon știa că fără Dion, nu putea să-și ducă până la capăt implementarea ideilor filosofice în viața reală, astfel că a demisionat de la Academia pe care întemeiase la Siracuza și s-a întors la Atena, unde se refugiase prietenul său. De acolo nu a mai plecat decât rareori. A avut o bătrânețe destul de fericită. Școala îi ocupa tot timpul. Când nu preda, mergea la plimbare cu elevii săi, în mici grupuri, continuând să-i învețe arta argumentației. Platon era un candid, fără urmă de rigiditate sau de îngâmfare. Răspândea în jurul său multă căldură umană și în afară de expunerea unor idei mărețe, știa să povestească o mulțime de anecdote reușite. Într-o zi unul din învățăceii săi l-a rugat să-i fie naș la căsătorie. Cu toți cei 80 de ani ai săi, maestrul s-a dus, a luat parte la festivitate, a glumit cu tinerii până târziu noaptea, mâncând și poate bând cam mult. La un moment dat, în timp ce cheful continua, a simțit oboseală și s-a retras într-un colț ca să se doarmă puțin. A doua zi dimineața l-au găsit țeapăn. Trecuse fără să-și dea seama de la somnul de moment la cel veșnic. Întreaga Atenă a venit să-l conducă pe ultimul drum.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/platon-atena-300x200.jpg
http://www.istorie-pe-scurt.ro/platon-prezentati-geometria-la-intrare/
Platon s-a născut prin 428 î.Hr. într-o veche familie nobiliară care spunea că se trage din zeul mării Poseidon și din pământeanul Solon, marele legislator al Atenei. Mama era înrudită cu foști conducători ai cetății. Numele adevărat al marelui filosof era Aristocle ceea ce înseamnă ”excelent și renumit”. Mai târziu i s-a spus Platon, adică ”spătosul”, din cauza umerilor săi largi și a corpului atletic.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/Platon.jpg
De fapt, Aristocle fusese un mare sportiv de repetate ori decorat în război. La vârsta de 20 de ani l-a cunoscut pe Socrate și la școala acestuia a devenit un autentic intelectual. A fost cel mai silitor elev al „Maestrului”, pe care l-a respectat enorm. Din motive familiale, s-a văzut amestecat în marile evenimente ce au urmat morții lui Pericle: teroare oligarhică, sfârșitul acesteia, restaurarea democrației, procesul și condamnarea lui Socrate. Toate acestea l-au zdruncinat și au făcut din el un fugar. S-a dus mai întâi în cetatea Megara, la Euclid, apoi la Cirene și în final în Egipt, unde și-a căutat liniștea și uitarea în matematică și teologie. S-a înapoiat la Atena în 395 î.Hr., dar a fugit a Tarent să studieze filosofia lui Pitagora, iar aici l-a cunosut pe Dion, cel care l-a invitat la Siracuza și l-a prezentat lui Dionis, tiranul cetății. Acesta suferea de un complex de inferioritate în fața intelectualilor și nu reușea să-i agreeze decât jignindu-i. A crezut că la fel poate face și cu Platon. Într-o zi i-a spus ”Vorbești ca un prost”. Filosoful a răspuns: „Și tu ca un arogant”. Dionis l-a arestat și l-a vândut ca sclav.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/siracuza.jpg
Un oarecare Anniceris din Cirene a vrut să plătească cele 3000 de drahme pentru răscumpărare și n-a acceptat să-i fie restituite de prietenii lui Platon care între timp strânseseră banii. Astfel că, folosind capitalul de la prieteni, Platon a pus bazele Academiei, care însemna de fapt instituție de învățământ superior. Deși se crede că Platon a fost cel dintâi care a fondat o universitate, acestea fuseseră înființate deja de Pitagora la Crotona sau Isocrate la Atena. Academia lui Platon a fost însă cea mai mare și avea o organizare care seamană cu cea a universităților din epoca modernă. Pamfletarii epocii spuneau că Academia lui Platon era una a snobilor și sofisticaților. Elevii umblau îmbrăcați cu pelerine elegante și aveau un fel anume de a se comporta, vorbi sau ține în mână bastonul. Nu se plăteau taxe. Dar, întrucât erau selecționați doar din familiile cele mai bogate(Platon era deci un fel de tăgăduitor al democrației), exista obiceiul unor donații mai mult decât generoase.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/prezentati-geometria-la-intrare-300x236.jpg
Pe frontonul porții stătea scris: „Medeis ageometretos eistio”, adică ”Prezentați geometria la intrare”. Trebuie să fi fost o amintire de la Pitagora. Geometria juca un rol însemnat în învățătură, împreună cu matematicile, muzica și etica. Platon era ajutat de asistenți care predau prin diverse metode: conferințe, dialoguri, dezbateri publice. Erau admise și femeile. Platon s-a dovedit un feminsit convins. Temele erau, de exemplu: ”A se căuta regulile care stăpânesc mișcarea aparent dezordonată a planetelor, comparându-le cu cele care guvernează acțiunile oamenilor”. Unul dintre marii susținători cu bani ai Academiei a fost Dionis al II-lea, care după ce a luat locul tatălui său, a trimis, probabil la sugestia lui Dion, 80 de talanți de argint(talantul= unitate de măsură de 26 de kg, ceea ce înseamnă că 80 de talanți echivalează cu aproximativ 2.000.000 de $). În semn de respect, conducătorul Siracuzei l-a invitat la curtea sa. Trebuie să fi avut un curaj deosebit Platon când a ales să se înapoieze în orașul care îi dăduse cea mai urâtă experiență a vieții, sclavia. Aristocles se dusese însă cu un scop. Dorea instaurarea acolo a unei republici ideale, a egalității între toți cetățenii. Dionis al II-lea a fost fermecat de ideile lui Platon și s-a apucat să studieze sub îndrumarea marelui filosof.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/Platon1.jpg
S-a plictisit însă repede și dând ascultare lui Filistios, l-a alungat pe Dion. Platon a protestat. Dionis al II-lea l-a asigurat de încrederea, stima și afecțiunea sa. Cu toate acestea, Platon știa că fără Dion, nu putea să-și ducă până la capăt implementarea ideilor filosofice în viața reală, astfel că a demisionat de la Academia pe care întemeiase la Siracuza și s-a întors la Atena, unde se refugiase prietenul său. De acolo nu a mai plecat decât rareori. A avut o bătrânețe destul de fericită. Școala îi ocupa tot timpul. Când nu preda, mergea la plimbare cu elevii săi, în mici grupuri, continuând să-i învețe arta argumentației. Platon era un candid, fără urmă de rigiditate sau de îngâmfare. Răspândea în jurul său multă căldură umană și în afară de expunerea unor idei mărețe, știa să povestească o mulțime de anecdote reușite. Într-o zi unul din învățăceii săi l-a rugat să-i fie naș la căsătorie. Cu toți cei 80 de ani ai săi, maestrul s-a dus, a luat parte la festivitate, a glumit cu tinerii până târziu noaptea, mâncând și poate bând cam mult. La un moment dat, în timp ce cheful continua, a simțit oboseală și s-a retras într-un colț ca să se doarmă puțin. A doua zi dimineața l-au găsit țeapăn. Trecuse fără să-și dea seama de la somnul de moment la cel veșnic. Întreaga Atenă a venit să-l conducă pe ultimul drum.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/06/platon-atena-300x200.jpg
http://www.istorie-pe-scurt.ro/platon-prezentati-geometria-la-intrare/