Idei afaceri

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=TCcp4Sfl1s0

[Alina Bratu]

Cele mai ingenioase 26 idei pentru reciclarea sticlelor de vin, astfel incat sa obtii decoratiuni superbe pentru casa si gradina.iunie 9, 2015


idei reciclare sticle (http://ideipentrucasa.ro/tag/idei-reciclare-sticle/)
reciclarea sticlei (http://ideipentrucasa.ro/tag/reciclarea-sticlei/)
reciclarea sticlelor (http://ideipentrucasa.ro/tag/reciclarea-sticlelor/)



http://ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/cover-sticle-de-vin.png (http://ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/cover-sticle-de-vin.png)

Cele mai ingenioase 26 idei pentru reciclarea sticlelor de vinDaca esti un iubitor de vinuri, atunci cu siguranta ai acasa o colectie de dopuri de pluta si macar cateva sticle in forme mai deosebite. Din sticla alba sau inchisa la culoare, sticlele de vin se pot transforma in adevarate obiecte decorative pentru casa si gradina, daca vei acorda putina atentie acestor proiecte de Do It Yourself (DIY).
Partea cea mai delicata si dificila a proiectului consta in taierea sticlei, unde trebuie sa ai mare grija sa nu te tai. Nu uita sa rotunjesti marginile, astfel incat sa nu mai prezinte un pericol pentru nimeni. Poti folosi smirghel pentru aceasta operatiune.
Ce poti face cu o sticla de vin? O poti transforma intr-o vaza, o lumanare parfumata, o veioza sau chiar intr-un mic ecosistem,
Lasa-ti imaginatia sa zboare si vei avea cele mai ingenioase obiecte decorative din sticle de vin. Ai mai jos 26 de idei inedite:
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-1.jpg?resize=666%2C854 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-1.jpg)http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-2.png?resize=671%2C902 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-2.png)
http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-3.jpg?resize=672%2C579 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-2.png)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-4.jpg?resize=663%2C882 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-4.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-5.jpg?resize=660%2C655 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-5.jpg)
http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-6.jpg?resize=658%2C844 (http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-6.jpg)
http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-7.jpg?resize=654%2C863 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-7.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-8.jpg?resize=654%2C955 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-8.jpg)

[Alina Bratu]

http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-9.jpg?resize=662%2C747 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-9.jpg)

(http://ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-10.jpg) http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-11.jpg?resize=662%2C993 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-11.jpg)
http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-12.jpg?resize=663%2C849 (http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-12.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-13.jpg?resize=653%2C437 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-13.jpg)





http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-14.jpg?resize=648%2C643 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-14.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-15.jpg?resize=651%2C835 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-15.jpg)
http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-16.jpg?resize=644%2C436 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-16.jpg)
http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-17.jpg?resize=640%2C636 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-17.jpg)

(http://ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-18.jpg) http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-19.jpg?resize=641%2C822 (http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-19.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-20.jpg?resize=644%2C515 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-20.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-21.jpg?resize=646%2C809 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-21.jpg)
http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-22.jpg?resize=634%2C1126 (http://i0.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-22.jpg)
http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-23.jpg?resize=637%2C776 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-23.jpg)
http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-24.jpg?resize=656%2C432 (http://i2.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-24.jpg)

http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-27.jpg?resize=658%2C987 (http://i1.wp.com/ideipentrucasa.ro/wp-content/uploads/2015/06/idei-reciclare-sticle-27.jpg)

[Alina Bratu]

Afla din acest video cum poti taia sticlele fara sa folosesti diamantul:


https://www.youtube.com/watch?v=_vILNflmwFw

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=gu78kqo66lc

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=Y31YZp425XQ

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=ZJgmPAtX-WQ

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=UA0ua4ctlh8

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=4URV-jNrxI4

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=lPFJv3MHMM0

[Alina Bratu]

Idei de Afaceri: CRESTEREA PREPELITELOR Japoneze - cea mai profitabila investitie din Romania la ora actuala



29 (http://ideideafaceri.manager.ro/#)


de Redactia Idei De Afaceri (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/Redactia%20Idei%20De%20Afaceri/) la 28 Ian. 2014




http://ideideafaceri.manager.ro/dbimg_small/articole_200/cresterea_prepelitelor_5344.jpg
Tags: prepelite japoneze (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/prepelite%20japoneze/), cresterea prepelitelor japoneze (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/cresterea%20prepelitelor%20japoneze/), cresterea prepelitelor (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/cresterea%20prepelitelor/),

Poate ca va vine greu sa credeti acest lucru, dar haideti sa vedem cifrele: dintr-un ou de prepelita pentru incubat, care va costa 0,6 lei, obtineti o prepelita care, de-a lungul perioadei ei de fertilitate (de cca 10 luni), va face in jur de 300 de oua, pe care le puteti vinde cu 0,3 bucata.

Asadar, 90 de lei incasari din care, dupa ce scadeti toate cheltuielile cu incubarea, hrana, apa, energie electrica, ambalare etc., va ramane un profit curat de cca 60 de lei.

Asadar, o investitie de 0,6 lei si un profit de 60 de lei, in doar 10 luni, pentru fiecare prepelita. Adica de peste 100 de ori suma investita!

Daca o singura prepelita va aduce 60 lei/an,
ganditi-va ce inseamna sa aveti 1.000 de prepelite!


1.000 de prepelite incap intr-o baterie etajata ce ocupa la sol doar 2 metri patrati.

Este o afacere cu o profitabilitate incredibila, care, in plus, mai prezinta si alte avantaje pentru dvs.:

1. Puteti demara cresterea prepelitelor cu o investitie de doar cateva sute de lei, fara nicio exagerare (o investitie medie este undeva in jur de 400-500 de euro);

2. Va puteti ocupa de aceasta afacere chiar daca nu aveti niciun fel de experienta prealabila;

3. Obtineti profit inca din prima luna, un profit echivalent cu dublul salariului mediu net pe economie! (vedeti calculele de mai jos)

Descoperiti cum puteti demara aceasta afacere cu o investitie de doar 300 de lei! (http://www.crestereaprepelitelor.ideideafaceri.ro/?cs=709211)
http://ideideafaceri.manager.ro/articole/idei-de-afaceri/idei-de-afaceri-cresterea-prepelitelor-japoneze-cea-mai-profitabila-investitie-din-romania-la-ora-actuala-5344.htmlAutor: Redactia Idei De Afaceri (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/Redactia%20Idei%20De%20Afaceri/)

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/05/afine-romania.jpg (http://agrointel.ro/) Ferma de afine – o afacere agricolă cu profit garantat din exporturi agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 23-05-2014 (http://agrointel.ro/date/2014/05/23/)
Fermele de fructe de pădure au devenit tot mai numeroase în România, chiar dacă cea mai mare parte a vânzărilor nu se face pe piața internă, iar profitul producătorilor este dependent de exporturi. Un astfel de business a clădit în Dâmbovița Radu Cristian Săracu, primul fermier din județ care a investit într-o fermă de afine.
Plantația de afine a dâmbovițeanului se întinde pe o suprafață de 7,5 hectare și a fost înființată din fonduri europene neramburasabile obținute de fermier prin Măsura 112. ”Am început proiectul acum cinci ani. Apoi terenul l-am achiziționat în urmă cu 3 ani și jumătate, prezentând autorităților locale un plan de afaceri, după care am depus un proiect pe Măsura 112. Am așteptat cam opt luni până a fost aprobat, iar după un an de la depunerea dosarului, am semnat contractul de finanțare. A urmat implementarea”, a declarat Radu Cristian Săracu pentru trustul regional Incomod Media.


Agricultorul spune că a întâmpinat rezistență din partea localnicilor care la început nu au susținut transformarea acelui teren – accident, de altfel, într-o plantație de fructe de pădure. Astăzi, vecinii din sat se gândesc și ei să se apuce de o afacere similară în agricultură, în paralel cu livezile tradiționale de măr și de gutui.
Chiar și cu finanțarea semnată, investitorul în agricultură a avut apoi de furcă la accesarea creditelor prin bancă, fără de care nu ar fi putut să strângă totalul de 3,5 milioane de lei cât a cheltuit pentru înființarea fermei de afine cu toate facilitățile, inclusiv cu sistemul de irigații pus la punct. În 2013 a reușit să se apuce de plantat.
http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/05/ferma-de-afine.jpg (http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/05/ferma-de-afine.jpg)Producție de 10 tone la hectar
Soiul de afine ales de dâmbovițean a fost bine gândit să fie unul care să se coacă în lunile august-septembrie. Opțiunea a fost dictată de faptul că în zonă sunt multe livezi, iar în lunile anteriore i-ar fi fost imposibil să găsească 70-100 de zilieri care să recolteze fructele de pădure. Acum stă liniștit că peste doi ani, când plantația va intra pe rod, nu va avea dificultăți în a găsi culegători pentru cele circa 10 tone de afine pe care le așteaptă de pe fiecare hectar.
Producția fermei de afine bio va lua, în primii ani, drumul Germaniei și Olandei, dar Radu Cristian Săracu speră ca fructele sale să își găsească, cu timpul, loc și pe piața internă. Chiar și așa, nu se plânge, pentru că speră să își scoată rapid investiția și atât timp cât reușește să își vândă complet recolta, chiar și la export, profitul îi este garantat!

https://www.youtube.com/watch?v=99qgrO_uLxY

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=8devhtAxldU

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/P1050998.jpg (http://agrointel.ro/) O afacere rentabilă: un clujean face profit de 500.000 de euro din cătina albă agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 14-04-2013 (http://agrointel.ro/date/2013/04/14/)
Odata cu debutul crizei financiare profitul s-a mutat in agricultura, mai exact in cultura de catina alba. Asa a ajuns clujeanul Ioan Morar sa numere afaceri cu mai multe zerouri si un profit de aproape jumatate de milion de euro.
Ioan Morar, 39 de ani, a aflat de cultura de catina alba in 2005. Un an mai tarziu pornea propria sa afacere cu 5 hectare cultivate cu catina alba. Investitia in amenajarea unui hectar de pamant a fost de aproximativ 10.000 de lei.


“De catina alba am aflat inca din 2000-2001, dar in urma cu opt ani am avut posibilitatea sa particip la cateva targuri de profil in UE unde am inteles importanta aceste culturi si totodata sa observam nisa pe piata din Romania”, explica Ioan Morar pentru wall-street.ro (http://www.wall-street.ro/articol/Economie/146973/o-afacere-rentabila-pentru-25-de-ani-un-clujean-face-profit-de-500-000-de-euro-din-catina-alba.html).
A ales acest tip de cultura dintr-un motiv simplu – rentabilitatea. Anual se poate obtine un profit net de 20.000 lei la hectar, in afara investitiilor realizate in materialul saditor.
“Cultura de catina este o afacere pe termen lung , cu o durata de viata de 25 de ani, investitia se amortizeaza imediat ce intra pe rod, dupa care pana la 25 de ani este doar pe profit. Lucrarile si investitiile sunt minime – 2 coase anuale si recoltatul”, spune Morar.
Materialul saditor a fost cumparat atat de pe piata interna, cat si din strainatate. In prezent, Ioan Morar are propria pepiniera.
http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ioan-morar.jpg (http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/ioan-morar.jpg)
In acest moment, agricultorul clujean detine o suprafata cultivata de 40 de hectare in Mures, Bihor, Botosani, Aiud si Bistrita si isi propune pentru acest sa infiinteze 100 de hectare de cultura de catina. Costurile pentru infiintarea unui hectar de catina se ridica in acest an la 3.200 de euro.
Anul trecut Ioan Morar a obtinut o recolta de 10 tone la hectar, intreaga productie fiind exportata in special in tarile nordice. Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada.
Investitiile bugetate pentru acest an vizeaza cresterea numarului de plantatii, omul de afaceri avand in derulare cateva proiecte prin fonduri europene, in conditiile in care interventia statului in sustinerea micilor agricultori este “minor”.
“Statul daca iti da cu o mana iti ia cu alte zece. Sloganul nostru este ajuta-te singur si fa ce poti si nu astepta nimic de la altii. Ajutorul statului pentru agricultori este minor, noroc cu subventiile APIA si cu alte programe comunitare”, spune Ioan Morar.
http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/catina.jpg (http://www.agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/04/catina.jpg)

Catina alba este originara din Asia Centrala si contine un fruct ce contine de 10 ori mai multa vitamina C decat citricele. Fructele sunt utilizate in industria alimentara, farmacie si silvicultura. Cel mai valoros este uleiul obtinut din fructele de catina, cautat in industria alimentara, cosmetica, farma.
http://agrointel.ro/7100/o-afacere-rentabila-un-clujean-face-profit-de-500-000-de-euro-din-catina-alba/

[Alina Bratu]

Cultura cea mai profitabilă a anului 2014: 24 tone de fructe și un profit de 20.000 de euro pe an la un hectarAutor: StiriAgricole.ro (http://www.stiriagricole.ro/author/stiriagricole-ro)
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/cultivare-catina-640x330.jpg (http://www.stiriagricole.ro/cultura-cea-mai-profitabila-a-anului-2014-24-tone-de-fructe-si-un-profit-de-20-000-de-euro-pe-an-la-hectar-18014.html)31.12.2014 Legume şi fructe (http://www.stiriagricole.ro/stiri/productie-vegetala/legume-si-fructe), Producție vegetală (http://www.stiriagricole.ro/stiri/productie-vegetala), Recomandări (http://www.stiriagricole.ro/stiri/recomandari)

Profitul este cel care face diferența în alegerea unei culturi, mai puțin tradiționale, de către agricultorii români care se orientează spre culturi care se pretează mai bine atât zonelor climatice, cât și a posibilităților de valorificare ulterioară. Lavanda, cătina, zmeura, aronia, coacăzele și, mai nou, goji ocupă primele locuri în preferințele românilor.
Cu performanțe departe de a fi egalate, cultura anului 2014 este cultura de cătină. Din cultivarea cătinei, profitul obținut plasează planta pe primul loc în sezonul de anul acesta. Fermierii care au avut inspirația să cultive cătină au obținut un profit de aproximativ 20.000 de euro la hectar.
Cultivarea cătinei. Producția ia drumul Occidentului sub formă de fructe proaspete, congelate sau de ulei
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/culturi-de-catina.jpg (http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/culturi-de-catina.jpg)În județul Arad, găsim cea mai mare cultură de cătină din țară, de 16 hectare. Cultura de cătină a fost înființată în urmă cu 5 ani, ajungând în anul 2014 la o producție record de 24 de tone pe hectar. Deoarece costurile de producție sunt relativ mici, iar prețurile de vânzare sunt mari, cultura de cătină este una dintre cele rentabile culturi pomicole.
Fermierul Alexandru Vulpe este de părere că o astfel de cultură te poate îmbogăți. Ai nevoie de teren și de o investiție inițială de aproximativ de 7.000 de euro, potrivit stirileprotv.ro. De pe 8 hectare se recoltează într-un an bun 192 de tone de cătină, iar câștigul este de 90 de cenți pe kilogram. Așadar, după un sezon, un om gospodar poate să cîștige peste 170.000 de euro.

„Amortizarea poate fi foarte rapidă, asta însemnând că de la prima producție se pot amortiza costurile de înființare”, spune Alexandru Vulpe, potrivit stirileprotv.ro (http://stirileprotv.ro/stiri/social/catina-planta-care-i-a-imbogatit-in-2014-pe-fermierii-care-au-cultivat-o-cat-poti-castiga-cu-o-investitie-de-7-000-de-euro.html).
Producătorii spun că fructe de cătină pot fi o adevărată mină de aur, mai ales că piețele de desfacere europene sunt tot mai avide. Industria alimentară se află pe un trend de înlocuire a vitaminei C sintetice cu vitamina C din sucul de cătină.
Cătina conține mai multă vitamina C decât citricele și, în plus, este un foarte bun antioxidant. Tocmai de aceea, cătina este des întâlnită în industria farmaceutică și în cea a cosmeticelor. Cei care pot să treacă peste gustul ei acru, consumă cătină atunci când sunt răciți. Un amestec format din două părți de cătină și una de miere, devine un adevărat aliat în lupta cu bolile de sezon, datorită conținutului foarte mare de vitamine.

Anul trecut, România a exportat peste 521 de tone de cătină, în special în Belgia, Germania, Ungaria, Polonia și Bulgaria, însă cererea este mult mai mare decât producția internă.
Tehnologia de cultură a cătinei

Cultura de cătină poate fi înființată și cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/recoltare-catina.jpg (http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/recoltare-catina.jpg)
La un hectar sunt necesari circa 1.250 de arbuști. La 4-7 plante feminine, se plantează o plantă masculină, care se deosebesc de celelalte prin înălțimea și grosimea mai mari, precum și prin culoarea mai închisă și mugurii mai mari.
Totodată, plantele masculine înfloresc mai devreme decât cele feminine, acestea înflorind când are loc înfrunzirea. Polenizarea are loc cu ajutorul insectelor și a vântului. Perioada optimă de plantare este toamna sau primăvara devreme.




Înainte plantare, rădăcinile butașilor de cătină se înmoaie într-un amestec de bălegar de vacă, argilă și apă. Butașii de cătină se plantează în gropi cu o adâncime de 60 cm și o lățime de 60 cm. Pe fundul gropii se pot pune aproximativ 20 kg de bălegar putred.
În primul an de cultură, se recomandă irigarea de circa 4 ori, mai ales dacă este un an secetos. Necesarul de apă crește în luna august, mai ales dacă plantarea s-a realizat în primăvară. De asemenea, cultura de cătină trebuie curățată de buruieni.
http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/suc-catina.jpg (http://www.stiriagricole.ro/wp-content/uploads/2014/12/suc-catina.jpg)Toamna, fiecare plantă se leagă cu folie de nailon pentru a fi protejată de rozătoare. Folia se dezleagă primăvara, după topirea zăpezii, și se taie crengile uscate. Locul de unde au fost îndepărtate crengile uscate se unge cu mocirlă.
O plantație de cătină produce timp de 20-30 ani și nu necesită îngrijiri speciale. De pe un hectar de cătină se pot obține, după anul 4 de cultură, aproximativ 5 kg fructe/plantă, adică peste 6.200 de kilograme de fructe de cătină.
Utilizarea cătinei
Folosită încă din antichitate pentru întărirea sau vindecarea organismului, cătina mai este denumită și „ginsengul românesc”.
Produsul cel mai valoros care se obține din cătină este aşa numitul ulei de cătină, care conţine, în proporţie de circa 80-90%, acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Uleiul de cătină poate fi folosit cu succes și în cazul unor grave arsuri termice și chimice, în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar al stresului.
Fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi. Cătina conţine şi cantităţi mari de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli.
În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B.
Seminţele de cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol.
http://www.stiriagricole.ro/cultura-cea-mai-profitabila-a-anului-2014-24-tone-de-fructe-si-un-profit-de-20-000-de-euro-pe-an-la-hectar-18014.html

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2012/11/Alexandru-Vulpe_RZV.jpg (http://agrointel.ro/)
Cel mai mare cultivator de cătină din România câştigă peste 10.000 de euro la hectar. Secretele lui Alexandru Vulpe agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 1-11-2012 (http://agrointel.ro/date/2012/11/01/)
Un cercetător român din Arad a ajuns după aproape 35 de ani de muncă în pomicultură cel mai mare producător de cătină din ţară. Producţia o vinde la nemţi şi obţine un profit de 10.000 de euro/ha.
Alexandru Vulpe a început să se intereseze de cătină încă de pe vremea facultăţii. Ce-i drept, a avut şi şansa să-l aibă profesor pe Victor Cireaşă, promotorul culturii în România. Acesta a fost primul care a observat că planta poate fi luată din flora spontană şi introdusă în cultură, povesteşte Vulpe. După aceea, au urmat mulţi ani de cercetare pentru tânărul absolvent până să culeagă roadele muncii sale.

“Am văzut toată cătina din România. Am luat 3.000 de plante la analiză, din care au rămas 300. O mare parte dintre acestea n-au răspuns la tehnologie, iar în final, am rămas cu cinci soiuri”, spune Vulpe, care şi-a brevetat soiurile şi le-a înscris în Catalogul Oficial.
În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Frumuşeni, lângă Arad, prima fermă pilot profesionistă din România – centru de excelenţă pentru cultura cătinei, cum îi place să spună – , unde au fost cultivate soiuri nobile. Aici are la dispoziţie circa 32 hectare de teren agricol, unde îşi desfăşoară activitatea pe mai multe paliere: ameliorare, pepinieră şi producţie de fructe. Aproape jumătate din suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în întregime în Germania.
Are însă planuri legate şi de procesare (se poate produce susuri, siropuri, ulei etc.) pentru că ar putea să câştige „cu două zerouri mai mult” decât acum. Dacă ţinem cont că potenţialul productiv este de 20 de tone la hectar, iar preţul de vânzare a cătinei este de 1,7-1,9 euro la kilogram, este lesne de înţeles pe ce mizează cercetătorul român. Cătina este un bun antioxidant şi conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de zece ori mai mult decat citricele.
Cât costă să înfiinţezi un hectar de cătină?

Costul pentru plantarea unui hectar de cătină este de 2.500-2.700 de euro, spune Vulpe. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani. Fructele se recoltează în perioada 15 august – 15 septembrie.
Cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la tehnologia de cultură. Este important însă ca plantele să fie irigate, dar oricum cheltuiala cu irigaţia este de 20 de ori mai rentabilă ca la porumb, povesteşte Vulpe. El de exemplu, are venituri de circa 20.000 euro la hectar. Din această sumă, aproape jumătate reprezintă cheltuielile, dar tot îi rămâne un câştig substanţial, spune râzând Vulpe, care adaugă că în mare, investiţia într-un hectar de cătină se amortizează după 7-8 ani.
“Cătina este cea mai profitabilă cultură pomicolă din zona temperată a României. Din păcate, în România nu există un sector de procesare a fructelor şi legumelor”, susţine Vulpe.
În România, în prezent există doar câteva sute de hectare de cătină. Numai Alexandru Vulpe a livrat în acest an material de plantat pentru 302 ha.
Germanii vor cătină, grecii – goji
În 2011, primul an de producţie pentru plantaţia de la Frumuşeni, Alexandru Vulpe a participat la târgul BioFach din Germania unde şi-a găsit şi clienţii. Acum vinde toată producţia în Germania, unde se caută în general cantităţi mari. Cercetătorul vrea însă ca încet-încet să introducă şi în România fructele în stare proaspătă pentru consum. Pentru consum se caută soiuri dulci, în timp ce pentru industrializare soiuri acre care să înlocuiască vitamina C. Dacă reuşeşte să-şi facă o unitate de procesare, cum are de gând, altfel vor sta lucrurile.

Cerere mare este şi pentru materialul de plantat la cătină. Plantele din pepiniera de la Frumuşeni ajung în Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria. Vulpe vinde şi goji, însă doar la comandă. În acest an de exemplu, a produs material de plantat pentru înfiinţarea unei plantaţii de 40 ha de goji în Grecia. Pobabil că munca lui de cercetare nu se va opri aici, sigur mai pregăteşte ceva surprise.
Ca să reuşeşti, în primul rând trebuie să fii de meserie, să ştii ce înseamnă planta, declară Vulpe. Nu este însă o regulă, pentru că are clienţi foarte buni, vameşi şi poliţişti, de exemplu, care au înfiinţat plantaţii perfect. I-a ajutat şi el, însă până la un punct.
http://agrointel.ro/3240/cel-mai-mare-cultivator-de-catina-din-romania-castiga-peste-10-000-de-uro-la-hectar/

[Alina Bratu]

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201109/w728/catina_28591800.jpeg
Cătina -cel mai bun oxidant- a devenit o afacere profitabilă / FOTO: RTVSibianul Ioan Păşcănuţ a investit 80.000 de euro într-o plantaţie de cătină, certificată ecologic, şi în instalaţii de îngheţare şi refrigerare a acesteia, reuşind să vândă fructele pentru industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică din mai multe ţări.





Sibianul Ioan Păşcănuţ este inginer mecanic, iar înainte de Revoluţie a lucrat la mecanizarea agriculturii, în fosta Staţiune de Maşini Agricole (SMA). Aşa a ajuns să cunoască toate zonele din judeţul Sibiu şi să aibă foarte multe cunoştinţe în domeniul agricol.

După Revoluţie, a ajuns să deţină un teren în comuna Roşia şi s-a gândit mult timp ce să facă cu el. În 2006, a început înfiinţarea unei plantaţii de cătină.

"Ideile vin. Dacă le bagi în seamă, dacă ai resurse şi un pic de pasiune... La vremea respectivă, ca şi acum de altfel, agricultura României era pe aceiaşi butuci pe care au pus-o unii dintre politicieni. Din dorinţa de a accesa o latură a agriculturii alternative, am ales această cale. Agricultura clasică toată lumea o făcea şi toată lumea, de fapt se lăsa de ea pentru că era total nerentabilă. Faptul că, ulterior, s-au mai introdus acele subvenţii a făcut ca rentabilitatea ei să crească, dar, la acel moment, nu existau căi de a răzbate în agricultură şi am gândit o cale de a răzbate în agricultura alternativă. Ele sunt mai multe, dar eu am ales-o pe aceasta şi datorită faptului că eu cunoşteam această plantă din copilărie, din flora spontană. Când eram copil, adunam cătină cu bunica mea şi o predam la centrele de colectare ca să facem câţiva bănuţi să mergem, de 23 August, să bem suc. Cam atunci era perioada de recoltare", povesteşte sibianul.

El a fost printre primii din România care au înfiinţat o planaţie de cătină şi, deşi avea destule cunoştinţe în agricultură, nu ştia prea multe despre plantaţia de cătină. Pentru a se pune la punct, a citit extrem de multă literatură de specialitate, mai ales din afara ţării, pentru că în România, chiar şi în prezent, bibliografia de specialitate în acest domeniu este extrem de redusă.
Neştiinţa l-a costat însă timp şi bani.
"Această plantă intră pe rod după cinci ani. În plus, nu toate plantele se prind din primul an. Trebuie să înlocuieşti, să umpli golurile. Există exemplare femele şi masculine. Dacă ai prea mulţi masculi în planţatie, nu este bine pentru că ţin locul ocupat, masculii nu-i cunoşti decât la trei ani după plantare, ceea ce mi s-a întâmplat şi mie şi a trebuit să scot câteva sute de masculi ca să pun femele. Cei care livrează materialul de plantare ţi-l dau pe categorii, dar nu tot timpul este aşa cum ar trebui, în plantele femele găseşti şi mulţi masculi. Acesta este un impediment de care eu m-am lovit pentru că am fost chiar printre primii când m-am apucat. A fost foarte mult de muncă, faptul că n-ai ştiut cum să o iei şi ce să faci, am ajuns să facem foarte multe greşeli, care ne-au costat timp şi bani, dar pe care încet, încet am reuşit să le remediem", spune Ioan Păşcănuţ.

Bărbatul a ajuns, într-un final, după ce a accesat şi fonduri SAPARD, să aibă şapte hectare şi jumătate plantate cu cătină, întreaga plantaţie fiind certificată ecologic.

Investiţia în plantaţie a fost de aproximativ 55.000 de euro.

"Exceptând preţul terenului, care poate varia, calculul se face simplu: îţi trebuiesc 1.500-2.000 de plante la hectar, pe care le poţi lua de la 1 la 3 euro, depinde de unde le iei şi cât de selecţionată este planta respectivă. Se găsesc în ţară, dar şi afară. În ţară sunt peste un euro, afară peste doi. Eu i-am adus de la o staţiune de cercetare de la Bacău, dar n-am mai sfătuit pe nimeni să se ducă acolo. Pe lângă preţul plantaţiei, este preţul lucrărilor agricole, care se ridică, să spunem, la arat, discuit - undeva la 2.000 de lei la hectar, deci vreo 400-500 de euro. Apoi sunt lucrări pe care le faci sau nu le faci: împrejmuiri, care sunt necesare că altfel ţi le distrug animalele sau mai ştiu eu cine", explică Ioan Păşcănuţ.

Sibianul spune însă că nu e de ajuns să înfiinţezi o planţaţie. Deşi aceasta nu este deloc pretenţioasă, adaptându-se perfect la zonele de deal şi de munte, la terenuri accidentate, trebuie să ai foarte mare grijă ce faci cu fructele întrucât acestea se pot păstra doar congelate sau uscate, în 48 de ore de la recoltare cătina intrând în oxidare. "Dacă vorbim de investiţie, plantaţia este una şi fructele sunt alta. Plantaţia se poate face la preţurile pe care vi le-am spus, dar ce faci cu fructele? Acolo vin alte investiţii. Recoltarea se face prin detaşarea ramurilor, tăierea lor. Le tai, le îngheţi la minus 28 de grade, le scuturi, le vânturi şi cătina rămâne îngheţată până la procesare. Cătina se poate păstra doar congelată sau uscată. În 48 de ore de la recoltare, cătina intră în oxidare, lucru pe care foarte multă lume nu-l cunoaşte. Şi faptul că mai întâlnesc oamenii care vor să cumpere de pe tarabă cătină... E clar că dacă ea stă două săptămâni pe tarabă, e intrată în oxidare. Asta înseamnă că, în loc să consumăm antioxidanţi, consumăm oxizi. Devine toxică, nu otrăvitoare, dar proprietăţile ei, practic, nu mai există", susţine Ioan Păşcănuţ, care, după ce a citit atât de mult despre cătină, a realizat o teză de doctorat care tratează exact aceste lucruri: procedee de prelucrare, transport şi depozitare a cătinei.

În consecinţă, s-au mai investit peste 25.000 de euro în instalaţii de îngheţare şi refrigerare a cătinei. Astfel, sibianul reuşeşte să păstreze fructele de cătină de la momentul recoltatului - undeva din august până în octombrie - până pe timpul iernii, când marile firme din industria farmaceutică, alimentară şi cosmetică nu mai au de unde cumpăra fructe proaspete sau uscate, stocurile fiind epuizate.

Cel mai mult şi cel mai bine, Ioan Păşcănuţ vinde cătina pe timpul iernii.
"Contractele nu sunt foarte ferme. Greu îţi găseşti un contract ferm. Cătina în cantităţi mari se caută după ce cealaltă, cea proaspătă, dispare de pe piaţă. Dacă ai unde depozita. Eu nu pot să o dau la acelaşi preţ ca cel care se duce şi o taie de pe deal, o curăţă acasă cu copiii şi o dă la cinci lei. Eu nu pot, pentru că am atâtea investiţii, plus că fructele mele sunt certificate ecologic", afirmă omul de afaceri sibian. Potrivit acestuia, un preţ corect pentru cătina sa este 2,5-3 euro pe kilogram, pentru cătina congelată, şi undeva între 12 şi 16 euro pentru cătina uscată, pentru că, din cinci kilograme de cătină proaspătă, se obţine un kilogram de cătină uscată. El a vândut cătină pentru firme din Grecia, Germania, România, dar şi din alte ţări.

Ioan Păşcănuţ procesează, în firma proprie, o mică parte din cătina pe care o produce şi obţine suc de cătină, nectar de cătină şi ulei de cătină, produse cu care aprovizionează un lanţ de magazine alimentare din judeţul Sibiu şi se prezintă la diferite târguri şi expoziţii. În rest, toată cătina o vinde congelată celor care doresc să o proceseze. A ales această cale pentru că, doar aşa, ceea ce produce el este sută la sută natural.

"Principala problemă este că produsul nu se poate păstra foarte mult timp în stare pură, ci doar în condiţii de refrigerare. Neavând adaosuri pentru stabilizare, produsul realizat trebuie să-l ţii maxim două luni, în condiţii de refrigerare, la patru-cinci grade. Dacă aş da prin reţeaua de mari magazine sau depozite aceste produse, la cum merge vânzarea, stau cu lunile în depozite şi îşi pierd proprietăţile. Aşa, dăm doar la magazine mici, care cer stocuri mici şi le aprovizionăm constant. Ca să ţină mai mult, ar trebui să adaugi conservanţi, dar atunci nu mai este ecologic şi nu mai are calităţile pe care mi le doresc. Atunci căutăm o cale de mijloc: îi las pe alţii să proceseze, eu le ofer fructele, iar eu satisfac piaţa locală, în judeţul Sibiu, unde pot să le ofer naturale", precizează Ioan Păşcănuţ. Sticla de 500 de mililitri de suc sau nectar de cătină se vinde cu 25 de lei, iar litrul de ulei de cătină se vinde şi cu 250 de euro. Potrivit lui Ioan Păşcănuţ, acest ulei face toţi banii.

"Dintr-un kilogram de cătină uscată obţin 120-140 de grame de ulei. Practic, este un concentrat de vitamine şi elemente bioactive foarte puternic. Pentru uz extern, este cel mai bun cicatrizant, iar în cazul arsurilor, dacă îl pui la timp, elimină acea exfoliere, iar rana se vindecă foarte repede şi bine. În plus, este bun pentru orice afecţiune a pielii: de la eczeme până la ... orice. Intern, este bun pentru foarte multe acţiuni, de la tubul digestiv până la boli grave, la care zice că le încetineşte evoluţia. Am avut mulţi bolnavi de cancer care au încercat, la sfatul medicului, să facă o cură de ulei de cătină. Este demonstrat ştiinţific că are proprietăţi în acest sens", explică sibianul.
El povesteşte că nu şi-a amortizat încă investiţia, dar, de vreo trei ani, firma a intrat pe profit. Ca să-şi scoată toţi banii ar trebui să se mai dezvolte, dar dezvoltarea înseamnă alte zeci de mii de euro care ar trebui investite. Cu toate acestea, spune că o plantaţie de cătină este o adevărată afacere.

"Este o afacere, dar să nu te aştepţi la foarte multe de la început. Timpul este foarte mare până obţii rezultate. Aş recomanda-o cu mare inimă celor care vor să înceapă o afacere din cătină, dar să mă întrebe foarte bine înainte despre ce este vorba şi cum se face", spune sibianul, care le atrage atenţia tuturor să nu creadă în "prostiile" de pe internet prin care li se promit profituri uriaşe la afacerile cu cătină.
http://www.realitatea.net/un-sibian-a-investit-80-000-de-euro-intr-o-afacere-cu-catina-pe-care-o-vinde-in-mai-multe-tari_1361263.html

[Alina Bratu]

https://clipul.net/watch.php?vid=2e91b2d58

[Alina Bratu]

Afaceri cu nuci - investitie mica si profit mare

de Zenobia Badescu (http://ideideafaceri.manager.ro/tags/Zenobia%20Badescu/)
27 Iun. 2012


http://ideideafaceri.manager.ro/dbimg_small/articole_200/794712a_img.jpg Cultivarea de nuci, chiar daca suna bombastic, este o afacere de succes in care investia este mica si profitul mare. In conditiile in care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atat mai mari, productia medie la un hectar fiind de sase tone de nuci in coaja.
Ai vazut cu ce pret se vinde un kilogram de nuci in piata? Daca da, ai si dovada sau garantia unei afaceri profitabile. Pe piata externa, pretul unui kilogram de nuci in coaja variaza intre 3,5 si 3,9 euro, in functie de calitate si de soi iar la noi, un kg. de nuci in coaja costa cca 10 lei. Pretul unui kg. de miez de nuca vandut la piata, este undeva intre 30 si 40 lei, in functie de zona.

Avantajele unei afaceri cu nuci:
- concurenta este mica;
- cererea de miez de nuca este mult mai mare decat oferta;
- nucul nu necesita conditii climatice speciale, nici terenuri deosebite;
- este rezistent la boli si daunatori;
- de la el pot fi valorificate fructele – nucile - dar si uleiul de nuca;
- nucile sunt cautate la export.

Un profit consistent poate fi obtinut din uleiul de nuci care in magazine are pretul de 48-60 euro/litru. Un kilogram de ulei de nuci se obtine din 2 kilograme de miez de nuci. Uleiul de nuci este folosit in industria cosmetica si in cea farmaceutica.

http://ideideafaceri.manager.ro/articole/afaceri-agricole/afaceri-cu-nuci_investitie-mica-si-profit-mare-4841.html

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=_XWxfu3oUMY

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=wJk76MsnD8o

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=HCkKRXTjPWA

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=fFIy-u1IvzQ

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=tcz3u_YlSIc

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=i5WLQPEQB3A

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=dkQIheZxhoY

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=aBqFnIciqxY

[obi]

4351
http://www.librariaonline.ro/practice/educatie/motivational/faceti_avere_manual_pentru_liberi_intreprinzatori-corut_pavel-p10017862

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=ATowpdAWTuU

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=KzSk7PgDapw#t=245

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=NUzc1Fn76XA

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=Tb0cqkLXIiI

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/09/nuca-in-pom.jpg (http://agrointel.ro/) Tot ce trebuie să știi înainte de a înființa o livadă de nuc: De la tipul plantației, la condițiile de sol și ce soiuri de nuc aduc cel mai mare profit agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 21-09-2014 (http://agrointel.ro/date/2014/09/21/)
Una dintre deciziile importante pe care o are de luat o persoană care doreşte să îşi înfiinţeze o livadă de nuc este aceea referitoare la ce fel de material săditor să utilizeze pentru înfiinţarea livezii sale. Potrivit ing. Iosif Kiss, membru al Societății Române a Horticultorilor, o asemenea hotărâre se ia la modul individual, ţinându-se cont de următoarele aspect:

1.Condițiile pedoclimatice locale
Degeaba vrem să cultivăm un anumit soi de nuc dacă ne confruntăm cu condiții locale improprii pentru dezvoltarea corespunzătoare a acestuia în arealul ales pentru plantare.
Un profan în domeniu nu ştie că în nutriţia plantelor sunt implicate un număr de 16 elemente chimice esenţiale, iar un deficit la oricare dintre aceste elemente induce un stress în evoluţia plantelor. Uneori aceste deficite pot determina stagnări în vegetaţie şi, în cazurile extreme, se poate ajunge până la pierdea respectivei plante. La fel, şi la polul opus, depăşirea unui anumit prag în asigurarea de ingrăşăminte poate determina uscarea plantelor. Fenomenul este determinat de schimbarea sensului de trecere a apei şi a mineralelor necesare pentru plantă , din plantă spre exterior. Astfel deşi exista îngrăşăminte în exces acestea nu pot fi asimilate de către plante pentru că este inversat sensul de permeabilitate pentru apă şi minerale prin membranele rădăcinilor. ”Dacă vreţi să vizualizaţi procesul în cauză, uitaţi-vă la o picătură de cerneală care ajunge într-un pahar cu apă. Ce vedeţi? Se dizolvă picătura de cerneală în apă sau apa pătrunde în respectiva picătură de cerneală? Cu siguranţă este a doua variantă. La nivel macro, acelaşi fenomen de translatie a apei dintr-o zona cu concentratie scăzută în elemente minerale către o zonă cu concentraţie mai ridicată este valabil şi în cazul fertilizărilor din lumea vegetală. Dacă înţelegem acest fenomen, conştientizăm faptul că, fără să ştim exact nivelul de asigurare cu elemente nutritive din sol, în fertilizarea unei culturi – indiferent din care specie este aceasta – poate fi făcută foarte uşor o risipă de fonduri sau în cazurile cele mai grave se poate pierde toată investiţia prin uscarea plantelor în totalitatea lor”, explică ing. Kiss. În cazul în care totuşi plantele nu se usucă, excesul de îngrăşăminte aplicat reprezintă o pierdere inutilă. Acestea sunt argumentele pentru care specialistul recomandă călduros să fie făcute analizele agrochimice cu simţ de răspundere. Fără rezultatul acestor analize nimeni nu vă poate face o recomandare în cunoştinţă de cauză referitoare la cantităţile de îngrăşămint
2.Tipul plantaţiei
În funcție de tipul plantației – pentru lemn, pentru fructe sau și pentru lemn și pentru fructe, se vor alege și soiurile cu cele mai bune randamente pentru afacerea dorită.
3.Destinaţia producţiei viitoare de nuci
Una este ca recolta de nucă să fie destinată comercializării în coajă (când contează enorm atat aspectul, cât şi sudura valvelor, care determină o durată ridicată de păstrare în condiţii optime pentru calitatea miezului), și alta este când producţia este destinată pentru industrializare sub formă de ulei (şi nu numai). Totodată, când producţia este destinată a fi comercializată sub formă de miez de nucă, atunci trebuie avut în vedere alegerea unui soi care asigură un aspect aspect estetic şi un anumit grad de fărâmiţare al miezului.
4.Configuraţia terenului
Locația livezii, inclusiv relieful acesteia, poziținarea față de punctele cardinale și zona în care este situată sunt elemente ce pot influența decisiv producția de nucă pe care veți obține, așa că în funcție de configurația terenului vă puteți planifica eficient schema de plantare înainte de înființarea livezii de nuc.

5.Tipul livezii
De la bun început trebuie să decideți dacă veți dezvolta o afacere familială sau comercială, gândind mai departe și alte aspecte care țin de tipul de fiscalizare, dar și de modul în care veți reuși să intrați pe piață, să vă valorificați producția de nucă.
6.Costul unui pom altoit, pe diverse dimensiuni şi vârste
Realizarea unui buget este obligatoriu, iar acesta va include atât lucrările de amenajare, cât și – foarte important, o informare prealabilă privind prețurile cu care veți achiziționa pomii. Trebuie să știți că portaltoiul folosit în cazul pomilor altoiţi determină creşteri semnificative de producţie faţă de pomii altoiti pe alţi portaltoi. De exemplu există un portaltoi care determină variaţii pozitive de producţie în cazul aceluiaşi soi si de 400%, așa că este bine să aveți în vedere și acest aspect dacă țintiți o recoltă-record.
Alt aspect pe care trebuie să îl puneți în balanța planului dumneavoastră de afaceri este costul unui pom altoit versus costul unui pom nealtoit. Totdată, e bine de știut că un pom nealtoit achiziţionat de la pepiniere autorizate are un preț mai mare decât un pom nealtoit realizat în gospodăria proprie, însă dacă nu vă pricepeți, este bine să apelați la un specialist pentru a vă asista în altoire.
În privința înființării unei livezi cu nuc, dacă plănuiți să obțineți cel mai bun profit, este bine să apelați la un consultant care să vă ajute să parcurgeți pașii necesari pentru a avea pomi sănătoși și recolte bogate cât mai repede. Un astfel de specialist este ing Iosif Kiss. ”Dacă vreţi sfatul meu legat de ce material săditor să folosiţi pentru înfiinţarea livezii de nuc, vă pot ajuta doar dacă am detaliile complete legate de suprafaţa pe care doriţi să o înfiinţaţi, experienţa dumneavoastră în domeniul horticol, bugetul alocat, sursa de finanţare (resurse proprii, credit sau fonduri europene) şi, nu în ultimul rând, tot ceea ce ţine de obiectivele de producţie, destinaţia producţiilor de nuci în coajă şi a miezului de nucă. Soluţia nu se furnizează la minut şi nici fără să existe o bază reală şi legală serioasă. Dacă nu se furnizează datele menţionate mai sus nu am cum să ofer o soluţie care să aibă legătură cu realitatea. Şi nici nimeni altcineva nu va putea face asta”, explică ing. Kiss, membru în Comisia de nuc din cadrul International Society for Horticultural Science.
http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/09/Ing-Kiss.jpg (http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/09/Ing-Kiss.jpg)

În ce soiuri ar investi ing. Iosif Kiss
În opinia personală a ing. Kiss, cel mai bun soi de nuc pentru cultivat în România este o alegere dificilă. ”Eu aş alege trei soiuri de origine franceză şi unul de origine chineză ( dar care, din păcate încă nu este omologat pentru cultivare în UE) în jurul cărora aş structura viitoarea livadă. Asta nu înseamnă că nu sunt şi soiuri româneşti ce pot da satisfacţii foarte mari. Dintre acestea, câteva din soiurile româneşti cu adevărat interesante sunt RONUTEX, Ovidiu şi Miroslava. Dar indiferent de soiurile preferate de mine, nu as alege nimic pentru plantat fără să existe buletinele de analize pentru sol, temperaturi, precipitaţii şi fără să am detalii legate de configuraţia solului. Cine îşi poate permite să piardă şi banii şi timpul alocat pentru înfiinţarea unei livezi doar pentru că nu îşi face analizele în cauză?”, subliniază consultantul.
În privința oportunității înființării unei livezi de nuc în România, ing. Kiss este tranșant: ” Încurajez pe toată lumea care are o suprafaţă de teren agricol să ia în considerare înfiinţarea unei livezi de nuc, pentru că oricum timpul trece şi rezultatele nu vor întârzia să apară. Un vechi proverb chinezesc spune că „Cel mai bun moment pentru plantarea unui pom a fost acum 20 de ani. Urmatorul moment bun este ACUM!”.

http://agrointel.ro/24744/tot-ce-trebuie-sa-stii-inainte-de-a-infiinta-o-livada-de-nuc-de-la-tipul-plantatiei-la-conditiile-de-sol-si-ce-soiuri-de-nuc-aduc-cel-mai-mare-profit/

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=4SrjwQ2HAHs&spfreload=10

[Alina Bratu]

Fermieri de succes (http://agrointel.ro/category/fermieri-de-succes/) http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/11/1.jpg (http://agrointel.ro/) Povestea de succes a profesorului care a lăsat catedra pentru a-și înființa cea mai mare plantație de brazi de Crăciun agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 25-11-2013 (http://agrointel.ro/date/2013/11/25/)
Szoboszlai Attila, un fost profesor de fizică din Sălaj, a renunțat la catedră pentru a-și înființa o plantație de brazi așa cum a văzut în Germania. Astăzi, la șapte ani după ce s-a apucat de treabă în comuna Camăr, dascălul se poate mândri că este cel mai mare furnizor de pomi de Crăciun din țară.
„În Germania am văzut prima dată, într-o zonă care semăna foarte bine cu dealurile de la noi, o cultură de brazi ornamentali”, spune Szoboszlai Attila, adăugând că imediat a luat legătura cu oameni de afaceri austrieci care aveau deja astfel de plantaţii şi i-a invitat în Sălaj, pentru a vedea cu ochii lor dacă terenul de aici ar avea potenţial pentru dezvoltarea unei astfel de culturi şi la noi.

„Am luat inclusiv probe de sol, iar pentru că rezultatele au arătat că terenul este potrivit, în 2006 am demarat afacerea. O afacere românească, în care este asociat şi un partener din Austria, şi unul din Ungaria”, punctează el.
Parteneriatul dintre cei trei a funcţionat ca pe roate. Attila a venit în afacere cu terenul luat în arendă, cu utilajele necesare (unele luate cu fonduri europene, prin FEADR), dar şi cu forţa de muncă. Partenerii din Austria şi Ungaria, care aveau deja în ţările lor plantaţii mature, au venit cu baza pentru investiţii.
„Costul plantării unui hectar de teren cu puieţi de brad s-a ridicat la 6.000 – 8.000 de euro. Bineînţeles, eu nu am avut banii aceştia, mai ales că vorbim, în total, de o investiţie în cei cinci ani scurşi până în 2011, de aproximativ 3.000.000 de euro. Am făcut aceşti bani importând, începând cu 2006, brazi de la partenerii mei, iar din vânzarea lor am finanţat investiţia în plantări”, explică el.
O afacere de familie

Cultivarea brăduţilor i-a „prins” pe toţi membrii familiei Szoboszlai. Soţia este directorul firmei şi coordonează toată activitatea, iar băiatul cel mare a urmat Facultatea de Silvicultură din Oradea, dar şi la Agronomie, în Gyongyos, Ungaria. Şi băiatul cel mic a ales acelaşi drum ca elev la Grupul Şcolar Agricol din Şimleu Silvaniei. Pe lângă faptul că a implicat întreaga familie, afacerea cu brazi ornamentali a dat de lucru şi cămăranilor, zeci de persoane din localitate fiind angajate la firma familiei Szoboszlai. „Am vrut să demonstrez că se poate realiza un business bun în agricultură şi în România. Şi, mai ales, în satul meu, pentru că mă consider un patriot local”, completează el.
Comenzi de 30.000 de brazi
La Camăr se cultivă trei specii: molidul clasic, cunoscutul brad argintiu şi bradul nordmaniana, care se caută din ce în ce mai mult pe pieţele din Europa. După o aşteptare de câţiva ani, rezultate au început să apară, 2012 fiind anul cu primii pomi de Crăciun vânduţi de la pepiniera din Camăr, iar în acest an comenzile au ajuns deja la 30.000 de brazi.

„La ora actuală avem aproximativ 380 de hectare de plantaţii cu pomi de iarnă, din care avem din prima perioadă brazi care au deja înălţimea 1,5-2 metri. De anul trecut vindem, dar anul acesta am avut comenzi mari şi multe de la supermaketurile din România la brazii cu rădăcină, la ghiveci. Aceşti brazi se cumpără pentru fi plantaţi în parcuri, în zone publice, în curţile celor care stau la casă. În acest an deja am trecut de 30.000 de brazi vânduţi la ghiveci. Din această cantitate, o parte, aproximativ 10 camioane, i-am exportat în Belgia, Olanda, Danemarca şi Ungaria. (…) Pentru brazii tradiţionali, am început să-i tăiem şi deja se lucrează la împachetarea lor. Am început să livrăm în străinătate primele transporturi. În Belgia am trimis două camioane de molizi tăiaţi. Ei ne aduc nouă brazii nordmaniana, deoarece cantitatea care se obţine la Camăr nu acoperă necesarul din România. Camioanele care duc pomi de iarnă din România, la întoarcere aduc brazi din Danemarca, Olanda, Germania, Austria, Belgia şi Ungaria. Negociem pentru a livra în Republica Moldova. Deci putem să spunem că stăm bine. Nu producem cât putem vinde. Este un lucru bun”, a concluzionat Szozoboszlai pentru Agerpres.
Sursa: Agerpres, Antidotul.ro
http://agrointel.ro/15846/povestea-de-succes-a-profesorului-care-a-lasat-catedra-pentru-a-si-infiinta-cea-mai-mare-plantatie-de-brazi-de-craciun/

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/10/cultura-prunului-in-Romania.jpg (http://agrointel.ro/) Înființarea unei livezi prun. Ing. Marius Roman, proprietar de pepinieră: Există trei pași esențiali pentru a avea o recoltă bună de prune românești agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 6-10-2014 (http://agrointel.ro/date/2014/10/06/)
Prunul este unul dintre pomii fructiferi cei mai răspândiți în țara noastră. România are o tradiție îndelungată în recoltarea prunelor, dar deși prunii se găsesc în toate grădinile, nu oricine poate ajunge să își facă o livadă.
Inginerul Marius Roman, doctor în științe pomicole și proprietarul unei pepiniere de pruni în Afumați, Ilfov, a prezentat pentru Agrointeligența cei trei pași esențiali pe care trebuie să-i îndeplinească o persoană care dorește să își înceapă un business din recoltarea prunelor. Acestor pași li se adaugă și răbdarea deoarece prunii devin roditori în 2-3 ani de la plantare și ajung la maturare după cinci ani.


1. Soiuri și portaltoiul
Cel mai important lucru pe care trebuie să-l ia în considerare cineva când vrea o livadă de pruni este soiul pe care îl plantează. Pentru alegerea acestuia este important să se ia în calcul perioada în care se va face cultivarea, timpuriu, mediu sau târziu și apoi posibilitatea de polenizare din zona în care va fi amplasată livada. Este important să se alterneze soiurile andro sterile cu cele autosterile și autofertile pentru a avea producție în fiecare an.


Inginerul Roman recomandă soiurile timpurii deoarece acestea se pretează pe modelul de business. ”Având în vedere faptul că în luna august se găsesc pe piață cantități foarte mari de prune și prețul este mic, cineva care dorește să își înceapă o afacere ar trebui să se axeze pe soiuri mai timpurii, care să rodească în iulie, în acest fel având posibilitatea să obțină un preț mai bun. Cele mai bune soiuri timpurii sunt tuleu timpuriu și diana. Sunt foarte avantajoase însă și soiurile stanley, centenar sau silvia, fiecare având alte particularități”, a explicat Marius Roman.
Un element esențial în momentul în care se procură puieții este ca aceștia să fie certificați și să fie liberi de viroze. În caz contrar există posibilitatea să investești într-o livadă care nu va deveni niciodată profitabilă deoarece rodul va fi foarte sărac.
2. Densitatea de plantare
Al doilea pas în realizarea unei livezi de prun îl reprezintă organizarea terenului pe care urmează să fie plantați pomii. Potrivit inginerului Roman cu cât pomii sunt mai deși cu atât producția va fi mai mare. Acest lucru se explică prin două elemente, cu cât densitatea este mai mare cu atât mai mare este producția și se eficientizează și terenul.
Perioada optimă de plantare este toamna între 10-15 octombrie și 20-25 noiembrie, iar dacă, din anumite motive nu s-a putut încheia se continuă primăvara în luna martie, dar este de evitat această situaţie deoarece procentul de prindere a puieților este mult mai mic.
3. Tehnologia de cultură

Ultimul pas îl reprezintă lucrările agrotehnice, tăierile, irigarea și tratamentele care se vor aplica pomilor. În ultimii ani și în domeniul livezilor tehnologia a avansat foarte mult, iar acest lucru a dus la un plus producție în cazul celor care au optat pentru noile tehnologi de cultură.
Un exemplu pe care îl dă inginerul Roman este referitor la fertilizare și irigare. ”Dacă în trecut se folosea fertilizarea și irigarea prin sisteme clasice acum se realizează prin picătură și se face fertirigare, în apa cu care sunt udați pomii se pun fertilizatorii lichizi”.
http://agrointel.ro/25234/infiintarea-unei-livezi-prun-ing-marius-roman-proprietar-de-pepiniera-exista-trei-pasi-esentiali-pentru-a-avea-o-recolta-buna-de-prune-romanesti/

[Alina Bratu]

http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2014/10/pruna.jpg (http://agrointel.ro/) Sfaturi pentru înființarea unei livezi de prun: Investiția pornește de la 5.000 euro/hectar. Se recomandă soiurile timpurii agrointel.ro (http://agrointel.ro/author/admin/) » « 7-10-2014 (http://agrointel.ro/date/2014/10/07/)
Cultura prunului românesc este o tradiție în țara noastră, însă afacerea cu prune și înființarea unei plantații de pruni nu sunt activități tocmai simple, în care trebuie ținut cont de anumiți factori. Mai mult, business-ul cu prune nu implică recuperarea investiției din primul an, ci abia după ce exploatația este pusă pe picioare și intră pe rod, pomicultorul poate să își facă planuri de profit.


Potrivit inginerului Marius Roman, doctor în științe pomicole, în acest moment, o persoană care dorește să își înființeze o livadă de pruni trebuie să ia în considerare în primul rând dacă dorește să înceapă un business cu aceasta, sau o face doar de plăcere sau pentru consum propriu.
Prețul pentru hectarul de livada
În primul rând prețul este mult mai avantajos dacă înființezi livada pe o suprafață mai mare decât dacă face acest lucru pe o suprafață mică pentru că principalele costuri nu sunt reprezentate de materialul săditor, ci de investiție ”Prețul minim pe hectar este între 5 – 7.000 de euro/ha și 15.000 de euro/ha, dar de exemplu, dacă livada se întinde pe o suprafață de 10 hectare acest preț scade și se apropie mai mult de minim, deoarece trebuie achiziționat un singur generator de curent, trebuie realizat un singur foraj pentru irigații și așa mai departe”, a explicat inginerul Roman.
Plantațiile de prun se înființează pe pantele interioare cu expoziție nordică, nord – vestică și vestică. Odată cu desfundatul la adâncimea de 30-40 cm, în sol se încorporează 40 – 60 tone de îngrășăminte organice, 200-350 kg de îngrășăminte minerale complexe la 1 ha. Distanțele optimale de plantare a pomilor sunt de 6×4, 6×3 m (420-556 copaci la hectar). Pe aceeași parcelă se plantează 3-4 soiuri de prun, astfel alese ca să se polenizeze reciproc și, eventual, să aibă aceeași epocă de înflorire și coacere. Se plantează 4-6 rânduri de fiecare soi. ”La respectarea strictă a tehnologiei de producție, plantațiile de prun asigură recolte de 10-25 tone de fructe la hectar, după intrarea lor în plină producție (anul 7-8 după plantare). Pentru calculul veniturilor s-a folosit recolta medie la hectar de 15 tone. Această recoltă este caracteristică începând cu anul 2-3 de rod, atunci când pomii întră în perioada de plină producție”, explică și dr. Andrei Zbancă, specialist din Republica Moldova.
Protejarea recoltei…de hoți


Ca investiții de început pentru a porni o livadă de pruni trebuie terenul, un puț pentru apă și gardul de împrejmuire, specialiștii recomandă ca totul să se facă cu chibzuială și calculat. ”Cunosc persoane care au cumpărat terenul și apoi s-au apucat să-l împrejmuiască cu gard de beton, la o suprafață mare, costurile acestei acțiuni au fost extrem de ridicate și investiția a pornit cu stângul din prima. În vestul Europei, livezile nu se îngrădesc deloc, dar având în vedere problemele care pot apărea la noi cu animalele sau hoții se recomandă îngrădirea cel mult cu sârme cu curent electric de 24v sau gard de sârmă-plasă cu stâlpi de beton”, a mai spus inginerul.
Acesta a vorbit și de angajarea unor specialiști care să ofere consultanță în privința înființării livezii a alegerii soiurilor cele mai potrivite sau a tehnologiilor folosite pentru cultură. ”Dacă se apelează la o firmă specializată, prețul este mai mare deoarece comisionul acestora este substanțial, dar dacă se angajează o singură persoană cu studii de specialitate și întreaga lucrare se face în regie proprie atunci costurile scad”, arată Marius Roman.
Depozite frigorifice pentru păstrarea fructelor
Un alt element important în privința înființării unui business cu prune este distribuirea acestora. Specialiștii recomandă alegerea soiurilor timpurii dintr-un motiv foarte simplu, acestea se maturează mai repede și pot fi scoase pe piață într-un moment în care încă nu sunt foarte multe fructe, ceea ce duce la un preț mai ridicat. ”În luna august de exemplu piața este suprasaturată de aceea și prețul este foarte mic. Dar dacă reușești să scoți fructe pe piață mai repede, reușești să obţii un preț mai bun, dar și dacă reușești le păstrezi o lună în depozite ajungi la același preț. Importantă este evitarea soiurilor de mijloc în cazul celor care nu au unde să le depoziteze”, sfătuiește inginerul pomicol persoanele interesate de o astfel de afacere.
În acest context Roman atrage atenția asupra unor dezavantaje legate de cultura prunilor: ”În țara noastră suprafețele cultivate sunt foarte mari și majoritatea livezilor sunt cu soiurile Stanley și Anașpet, acestea fiind ambele soiuri de mijloc, foarte gustoase și productive dar din cauza cantității mari de fructe prețul scade foarte mult în perioada de mijloc. În plus nu există depozite frigorifice cu atmosferă controlată care să permită păstrarea acestora pe o perioadă mai lungă și punerea pe piață a unei cantități mai mici ceea ce ar duce la prețuri mai mari”. O soluție pentru această problemă ar fi plantarea unor soiuri diferite și înființarea unor asociații mari de producători, eventual zonale, care să poată accesa fonduri europene cu care să se realizeze depozitele frigorifice necesare.

[Alina Bratu]

Pepiniera silvică Negoieşti: O meserie care nu se învaţă din cărţi15 iulie 2013 Autor Mircea Canţăr (http://www.cvlpress.ro/author/mircea/)



http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-1-300x225.jpg (http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-1.jpg)
De la marele istoric al neamului Constantin C. Giurescu, cu a lui insolită lucrare „Istoria pădurii româneşti” (Ed. Ceres, 1945), ne-au rămas câteva sfaturi, încă nedate peste cap, de care, din păcate, prea puţin se ţine seama. Dimpotrivă. Unul, de fapt, condiţie esenţială a păstrării patrimoniului forestier, spune că tăierile anuale să nu depăşească, sub nici un motiv, capacitatea de creştere anuală a pădurii. Al doilea, reîmpădurirea tuturor terenurilor degradate, refacerea perdelelor de protecţie, peste tot unde au fost desfiinţate. Nu avea de unde să ştie marele istoric că, peste ani şi ani, viziunea sa avea să se regăsească aproape ad litteram în recomandările exprese ale comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, făcute ţărilor membre. Nu mai suntem ceea ce eram, o ţară bogată în păduri, şi ceea ce avem ar trebui păstrat cu cea mai mare grijă, căci pădurea înseamnă, cum spunea Constantin C. Giurescu, “nu doar un izvor de sănătate, ci şi o parte a fiinţei noastre sufleteşti”. Pepiniera silvică de la Negoieşti (Godeni), întinsă pe 520 de ari (5,2 hectare), este, exceptând-o pe cea de la Zăval, singura din Dolj care produce material de plantat din specii autohtone tradiţionale – gorun, salcâm, gârniţă, cer, glădiţă, stejar roşu –, dar şi alte esenţe care se adaptează bine climatului din zonă, cu creştere rapidă – plopul alb, dudul – , precum şi specii ornamentale, ca de pildă tuia şi chiparosul. E o muncă migăloasă, de-a dreptul, care pretinde competenţă silvică, răbdare, jumătăţile de măsură neavând ce căuta aici, şi, peste toate, prezenţa zilnică în parcelele însămânţate ce se vor “mângâiate”, cel puţin cu privirea, dacă nu cu alte lucrări silvice. Şi asta o fac şeful de district, tehnicianul silvic Ion Bădulescu, de 33 de ani în branşă, şi pădurarul Toma Lucian, cu 15 ani vechime, doi bărbaţi clădiţi fără zgârcenie, deloc plictisiţi de ceea ce fac. De fapt, când rezişti atâţia ani la o pepinieră silvică, cu rosturi ştiute pe dinafară, este o chestiune de reţinut. Oricum ai răsuci lucrurile, oricum ai muta vorba, ei te întorc, mânaţi de o pasiune fără grade de comparaţie, la ale lor. Deşi mai poartă grija, adică au sub jurisdicţie, întinse perimetre de pădure „de stat”. Ion Bădulescu – 2000 de hectare şi Toma Lucian – 385 de hectare. Se vinde bine plopul albhttp://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-3-300x225.jpg (http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-3.jpg)Nu aveam de unde să ştim că pepiniera silvică de la Negoieşti este singura care produce material săditor din plopul alb (populus alba), prin amenţi (sămânţă) şi butaşi. O specie repede crescătoare, care ajunge până la 35 de metri înălţime, întâlnită pe marginea drumurilor, în parcuri zăvoaie, dar şi în păduri. O specie bună purificatoare a aerului. Îndeosebi mugurii, în lunile martie – aprilie, se spune că ar avea proprietăţi terapeutice, şi nu puţine. O mie de butaşi din plopul alb costă cam 8 milioane de lei vechi. Cu alte cuvinte, se vinde bine şi cerinţa este mare. În comparaţie cu salcâmul (4 milioane de lei vechi la mia de bucăţi), plopul alb este mai rentabil. Sămânţa o recoltează pădurarii primăvara, de pe Valea Dunării şi Amaradiei. Dar, până la livrarea materialului săditor, la vârsta de doi ani, e destulă trudă. Semănat în rânduri, plivit, tratamente fitosanitare, irigat, etc. De fapt, la o pepinieră silvică, se respectă cu rigurozitate, o întreagă paletă de operaţiuni, care începe cu recoltarea seminţei de către pădurari, la speciile avute în vedere, tratarea acesteia, depozitarea corespunzătoare până la momentul însămânţării, apoi plivitul, efectuat de zilieri, cu stagii în pepinieră. Şi se câştigă binişor, 45-50 de lei pe zi. Bătaia de cap o dau speciile silvice gârniţa şi cerul, care, în anumiţi ani, nu fructifică. Aceeaşi poveste se întâmplă şi cu stejarul roşu. Fireşte, întreaga filozofie a unei pepiniere silvice nu poate fi rezumată în nişte rânduri, de circumstanţă. Fiindcă ceea ce se vede cu ochiul liber ascunde, înainte de toate, o muncă migăloasă, aproape nebănuită.

Două miliarde lei vechi – veniturihttp://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-2-300x225.jpg (http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-2.jpg)
La o cifră de afaceri de 29 miliarde de lei vechi, anual, la nivelul Ocolului Silvic Amaradia, aportul pepinierei de la Negoieşti este de 2 miliarde de lei, ne încredinţează ing. Daniel Drâgnei, şeful ocolului. Până nu demult, directorul Direcţiei Silvice Dolj. Producerea de material săditor are tradiţie şi poate e de mirare că încă mai dăinuie. Mai ales că, la nivelul Cantonului Silvic nr. 5 Vârcani, este şi pădurea de stat, dar şi cea privată pentru care sunt încheiate contracte de pază. Despre speciile dendrologice – tuia şi chiparosul – menţionate în structura silvică ar fi iarăşi de discutat. Justificarea: au solicitare. Cu mulţi ani în urmă, într-un moment de prefacere a vremurilor, s-a testat o politică de “înrăşinare” a fondului silvic, spune Daniel Drâgnei, dar nu a mers. A fost mai mult o tevatură propagandistică. În schimb, s-a dovedit adaptabil stejarul roşu, o specie repede crescătoare, la care singura dificultate o reprezintă recoltarea seminţei, din perimetrele consacrate, identificate şi protejate. Silvicultorii doljeni, mulţi de bună calitate profesională, şi includ aici şi pe cei menţionaţi, şi-au spus mereu răspicat punctul de vedere, alungând amatorismul şi mai ales nepriceperea.

***http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu-300x225.jpg (http://www.cvlpress.ro/wp-content/uploads/2013/07/sefu.jpg)
Amplasată pe Valea Amaradiei, pepiniera silvică de la Negoieşti nu spune multora mare lucru. Că aici trudesc – şi cuvântul este potrivit – şeful de district, tehnicianul silvic Ion Bădulescu şi pădurarul Toma Lucian, de atâţia ani, ca să producă ceea ce produc, interesează pe puţini. În foşnetul pădurilor tinere ale Doljului se regăseşte şi strădania lor. În toamna trecută, s-au livrat: 130.000 de puieţi salcâm, 90.000 de puieţi glădiţă, 100.000 de puieţi de plop alb, 30.000 de mălini, 35.000 de duzi, 30.000 de frasini şi 35.000 de quercinee. Socotind că la un hectar “intră” cam 5.000 de puieţi, imaginea devine mult mai clară. Pentru a avea apa necesară irigării, au forat un puţ la 45 de metri adâncime, de unde, cu o pompă “trifazică”, o extrag. Întăriţi în credinţa că destoinicia lor are un sens. Şi nu şi-ar dori o muncă mai uşoară, ne-au spus, fiindcă s-au luat cu grijile, uneori cu ruperea de oase, şi mai ştiu că meseria asta, din pepinieră, nu se învaţă din cărţi. Poate au dreptate.
http://www.cvlpress.ro/15.07.2013/pepiniera-silvica-negoiesti-o-meserie-care-nu-se-invata-din-carti/

[Alina Bratu]

Ciumbrudul, pe harta pepinierelor horticole ale Europei Agro Business (http://www.agro-business.ro/author/ab/) | 15 februarie 2010 | Afaceri (http://www.agro-business.ro/category/afaceri/) |


http://www.agro-business.ro/wp-content/uploads/2010/02/ciumbrudul-3.jpg (http://www.agro-business.ro/wp-content/uploads/2010/02/ciumbrudul-3.jpg)– Într-o comună din inima Transilvaniei oamenii continuă o tradiţie începută cu 200 de ani în urmă.
– În micile lor pepiniere se produc puieţi de pomi, viţe altoite şi arbuşti fructiferi de o rodnicie şi frumuseţe rară.
– Inginerul horticol Bakk Emeric Levente pare a fi reprezentantul cel mai de seamă al altoitorilor din Ciumbrud, atât în plan profesional, cât şi în cel managerial. El a dezvoltat aici o colecţie de pomi şi arbuşti fructiferi care cuprinde tot ce este astăzi mai bun în Europa şi poate fi adaptat în România.

– Printre rarităţile pepinierei sale se află perele grandioase cu miez roşu, cireşele şi vişinele uriaşe, colosale, merele parfumate cu o rezistenţă deosebită la conservare, precum şi fermecătorul agriş colosal tip umbrelă.
– Din colecţia dendrofloricolă, o atracţie pentru toţi cei care au o mică grădină sau terasă în faţa casei o reprezintă trandafirii urcători, într-o nuanţă ce încântă privirea.
– Mai nou, în serele lui Bakk se produce material săditor la ghiveci. Astfel, cumpărătorului i se dă posibilitatea să cumpere puietul cu fructele pe el. Se pare că acest tip de marketing va reprezenta viitorul.
– Inginerul Bakk continuă tradiţia seculară a înaintaşilor săi în ceea ce priveşte producerea materialului săditor viticol. Printre ultimele sale asimilări se află un soi de viţă-de-vie pe cât de productiv, pe atât de rezistent la ger. Soiul se numeşte Bianca şi dacă îl găsiţi pe piaţă, cumpăraţi-l.
– Pepiniera Profi Family a inginerului Bakk prezintă cea mai mare garanţie în faţa beneficiarilor săi, graţie procesului ştiinţific de selecţie a materialului de multiplicare atestat de către Institutul Naţional de Control al Seminţelor şi Materialului Săditor.
Despre tot ce face şi poate oferi inginerul Bakk Emeric Levente în pepiniera lui vă puteţi convinge accesând www.profi-family.ro sau sunând la telefonul 0722.672.725http://www.sfatulbatranilor.ro/skypec2c://r/2040722.672.725.
Comuna cu cei mai mulţi altoitori din România
Aflată doar la câţiva kilometri de Aiud, Ciumbrudul este şi astăzi localitatea cu cei mai mulţi şi buni altoitori de pomi fructiferi şi viţă-de-vie din România. Faima altoitorilor de aici ţine de pe vremea Imperiului Habsburgic, când celebrul horticultor Fischer Ambrozi a înfiinţat cea mai mare pepinieră din Transilvania. De-a lungul a trei generaţii, la şcoala de altoitori a lui Ambrozie au învăţat sute şi sute de oameni simpli, a căror faimă în producerea puieţilor de pomi şi butaşi de vie a depăşit graniţele României de astăzi.
Tânărul inginer horticol Bakk Emeric Levente pare a fi liderul producător de material săditor din Ciumbrud. De la o vreme, el se impune pe piaţa de lux a horticulturii şi cu o ofertă dendrologică de invidiat. Produsele sale au ajuns şi în cele mai importante magazine de profil din Bucureşti, unde sunt livrate direct sau prin intermediari. Relaţia lui cea mai bună pare a fi cu reprezentanţii firmei Hornbach, care îi etalează la vedere tot ce produce mai bun în pepiniera lui.
O unitate europeană
Câmpul de cercetare a inginerului Bakk Emeric este, în fapt, o pepinieră românească organizată la nivel european. Asta din toate punctele de vedere: organizatoric, ştiinţific şi economic. Puieţii şi materialul săditor viticol au, ce-i drept, germeni genetici europeni, dar îşi au rădăcina în pământul românesc de la Ciumbrud.
Tot ce se produce aici – puieţi, butaşi viticoli, trandafiri şi alte specii dendrologice se exprimă la nivelul productiv maxim din România. În comparaţie cu ceea ce vine din străinătate, materialul din Bakk are marea calitate de a se adapta în fiecare zonă a României şi mai ales de a garanta eficienţa unei investiţii de lungă durată.
La pepiniera lui Bakk se multiplică opt soiuri de prun din cele mai noi specii apărute pe piaţa naţională şi europeană. Cu mijloacele ştiinţifice limitate de care dispune, Bakk lucrează la asimilarea şi multiplicarea unor soiuri de mare ce vor reprezenta un unicat în România. Printre cele aflate la vânzare se află vestitele pere cu miez roşu, într-o formulă genetică diferită de părul tradiţional care desfăta copilăria generaţiei interbelice.
Mai ales în Capitală, dar şi în alte mari oraşe ale ţării, firma lui Bakk s-a impus prin soiurile noi de arbuşti fructiferi şi prin celebrii săi trandafiri mirositori. Puţine sunt pepinierele floricole din România care să producă soiuri de o asemenea frumuseţe.
Cel mai mare pericol: infestarea patrimoniului horticol
Sfatul lui Bakk este ca potenţialii cumpărători să măsoare, cum s-ar spune, de şapte ori până să cumpere, întrucât sub sigla Profi Familiy Ciumbrud se vând prin pieţe tot felul de falsuri. Şi asta sub oblăduirea celor care au obligaţia să protejeze produsele autohtone.
Inginerului Bakk nu îi este teamă de concurenţa străină. Într-o agricultură în care progresul ştiinţific este un bun internaţional la care trebuie să aibă acces toţi cetăţenii Terrei, măsurile de protecţie naţională condamnă la stagnare, la regres. Integrarea noastră în Uniunea Europeană a înlăturat multe dintre barierele extensiei ştiinţei internaţionale. Din păcate, la noi în România această enormă oportunitate de progres a fost „convertită“ în ultimi ani în cel mai mare pericol de infestare fitotehnic.
Cu aportul nedezinteresat al funcţionarilor statului, ca să nu spunem altcumva, pieţele României sunt invadate cu material săditor atipic României şi de cea mai proastă calitate. Anul trecut, bunăoară, pe unele pieţe din ţară se vindeau mai mulţi puieţi de meri polonezi decât româneşti. Asta fără ca oamenilor să li se spună că aceşti meri sunt proveniţi dintr-o zonă rece unde fructele au, ce-i drept, faţă comercială, dar nu şi gust. Mai nou, în zonele de graniţă se vând puieţi de calitate dubioasă, aduşi din Ungaria sau Republica Moldova, fără niciun control fitosanitar.
Cei care poartă răspunderea acestei dezordini periculoase dau neputincioşi din umeri, spunând că sunt puţini pentru a controla. Nu ştim cum se face, dar aceşti oameni care zic că sunt foarte puţini îşi fac timp pentru a controla şi testa fiecare puiet ce se produce în pepinierele României, dovedind o exigenţă ieşită din comun. Ce putem înţelege din această atitudine dacă nu cumva…
Iosif POP, Mihaela GHIŞA
http://www.agro-business.ro/ciumbrudul-pe-harta-pepinierelor-horticole-ale-europei/2010/02/15/

[Alina Bratu]

pepiniera de afini Natural Invest






5 motive pentru a alege afinul


1. Afinele sunt foarte bogate in antioxidanti si aduc beneficii uimitoare sanatatii, iar din acest motiv sunt tot mai mult utilizate in industria alimentara si farmaceutica.
2. Arbustul de afin se planteaza tot mai mult in intreaga lume, iar viata unei plantatii de afin este de cel putin 45 de ani.
3. Cererea de afine pentru consumul lor in stare proaspata sau pentru industrializare este tot mai mare, iar pretul afinelor creste in fiecare an.
4. Investind in afini, va puteti recupera integral investitia inca din primii 2 ani de productie. Afinul este cea mai profitabila cultura alternativa, avand un nivel de profitabilitate mult mai mare fata de culturile traditionale. Nici o alta cultura existenta in Romania nu aduce un profit mai mare pe hectarul de cultura.5. Materialul saditor produs de noi este originar din SUA si Germania, este aclimatizat conditiilor meteo din Romania, rezista la temperaturi chiar mai scazute de -30 grade Celsius, este foarte rezistent la boli si are o productivitate mai mare decat soiurile existente in tara.



http://www.afini.ro/

[Alina Bratu]

A umilit Tara Lalelelor. Povestea antreprenorului care cultiva flori in Romania si exporta cu tonele in Olanda


Un roman a reusit sa exporte mii de tone de flori tocmai in Olanda. Omul isi trimite productia in tara florilor luna de luna, la cea mai mare bursa de acest fel din lume. A invatat meserie la celalalt capat al lumii si de acolo a venit cu ideea ca daca isi pune mintea la contributie le poate face concurenta gradinarilor Europei.


http://incont.stirileprotv.ro/idei-de-afaceri/a-umilit-tara-lalelelor-povestea-antreprenorului-care-cultiva-flori-in-romania-si-exporta-cu-tonele-in.html

Facebook (http://www.facebook.com/pages/incontro/113653065323089)Twitter (https://twitter.com/incont_ro)RSS Feed (http://www.incont.ro/rss)Newsletter (http://www.incont.ro/static/newsletter)
Sebastian s-a intors de peste mari si tari in Romania, chiar daca a stat aproape 30 de ani in Australia si si-a intemeiat acolo o familie. Are o afacere cu flori si pe continentul cangurilor, insa nicaieri nu e mai bine ca acasa (http://www.acasatv.ro/), iar acum, ca cei doi copii ii sunt si "parteneri" de afaceri, totul merge uns.
A investit peste 100 de mii de euro intr-o ferma, intr-un sat de langa Timisoara. Se lauda deocamdata cu trei hectare de floarea-soarelui ornamentala, crini si gladiole, dar urmeaza sa construiasca, pe 20-30 de hectare, sere si solarii.
"Semintele le-am importat din Australia si cantitatea a fost aprox de 1,2 milioane de seminte. Este un hibrid care nu se gaseste aici. Si eu sunt de acolo, cunosc industria foarte bine”, explica Sebastian Mirciov, producator.
De la Deta, din judetul Timis, florile ajung in Amsterdam. Transportul unui singur tir frigorific trimis in Olanda costa peste 3 mii de euro. Acolo insa, florari din toata lumea liciteaza pentru nu mai putin de 12 mii de specii diferite si e mare lucru sa poti sa le oferi ceva bun de ales.

http://d1.a4w.ro/incont2/design/images/autori/default-author.jpg (http://incont.stirileprotv.ro/autor/incont) autor: InCont.ro (http://incont.stirileprotv.ro/autor/incont), 17 iulie 2013 09:37

[Alina Bratu]

Horticultorii care au demonstrat ca si in Romania se pot face bani din flori. Povestea cultivatorilor de trandafiri

http://incont.stirileprotv.ro/idei-de-afaceri/horticultorii-care-au-demonstrat-ca-si-in-romania-se-pot-face-bani-din-flori-povestea-cultivatorilor-de.html (http://incont.stirileprotv.ro/idei-de-afaceri/horticultorii-care-au-demonstrat-ca-si-in-romania-se-pot-face-bani-din-flori-povestea-cultivatorilor-de.html)



Cu o floare nu se face primavara, dar cu mai multe poti scoate profituri uriase. O comunitate de cultivatori de trandafiri din Alba a descoperit cheia succesului ca sa scoata profituri consistente de pe urma delicatelor flori: s-au unit intr-o asociatie. Ideea le-a venit fermierilor cand au vazut ca afacerile le merg tot mai prost si ca marfa adusa din afara este tot mai multa.


Acum trei ani, patru producatori au pus bazele asociatiei „ Amicii Rozelor" si de atunci s-au promovat la targurile de profil si cu ajutorul pliantelor si au avut numai de castigat. Profitul a crescut cu pana la 30% si au ajuns sa fie cunoscuti in toata tara.
Iuliu a lasat in spate zeci de ani de munca in fabrica pentru horticultura. A plecat la drum cu 5.000 de trandafiri, iar acum, dupa 10 ani, are 40 de mii de flori, pe campurile de la Ciumbrud. Se bucura acum de vanzari cu 15% mai mari fata de anii trecuti si a ajuns sa fie cunoscut in toata tara pentru trandafirii autohtoni.
Domnul Andrei a inceput afacerea in urma cu 15 ani. In ultima perioada vanzarile scartaiau, asa ca a decis sa intre in asociatie, mai ales ca lucreaza pe 7 hectare de teren.
Angajatii lucreaza la foc continuu in aceasta perioada pentru a putea onora comenzile. Sunt peste 20 de cultivatori de trandafiri si pomi fructiferi din zona Ciumbrudului care au intrat in asociatie si luna de luna se intalnesc si discuta planuri de bataie impotriva importatorilor.

Anual membrii asociatiei vand cateva milioane de butasi de trandafiri si pomi fructiferi in toata tara, care le aduc profituri de sute de mii de euro.

http://d1.a4w.ro/incont2/design/images/autori/default-author.jpg (http://incont.stirileprotv.ro/autor/incont) autor: InCont.ro (http://incont.stirileprotv.ro/autor/incont), 31 martie 2013 18:37

[Alina Bratu]

https://www.youtube.com/watch?v=e02N_73r-hI

[Alina Bratu]

Trufia trufelor, intre mit si realitate. Cat este de profitabila afacerea


Autor: Alexandra Grigore
Joi, 14 Martie 2013, ora 09:16



http://tb.bizwiz.ro/Trufia-trufelor--intre-mit-si-realitate--Cat-este-de-profitabila-afacerea/cfb4f14b2776896251/588/331/2/70/Trufia-trufelor--intre-mit-si-realitate--Cat-este-de-profitabila-afacerea.jpg


Romania este una dintre putinele tari europene unde se gasesc toate tipurile de trufe, inclusiv soiul alb, cel mai scump, ce poate depasi 3.000 de euro pe kilogram.

Daca acest lucru este confirmat de specialisti, in jurul diamantelor negre, asa cum mai sunt numite trufele, s-a construit si o serie de mituri care nu au legatura cu realitatea.

Pentru multi antreprenori nefamiliarizati cu subiectul, afacerile cu trufe sunt sinonime cu profitul garantat. In realitate, lucrurile sunt diferite, spune Dan Cautis, directorul general al Trufa.ro si unul dintre membrii Asociatiei Cautatorilor de Trufe din Romania.



http://tb.bizwiz.ro/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe/06a6814b279781af75/590/331/2/85/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe.jpg (http://s1.bizwiz.ro/?mmid=06a6814b279781af75)
Sursa foto: trufa.ro

Acesta recunoaste ca in padurile de foioase din Romania exista toate speciile de trufe comestibile, de la cea mai comuna, supranumita "trufa de vara", pana la cea alba, extrem de rara si pretioasa. Pretul unui kilogram de trufe negre, de cea mai slaba calitate, porneste de la 25 de euro pentru un kilogram si poate ajunge si la 250 de euro, in cazul unei trufe de calitate superioara.

Cele albe pot fi mult mai valoroase si pot fi vandute pentru mai mult de 3.000 de euro pe kilogram, dar numai in cazuri extrem de rare, mentioneaza specialistul. "In functie de calitatea disponibila pe piata mondiala, tariful poate creste sau dimpotriva. Nu exista un pret fix pentru trufe. Totusi, de cativa ani, pretul trufei albe s-a stabilizat in jurul valorii de 1.000-1.500 de euro. Foarte rar trece de 2.000 de euro", explica specialistul.



http://tb.bizwiz.ro/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe/2a20814b27a60b2df0/590/344/2/85/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe.jpg (http://s2.bizwiz.ro/?mmid=2a20814b27a60b2df0)

Tocmai de la pretul mare porneste si "mirajul" antreprenorilor care fac un calcul simplu si ajung la concluzia ca pot investi sume minime si pot ajunge la profit in scurt timp.

Folosirea cainilor dresati dupa ureche

"S-a format "mafia trufelor", cu oameni care vor sa se imbogateasca peste noapte si pun presiune pe padure. Au aparut comerciantii de caini care, in realitate, nu fac nimic. Poate doar sa distruga habitatul natural", mai spune Cautis.



http://tb.bizwiz.ro/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe/132a114b279d8f5942/500/270/2/85/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe.jpg (http://s1.bizwiz.ro/?mmid=132a114b279d8f5942)

De altfel, principala problema care se intalneste pe piata locala este absenta unei legislatii. Altfel spus, nu exista nimic care sa ii impiedice pe cei dornici sa se imbogateasca peste noapte sa caute prin paduri si sa afecteze zonele trufiere. Daca nu se iau masuri in timp util, Romania risca sa ajunga ca Italia, Franta sau alte tari unde padurile au fost distruse si, in ciuda incercarilor de replantare, mediul a ramas distrus.

Antreprenorii amatori nu iau in calcul nici faptul ca o trufa veritabila are nevoie de 8 pana la 10 ani sa se dezvolte. In schimb, investesc sume considerabile de bani, care ajung pana la 10.000 de euro, in "cainii trufari falsi", care nu sunt dresati corespunzator si care fac mai mult rau in padure, scormonind dupa trufe.



http://tb.bizwiz.ro/trufia-trufelor-intre-mit-si-realitate-cat-este-de-profitabila-afacerea/ee18914c87370f3071/590/442/2/85/trufia-trufelor-intre-mit-si-realitate-cat-este-de-profitabila-afacerea.jpg (http://s1.bizwiz.ro/?mmid=ee18914c87370f3071)
Sursa foto: trufehd.ro

Adevaratii caini dresati pentru descoperirea trufelor se gasesc mult mai greu si sunt, in general, dresati de firme si asociatii care incearca sa protejeze ariile trufiere. Specialistii spun ca nu exista o singura rasa de caine potrivita pentru acest scop, asa cum crede publicul nefamiliarizat cu situatia. Intr-adevar, cainele din rasa Lagoto Romagnolo este cel mai cautat, dar la fel de utili pot fi si labradorii sau cei din rasa beagle, cu conditia sa fie pregatiti special.

Italenii si francezii, mari consumatori de trufe romanesti

Vanatorii profesionisti de trufe exporta cea mai mare parte din cantitatea culeasa catre tari precum Italia, Franta si Germania, exact statele care au avut aceasta resursa, dar au supraexploatat-o. Intr-un an, un vanator de trufe poate avea un profit si de 10.000 de euro, dar se poate confrunta si cu perioade in care sa nu obtina aceasi suma ci dimpotriva.

Trufa ca mirodenie, nu ca bomboana

Pe plan local, cererea ramane redusa, tinand cont de faptul ca romanii nu au "cultura trufelor". Cei mai multi asociaza numele acestei ciuperci cu bomboanele de ciocolata. "In urma cu 10 ani, cand am inceput afacerea, romanii nu stiau ce inseamna trufele si nu stiau care este gustul acestui condiment", spune membrul Asociatiei Cautatorilor de Trufe.



http://tb.bizwiz.ro/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe/98a5414b27e1070fa8/540/413/2/85/afacere-trufe-profit-trufe-caine-cautare-trufe.jpg (http://s1.bizwiz.ro/?mmid=98a5414b27e1070fa8)

Totusi, cateva restaurante din orasele mari, cum ar fi Bucuresti, Brasov, Timisoara si Iasi, cauta trufe de calitate pe care sa le introduca in meniu. Din punct de vedere culinar, aceasta are nenumarate intrebuintari. De la cele clasice, cum ar fi in sosurile pentru paste sau drept garnitura pentru friptura, pana la cele mai nonconformiste, cum ar fi inghetata.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! (https://www.facebook.com/Business24) Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook (http://www.business24.ro/facebook/) cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

http://www.business24.ro/idei-afaceri/investitii-profitabile/trufia-trufelor-intre-mit-si-realitate-cat-este-de-profitabila-afacerea-1526166

[Alina Bratu]

Dacă aţi visat vreodată să trăiţi sub pământ, iată casa ideală! Poate fi construită în doar 3 zile! (FOTO)

de MCM (http://infoalert.ro/author/mateea/) -
Dec 7, 2015


Green Magic Homes a proiectat locuinţe de 400 de metri pătraţi, care pot fi asamblate de trei persoane în doar câteva zile!

Dacă la prima vedere pot fi considerate doar nişte excentricităţi, la o examinare mai atentă, aceste case satisfac pe deplin nevoia de protejare a mediului şi asta, cu costuri foarte reduse.

Compania Green Magic Homes a realizat căsuţe prefabricate care arată exact ca ale hobbiţilor. Aceste case au o suprafaţă de 400 de metri pătraţi şi pot fi asamblate de numai trei persoane în aproximativ trei zile!

Locuințele ecologice sunt proiectate să fie amplasate sub un strat de sol. În plus, pe „acoperişul” caselor pot fi amenajate grădini de legume care pot fi o sursă de alimentaţie sănătoasă pentru cei care locuiesc în ele.
Fiecare casă este alcătuită din panouri prefabricate boltite fabricate din materiale compozite laminate uşor de asamblat. Aceste materiale sunt rezistente la apă şi la foc, noncorozive şi 100% nontoxice.

Suprafeţele netede, pereţii lavabili, colţurile rotunjite, iluminatul natural, spaţiile largi şi nenumăratele posibilităţi de amenajare sunt câteva atuuri cu care compania încearcă să-şi convingă clienţii să achiziţioneze aceste case.
În plus, reprezentanţii Green Magic Homes garantează că aceste locuinţe sunt durabile şi sunt bine izolate din punct de vedere termic.

Galerie foto:

http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome1-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome1.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome2-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome2.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome3-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome3.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome4-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome4.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome5-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome5.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome6-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome6.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome7-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/hobbithome7.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/HobbitHome8-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/HobbitHome8.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/home-magic-sheltered-homes-01-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/home-magic-sheltered-homes-01.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/home-magic-sheltered-homes-02-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/home-magic-sheltered-homes-02.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/viviendas-ecológicas-eco-housing-13-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/viviendas-ecológicas-eco-housing-13.jpg)
http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/viviendas-ecológicas-eco-housing-15-150x150.jpg (http://infoalert.ro/wp-content/uploads/2015/12/viviendas-ecológicas-eco-housing-15.jpg)

Sursa: trueactivist.com

[Alina Bratu]

Rosii in pom – cum arata cea mai mare planta de rosii din lumeBy CartiAgricole (http://www.cartiagricole.ro/author/lagonda/) on martie 10, 2015 in Cultura Plantelor (http://www.cartiagricole.ro/category/cultura-plantelor/)






The Miracle Tree Octopus F1 creste pana la 4 metri inaltime iar coroana are o suprafata de aproximativ 40-50 de metri patrati.
http://www.cartiagricole.ro/wp-content/uploads/2015/03/copac-rosii-1.jpg?1a4f55

Durata de viata este de aproximativ un an si jumatate. In primele 8 luni nu produce rosii, iar apoi atinge o productie de pana la 1,5 tone, adica aproximativ 14 000 de rosii. Productia record se pare ca a fost de 32 000 de rosii.
Planta este un hibrid si nu un organism modificat genetic.

http://www.cartiagricole.ro/wp-content/uploads/2015/03/copac-rosii-2.jpg?1a4f55

http://www.cartiagricole.ro/wp-content/uploads/2015/03/copac-rosii-3.jpg?1a4f55
Surse:
http://www.gaiahealthblog.com/2015/01/25/the-octopus-tomato-tree-wow/ (http://www.gaiahealthblog.com/2015/01/25/the-octopus-tomato-tree-wow/)
http://suburbanvegetablegardening.com/heirlooms-hybrids-and-gmos/ (http://suburbanvegetablegardening.com/heirlooms-hybrids-and-gmos/)
http://www.rollitup.org/t/keeping-tomato-plants-for-more-then-1-season.681909/ (http://www.rollitup.org/t/keeping-tomato-plants-for-more-then-1-season.681909/)
Un video cu cea mai mare planta de rosii


https://www.youtube.com/watch?v=b2vHqtQnMwwEste reala?Am gasit foarte putine surse de informatii despre aceasta planta de rosii absolut deosebita. In afara de link-urile din articol si de, de poze de clipul postat nu ezista mult mai multe date.
O posibila explicatie:
Planta a fost crescuta intro sera experimentala la o expozitie Walt Disney World Resort din Lake Buena Vista, Florida si detine recordul pentru cea mai mare planta de rosii din lume. A fost adusa din China si plantata intro sera speciala din catrul expzitiei Epcot de catre Yong Huang, managerul pavilionului The Land.
http://www.cartiagricole.ro/wp-content/uploads/2015/03/copac-rosii-6-e1425946744550.jpg?1a4f55
Surse:
http://blog.dvcrequest.com/epcots-record-setting-tomato-trees/ (http://blog.dvcrequest.com/epcots-record-setting-tomato-trees/)
http://forums.gardenweb.com/discussions/2174903/32000-tomatoes-from-one-plant (http://forums.gardenweb.com/discussions/2174903/32000-tomatoes-from-one-plant)

[Alina Bratu]

https://www.facebook.com/Casa.Apicultorilor/videos/1033434703364468/

[Alina Bratu]

http://eco-csr-news.ro/wp-content/uploads/2016/07/optimized-zhb1.jpg Pedalezi 1 oră și ai curent electric în casă 24 de ore
Postat de eco&csr news (http://eco-csr-news.ro/author/ecocsr/) în Actualitate (http://eco-csr-news.ro/actualitate/), Energie (http://eco-csr-news.ro/energie/) în 10 noiembrie 2015 44 Comentarii (http://eco-csr-news.ro/energie/pedalezi-1-ora-si-ai-curent-electric-in-casa-24-de-ore/#comments) Vizualizări 63.373

Oamenii se plâng adesea că facturile la energie sunt din ce în ce mai costisitoare. În același timp, mai spun că sunt așa de ocupați încât nu găsesc timp pentru exerciții fizice. Cele două probleme par să-și fi găsit rezolvarea într-o invenție care-i aparține lui Manoj Bhargava, miliardarul de origine indiană care a creat o bicicletă ce ar putea să alimenteze cu energie, timp de 24 de ore, o locuință din mediul rural, dacă o singură persoană dă la pedale timp de 1 oră, scrie trueactivist.com. (http://www.trueactivist.com/60-minutes-on-this-bicycle-can-power-your-home-for-24-hours/)
Miliardarul Bhargava și echipa sa au creat bicicleta hibrid sperând că vor rezolva în acest mod ingenios lipsa de energie electrică cu care se confruntă un număr mare de oameni din întreaga lume. Totul necesită energie, a spus Bhargava care a subliniat că aproximativ jumătate din populația planetei nu are acces la energie electrică sau accesul se limitează la 2 ori 3 ore.” Accesul la energie curată și gratuită va permite comunităților care trăiesc în sărăcie nu numai să-și lumineze casele, ci să se și conecteze la internet pentru a se instrui”, a subliniat Bhargava, care plănuiește să distribuie, anul viitor, 10.000 de astfel de biciclete în India.
Bhargava a menționat, într-un interviu citat de National Geographic, (http://news.nationalgeographic.com/energy/2015/10/151006-energy-drink-billionaire-wants-to-power-homes-with-bikes/) că această bicicletă, aflată în stadiul de proiect, ar putea fi construită cu costuri minime, de aproximativ 100 de dolari, iar primele 50 de astfel de biciclete vor fi testate în primul trimestru al anului viitor în India, în 15 sau 20 de sate.
Bicicleta miliardarului indian ar putea furniza curent electric pentru aproximativ 1,3 miliarde de persoane care trăiesc în mediul rural, în țările sărace, iar în țările bogate ar putea fi utilizată pentru a reduce consumul de energie, dar și ca o modalitate ieftină și plăcută de a mai da jos din kilogramele în plus.
Sursa text, foto și video: trueactivist.com (http://www.trueactivist.com/60-minutes-on-this-bicycle-can-power-your-home-for-24-hours/)

http://eco-csr-news.ro/energie/pedalezi-1-ora-si-ai-curent-electric-in-casa-24-de-ore/

[admin]

https://www.facebook.com/BusinessInsiderUK/videos/1599179513722774/?hc_ref=NEWSFEED

[zamfir_catalin]

Mobilier din PET-uri!


https://www.youtube.com/watch?v=49V_CDRvj9A

[zamfir_catalin]

https://www.youtube.com/watch?v=mh6XB-mpFAk

[zamfir_catalin]

Cum îți poți înființa în 2017 o pensiune turistică, folosindu-te de bani nerambursabili de la stat
Pentru înființarea unei pensiuni turistice în anul 2017 există cinci programe care acordă finanțare nerambursabilă, disponibile atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Ajutorul nerambursabil ajunge la un milion de euro, însă sunt și finanțări pentru care nu se solicită o contribuție proprie.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44862/Cum-i%C8%9Bi-po%C8%9Bi-infiin%C8%9Ba-in-2017-o-pensiune-turistic%C4%83-folosindu-te-de-bani-nerambursabili-de-la-stat.html

[admin]

https://www.facebook.com/gardenindustry.org/videos/466863796987219/?hc_ref=NEWSFEED

[admin]

https://www.facebook.com/insiderpresents/videos/334997750630375/UzpfSTEwMDAwMDUyNzQyNzk3NDoyMTk3NDM4OTEwMzAxMTM3/