latan.elena
25.12.2014, 21:22
PROVERBE
De la lume adunate și înapoi la lume date !
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuțitul la os
A arăta pumnul sub batistă
A arde pe cineva
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
A avea ac de cojocul cuiva
A avea de-a face cu cineva
A avea mai mult noroc decât minte.
A băga mâna în foc pentru cineva.
A bate apa-n piuă
A bate calul care trage.
A bate capul.
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanțul.
A bate la ochi.
A bate toba în tot satul.
A călca pe bec.
A cânta cuiva în strună.
A căra apă cu ciurul.
Aceași Mărie cu altă pălărie. (La męme Janette autrement coifé)
A da bir cu fugiții.
A da ortul popii.
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A da una "În numele Tatălui".
A despica firul în patru.
A duce cu preșul.
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Adevărul se spune la despărțire.
Adevărul stă scris printre rânduri.
A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
A face bortă în apă.
A face cinste.
A face cruce în tavan.
A face cuiva hatârul.
A face cuiva ochi dulci.
A face cum îl taie capul.
A face din cal măgar și din țânțar armăsar.
A face ochi dulci cuiva.
A face pe cineva cu ou și cu oțet.
A face pe cineva de două parale.
A face treaba în doi peri.
A face umbră pământului degeaba.
A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
A fi cu ochii în patru.
A fi pe drojdie (cu banii).
A fi prins cu cioara vopsită.
Ai ales pân-ai cules.
Ai carte, ai parte.
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
Ai dat-o cotită.
A-i fi frică și de umbra sa.
A împăca capra cu varza.
A împușca doi iepuri dintr-un foc.
A pune carul înaintea boilor.
A turna gaz pe foc.
Ai carte, ai parte.
Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.
Apa trece, pietrele rămân.
Aparențele înșală.
Are un car cu boi și o sută de nevoi.
Ascultă tot, dar nu crede tot.
Așchia nu sare departe de trunchi.
Avocatul nepoftit trebuie pălmuit.
B
Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.
Banii n-au miros.
Banu-i ochiul dracului.
Bate fierul cât e cald.
Bătrânețe - haine grele.
Boii bătrâni fac brazda dreaptă[1]
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
C
Ca musca la arat.
Calul de dar nu se caută la dinți.
Capra sare masa, iada sare casa.
Capul plecat sabia nu-l taie.
Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
Cămașa e mai aproape de piele decât sumanul/haina.
Când doi se ceartă al treilea câștigă.
Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
Câinele care latră nu mușcă.
Călătorului îi șade bine cu drumul.
Câinele/Călătorul moare de cale lungă, prostul de grija altora.
Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
Când doi îți spun că ești beat, du-te de te culcă.
Când omul cade, îi piere și umbra.
Când râde prostul, înțeleptul suspină.
Câte bordeie, atâtea obiceie.
Ce am avut și ce am pierdut!
Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. (Rabbi Hillel etc.)
Ce-i în gușă și-n căpușă.
Ce-i în mână nu-i minciună.
Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
Cel flămând se visează mâncând.
Cele rele sâ se spele, cele bune să se-adune.
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.
Cine are carte, are parte.
Cine are/face carte are patru ochi.
Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
Cine dă nu uită, uită cel care ia.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine-i harnic și muncește ori e prost, ori nu gândește. (proverb recent)
Cine împarte, parte își face.
Cine întreabă nu dă bucuros.
Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine nu are un bătrân, să își cumpere.
Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
Cine seamănă vânt, culege furtună.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine se scuză, se acuză.
Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
Copilul și bețivul spun adevărul.
Corb la corb nu scoate ochii.
Corb, corbului ochi nu scoate.
Cu fundul în două luntre.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu tacerea ii frigi pielea.
Cui pe cui scoate.
Cui îi dai pe datorie nu-ți mai intră-n prăvălie / nu-l mai vezi în prăvălie.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cu un ochi râde și cu altul plânge.
Cum îți așterni așa dormi.
Cum tu mie, așa eu ție.
Cum e stăpânul așa-i și sluga.
Cum e turcul și pistolul.
D
Dacă copilul nu plânge, mama nu-i da țâță.
Dacă doi îți spun că ești beat, ar fi bine să mergi acasă.
Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
Dacă n-ajunge, mai rămâne.
Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Si tacuisses, philosophus mansisses.)
Dar din dar se face raiul.
Dă-i cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21)
De ce e mai râioasă capra, de aia stă cu coada mai sus.
De/dacă îi dai nas lui Ivan, se suie pe divan.
De la Ana la Caiafa.
Dela un datornic rău și un sac de paie e bun.
Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.
Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câne sită de mătase.
Din talpa casei nu se face obadă de roată.
După mine, potopul!.
După război mulți viteji se arată.
E
E bun numai când doarme.
Excepția întărește/confirmă regula.
F
Familia este nucleul civilizației.
Fă bine și așteaptă rău.
Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.
Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
Foamea e cel mai bun bucătar.
Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
Frâul de aur nu face calul mai bun.
Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.
G
Găina bătrână face supa bună.
Găina vecinului pare curcă.
Găină în făină.
Gând la gând cu bucurie.
Gerul nu vine niciodată singur.
Graba strică treaba.
H
Haina nu îl face pe om
I
Iarba rea nu piere. (Mala herba non interit.)
Î
În boul care trage, în ăla dă cu biciul
Încet încet - departe ajungi
Încetul cu încetul se face oțetul
Învață din nevoia altuia
În țara orbilor, chiorul este împărat
Încet si prost
J
Jarul potolit te arde!
Jur acum pana nu iese soarele
L
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
Lacomul nu zice-“ajunge!”, Oltu-n gură de i-ar curge.
La/în tot răul este și un bine.
La omul sărac, nici boii nu trag.
Lauda de sine nu miroase a bine.
Laudă-mă gură (că, de nu mi-i lăuda, să vezi ce palmă ți-oi da!).
Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
Lacul de ploaie nu ține mult.
Lăcomia pierde omenia.
Lăcusta nu are milă de bucate.
Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
Lupul cu slugi nu face gâtul gros.
Lupul lup rămâne.
Lupul părul schimbă, iară nu hirea.
Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba.
Lumea muncește și sapă și eu duc câinii la apă.
M
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Maimuța în aur și purpură, tot maimuță rămâne.
Mamă soacră, poamă acră.
Măgarul duce vinul și bea apă.
Mătura nouă mătură bine.
Meseria e brățară de aur.
Mi-e milă de tine, dar de mine mi se rupe inima.
Minciuna are picioare scurte.
Mortul de la groapă nu se (mai) întoarce.
N
Năravul din fire nu are lecuire.
Năravul din născare leac nu are.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevoia îl învață pe om.
Nevoia te învață.
Nimeni nu e profet în țara lui. (Matei 13:47)
Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
Nu e dracul (chiar) așa de negru.
Nu este pădure fără uscături.
Nu-i "mult" să nu se termine și "puțin" să nu ajungă.
Nu face ce face popa, fă ce zice popa.
Nu haina îl face pe om.
Nu iese fum fără foc.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
Nu poți fi și cu varza unsă și cu slănina în pod.
Nu se sperie curva bătrână de vorba groasă.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Matei 6:3)
Nu te încrede în cânele care dă din coadă.
Nu toate muștele fac miere.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
Nu-ți dori, că ți se va întâmpla.
Nu vede pădurea de copaci / din pricina copacului.
Nu zice hop până n-ai sărit groapa/pârleazul.
Numa-ncet, cu furca se încarcă carul.
Numai în pomul care face roade nu dă nimeni cu pietre.
Numai prostul râde de ce își aduce aminte.
O
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. (Matei 5:38)
Ochii care nu se văd se uită.
Ochii sunt oglinda/fereastra sufletului.
Ochii verzi niciodată să nu-i crezi.
Omul e măsura tuturor lucrurilor.
Omul sfințește locul, nu locul pe om.
Omul face haina și nu haina pe om.
P
Paza bună trece primejdia rea
Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.
Pofta vine mâncând
Prietenul bun e ca o pungă de bani.
Prietenul la nevoie se cunoaște
Prostia și domnia se plătește" (este posibil ca formularea "se plătește" să fie incorect scrisă în acest caz..., ...„au prețul lor”!)
Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul
Prostul moare de grija altuia
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
Peștele de la cap se-mpute
Peștele mare mănâncă peștele mic (sau,...Peștele cel mare mănâncă pe cel mic)
Pică pară mălăiață în gura nătăfleață
Prea puțin ca să trăiești, prea mult ca să mori
Prieteni noi să îți faci, dar de cei bătrâni să nu te lași![1]
Printre grâu, mălura crește.
Prost să fii, noroc ca esti
Puneți frâu la gură și lacăt la inimă
Prostul întâi o croiește apoi o gândește
Prostul nu se lasă până când nu spune tot ce știe
Punctualitatea-i politețea regilor
Prostul nu e prost destul, până nu e și fudul
R
Rabdă, inimă, și taci, că n-ai alta ce să faci.
Rabdă, suflete, cât poți, nu-ți da taina către toți.
Răbdarea trece marea.
Răzbunarea e arma prostului.
Râde hârb/ciob de oală spartă
Râde dracul de porumbe negre și pe sine nu se vede.
Râde prostu de bani gata.
Râde prostu de neghiob.
Rușinosul roade osul.
S
S-a dus bou și a venit vacă.
Să fii domn e o întâmplare, să fii om e lucru mare.
Să stăm strâmb și să judecăm drept.
Sătulul nu crede flămândului.
Sângele apă nu se face.
Sârguința e mama norocului.
Scopul scuză mijloacele.
Scump la tărâțe, ieftin la făină.
Socoteală curată, prietenie lungă.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
Ș
Și tăcerea e un răspuns.
Știe mocanul ce-i șofranul? Când îl vede pe tarabă, gândește că e otravă.
T
Tăcerea e de aur, vorba de argint.
Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură!
Toamna se numără bobocii.
Toate drumurile/căile duc la Roma
Ț
Țara arde și/iar baba se piaptănă.
Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.
U
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Unde dai și unde crapă.
Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
Unde se cioplește, sar și așchii.
Unde-s mulți, puterea crește.
Urma alege.
Urma pierde turma.
V
Vede paiul din ochiul altuia și nu vede parul/bârna din ochiul său. (Matei 7:3)
Vinde pielea ursului din pădure.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba lungă, sărăcia omului.
Vorbești de lup și lupul la ușă.
Vrabia mălai visează, iar calicul praznicul.
Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
Vrei să faci o meserie, îți trebuie scule. Vrei să faci o familie, îți trebuie oameni.
Z
Zace pe moarte și ar mânca de toate.
Zarurile au fost aruncate.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.
SURSA: http://www.pilde.info/p/a-aduce-apa-dupa-ce-s-stins-focul_2053.html
De la lume adunate și înapoi la lume date !
A aduce apă după ce s-a stins focul.
A aduna nuiele pentru spinarea sa.
A ajunge cuțitul la os
A arăta pumnul sub batistă
A arde pe cineva
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
A avea ac de cojocul cuiva
A avea de-a face cu cineva
A avea mai mult noroc decât minte.
A băga mâna în foc pentru cineva.
A bate apa-n piuă
A bate calul care trage.
A bate capul.
A bate fierul cât e cald.
A bate găina cu lanțul.
A bate la ochi.
A bate toba în tot satul.
A călca pe bec.
A cânta cuiva în strună.
A căra apă cu ciurul.
Aceași Mărie cu altă pălărie. (La męme Janette autrement coifé)
A da bir cu fugiții.
A da ortul popii.
A da peste noroc.
A da portocale la porci.
A da una "În numele Tatălui".
A despica firul în patru.
A duce cu preșul.
Adevărul este întotdeauna la mijloc.
Adevărul se spune la despărțire.
Adevărul stă scris printre rânduri.
A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul.
A face bortă în apă.
A face cinste.
A face cruce în tavan.
A face cuiva hatârul.
A face cuiva ochi dulci.
A face cum îl taie capul.
A face din cal măgar și din țânțar armăsar.
A face ochi dulci cuiva.
A face pe cineva cu ou și cu oțet.
A face pe cineva de două parale.
A face treaba în doi peri.
A face umbră pământului degeaba.
A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă.
A fi cu ochii în patru.
A fi pe drojdie (cu banii).
A fi prins cu cioara vopsită.
Ai ales pân-ai cules.
Ai carte, ai parte.
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
Ai dat-o cotită.
A-i fi frică și de umbra sa.
A împăca capra cu varza.
A împușca doi iepuri dintr-un foc.
A pune carul înaintea boilor.
A turna gaz pe foc.
Ai carte, ai parte.
Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.
Apa trece, pietrele rămân.
Aparențele înșală.
Are un car cu boi și o sută de nevoi.
Ascultă tot, dar nu crede tot.
Așchia nu sare departe de trunchi.
Avocatul nepoftit trebuie pălmuit.
B
Baba/Surdul n-aude, dar le potrivește.
Banii n-au miros.
Banu-i ochiul dracului.
Bate fierul cât e cald.
Bătrânețe - haine grele.
Boii bătrâni fac brazda dreaptă[1]
Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
C
Ca musca la arat.
Calul de dar nu se caută la dinți.
Capra sare masa, iada sare casa.
Capul plecat sabia nu-l taie.
Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală.
Cămașa e mai aproape de piele decât sumanul/haina.
Când doi se ceartă al treilea câștigă.
Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă.
Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
Câinele care latră nu mușcă.
Călătorului îi șade bine cu drumul.
Câinele/Călătorul moare de cale lungă, prostul de grija altora.
Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
Când doi îți spun că ești beat, du-te de te culcă.
Când omul cade, îi piere și umbra.
Când râde prostul, înțeleptul suspină.
Câte bordeie, atâtea obiceie.
Ce am avut și ce am pierdut!
Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. (Rabbi Hillel etc.)
Ce-i în gușă și-n căpușă.
Ce-i în mână nu-i minciună.
Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
Cel flămând se visează mâncând.
Cele rele sâ se spele, cele bune să se-adune.
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
Cine adună la tinerețe are la bătrânețe.
Cine are carte, are parte.
Cine are/face carte are patru ochi.
Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
Cine dă nu uită, uită cel care ia.
Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Cine-i harnic și muncește ori e prost, ori nu gândește. (proverb recent)
Cine împarte, parte își face.
Cine întreabă nu dă bucuros.
Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
Cine râde la urmă râde mai bine.
Cine nu are un bătrân, să își cumpere.
Cine nu-ncearcă, nici nu câștigă.
Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
Cine seamănă vânt, culege furtună.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Cine se scuză, se acuză.
Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
Copilul și bețivul spun adevărul.
Corb la corb nu scoate ochii.
Corb, corbului ochi nu scoate.
Cu fundul în două luntre.
Cu o floare nu se face primăvară.
Cu tacerea ii frigi pielea.
Cui pe cui scoate.
Cui îi dai pe datorie nu-ți mai intră-n prăvălie / nu-l mai vezi în prăvălie.
Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
Cu un ochi râde și cu altul plânge.
Cum îți așterni așa dormi.
Cum tu mie, așa eu ție.
Cum e stăpânul așa-i și sluga.
Cum e turcul și pistolul.
D
Dacă copilul nu plânge, mama nu-i da țâță.
Dacă doi îți spun că ești beat, ar fi bine să mergi acasă.
Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
Dacă n-ajunge, mai rămâne.
Dacă tăceai, filosof rămâneai. (Si tacuisses, philosophus mansisses.)
Dar din dar se face raiul.
Dă-i cezarului, ce-i al cezarului. (Matei 22:21)
De ce e mai râioasă capra, de aia stă cu coada mai sus.
De/dacă îi dai nas lui Ivan, se suie pe divan.
De la Ana la Caiafa.
Dela un datornic rău și un sac de paie e bun.
Din talpa casei cerc de bute nu se poate face.
Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câne sită de mătase.
Din talpa casei nu se face obadă de roată.
După mine, potopul!.
După război mulți viteji se arată.
E
E bun numai când doarme.
Excepția întărește/confirmă regula.
F
Familia este nucleul civilizației.
Fă bine și așteaptă rău.
Ferește-mă Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
Ferește-te de proști, pentru că au mintea odihnită.
Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
Foamea e cel mai bun bucătar.
Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
Frâul de aur nu face calul mai bun.
Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă.
G
Găina bătrână face supa bună.
Găina vecinului pare curcă.
Găină în făină.
Gând la gând cu bucurie.
Gerul nu vine niciodată singur.
Graba strică treaba.
H
Haina nu îl face pe om
I
Iarba rea nu piere. (Mala herba non interit.)
Î
În boul care trage, în ăla dă cu biciul
Încet încet - departe ajungi
Încetul cu încetul se face oțetul
Învață din nevoia altuia
În țara orbilor, chiorul este împărat
Încet si prost
J
Jarul potolit te arde!
Jur acum pana nu iese soarele
L
La plăcinte înainte, la război înapoi.
La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
Lacomul nu zice-“ajunge!”, Oltu-n gură de i-ar curge.
La/în tot răul este și un bine.
La omul sărac, nici boii nu trag.
Lauda de sine nu miroase a bine.
Laudă-mă gură (că, de nu mi-i lăuda, să vezi ce palmă ți-oi da!).
Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
Lacul de ploaie nu ține mult.
Lăcomia pierde omenia.
Lăcusta nu are milă de bucate.
Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
Lupul cu slugi nu face gâtul gros.
Lupul lup rămâne.
Lupul părul schimbă, iară nu hirea.
Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba.
Lumea muncește și sapă și eu duc câinii la apă.
M
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Maimuța în aur și purpură, tot maimuță rămâne.
Mamă soacră, poamă acră.
Măgarul duce vinul și bea apă.
Mătura nouă mătură bine.
Meseria e brățară de aur.
Mi-e milă de tine, dar de mine mi se rupe inima.
Minciuna are picioare scurte.
Mortul de la groapă nu se (mai) întoarce.
N
Năravul din fire nu are lecuire.
Năravul din născare leac nu are.
Nemulțumitului i se ia darul.
Nevoia îl învață pe om.
Nevoia te învață.
Nimeni nu e profet în țara lui. (Matei 13:47)
Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
Nu e dracul (chiar) așa de negru.
Nu este pădure fără uscături.
Nu-i "mult" să nu se termine și "puțin" să nu ajungă.
Nu face ce face popa, fă ce zice popa.
Nu haina îl face pe om.
Nu iese fum fără foc.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Nu mor caii când vor câinii.
Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
Nu poți fi și cu varza unsă și cu slănina în pod.
Nu se sperie curva bătrână de vorba groasă.
Nu știe stânga ce face dreapta. (Matei 6:3)
Nu te încrede în cânele care dă din coadă.
Nu toate muștele fac miere.
Nu tot ce zboară se mănâncă.
Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
Nu-ți dori, că ți se va întâmpla.
Nu vede pădurea de copaci / din pricina copacului.
Nu zice hop până n-ai sărit groapa/pârleazul.
Numa-ncet, cu furca se încarcă carul.
Numai în pomul care face roade nu dă nimeni cu pietre.
Numai prostul râde de ce își aduce aminte.
O
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. (Matei 5:38)
Ochii care nu se văd se uită.
Ochii sunt oglinda/fereastra sufletului.
Ochii verzi niciodată să nu-i crezi.
Omul e măsura tuturor lucrurilor.
Omul sfințește locul, nu locul pe om.
Omul face haina și nu haina pe om.
P
Paza bună trece primejdia rea
Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.
Pofta vine mâncând
Prietenul bun e ca o pungă de bani.
Prietenul la nevoie se cunoaște
Prostia și domnia se plătește" (este posibil ca formularea "se plătește" să fie incorect scrisă în acest caz..., ...„au prețul lor”!)
Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul
Prostul moare de grija altuia
Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
Peștele de la cap se-mpute
Peștele mare mănâncă peștele mic (sau,...Peștele cel mare mănâncă pe cel mic)
Pică pară mălăiață în gura nătăfleață
Prea puțin ca să trăiești, prea mult ca să mori
Prieteni noi să îți faci, dar de cei bătrâni să nu te lași![1]
Printre grâu, mălura crește.
Prost să fii, noroc ca esti
Puneți frâu la gură și lacăt la inimă
Prostul întâi o croiește apoi o gândește
Prostul nu se lasă până când nu spune tot ce știe
Punctualitatea-i politețea regilor
Prostul nu e prost destul, până nu e și fudul
R
Rabdă, inimă, și taci, că n-ai alta ce să faci.
Rabdă, suflete, cât poți, nu-ți da taina către toți.
Răbdarea trece marea.
Răzbunarea e arma prostului.
Râde hârb/ciob de oală spartă
Râde dracul de porumbe negre și pe sine nu se vede.
Râde prostu de bani gata.
Râde prostu de neghiob.
Rușinosul roade osul.
S
S-a dus bou și a venit vacă.
Să fii domn e o întâmplare, să fii om e lucru mare.
Să stăm strâmb și să judecăm drept.
Sătulul nu crede flămândului.
Sângele apă nu se face.
Sârguința e mama norocului.
Scopul scuză mijloacele.
Scump la tărâțe, ieftin la făină.
Socoteală curată, prietenie lungă.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
Ș
Și tăcerea e un răspuns.
Știe mocanul ce-i șofranul? Când îl vede pe tarabă, gândește că e otravă.
T
Tăcerea e de aur, vorba de argint.
Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură!
Toamna se numără bobocii.
Toate drumurile/căile duc la Roma
Ț
Țara arde și/iar baba se piaptănă.
Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.
U
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Unde dai și unde crapă.
Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
Unde se cioplește, sar și așchii.
Unde-s mulți, puterea crește.
Urma alege.
Urma pierde turma.
V
Vede paiul din ochiul altuia și nu vede parul/bârna din ochiul său. (Matei 7:3)
Vinde pielea ursului din pădure.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba lungă, sărăcia omului.
Vorbești de lup și lupul la ușă.
Vrabia mălai visează, iar calicul praznicul.
Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
Vrei să faci o meserie, îți trebuie scule. Vrei să faci o familie, îți trebuie oameni.
Z
Zace pe moarte și ar mânca de toate.
Zarurile au fost aruncate.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.
SURSA: http://www.pilde.info/p/a-aduce-apa-dupa-ce-s-stins-focul_2053.html