10 greşeli flagrante pe care le comiţi în educarea copilului tău

[latan.elena]

http://ecology.md/pics/2014/11/oshibki_vospitaniya.jpg






Toţi se consideră campioni în educarea copiilor, însă realitatea confirmă opusul. Toţi comitem greşeli, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama. Revista germană Focus ne îndeamnă să învăţăm din greşeli şi ne prezintă cele mai flagrante 10 greşeli care ar trebui evitate în viitor.
1. Violenţa
Părinţilor ar trebui să le fie clar că bătaia nu este o soluţie. Chiar dacă uneori ţi se pare la îndemână să îţi elimini astfel propriile frustrări, violenţa nu ajută la educarea copiilor, ci are repercusiuni negative asupra dezvoltării lor.
2. Inconsecvenţa
Rămâi sever, chiar dacă ţi se pare greu. În cazul în care copilul tău îţi oferă o criză de zile mari într-un centru comercial, aruncându-se la podea şi urlând cât poate, păstrează-ţi nervii, chiar dacă cei din jur îi aruncă deja priviri milostive. Regulile trebuie să rămână valabile indiferent de starea sau circumstanţele din jur.
3. Nu te mai iubesc dacă...
Ameninţările cu lipsa de afecţiune reprezintă o formă de pedeapsă aplicată foarte des de părinţi. Copiii ar putea să rămână cu sechele. Ameninţări de genul "dacă nu îţi faci curat în cameră, nu te mai iubesc"- nu au ce căuta în educarea unui copil.
4. Suprasolicitarea
Sunt părinţi care acceptă cu greu că odraslele lor nu sunt genii multi-tasking. Prea multe reguli şi indicaţii pot suprasolicita rapid un copil. Pentru cei mici este suficientă o indicaţie pe rând.
5. Exemplul prost
Părinţii se miră de multe ori de unde au dobândit copiii lor anumite însuşiri. Răspunsul e simplu. Copiază exact ceea ce văd şi atunci ar trebui să începi să îţi analizezi propriul comportament. Trebuie să îţi propui să devii un exemplu pozitiv pentru ei. Obiceiurile proaste sunt însuşite primele. De aceea, dacă impui anumite reguli pentru copii, încearcă să fii tu primul care le respecţi.
6. Lipsa de apreciere
Copilul tău a îndeplinit cu brio o sarcină, iar tu te faci că plouă? Nu îi spui absolut nimic? Este o dezamăgire cruntă. La copiii mici, lauda este extrem de importantă. Nu conteni să îl lauzi atunci când merită şi arată un comportament pozitiv.
7. Lipsa de încredere
Este deosebit de important să îi arăţi copilului tău că ai încredere în el. Doar aşa poate să înveţe să acţioneze responsabil şi să dezvolte un sentiment corect de autoevaluare a capacităţilor. Lasă-ţi copilul să încerce singur anumite lucruri, chiar dacă preferi să le faci tu pentru el.
8. Comparaţiile cu alţii
Nu îţi compara copilul cu altul, nici măcar dacă ambii sunt ai tăi. Fiecare copil este unic, chiar dacă al tău îţi varsă constant mâncarea pe jos. Fiecare se dezvoltă altfel. Apreciază calitătile unice ale copilului tău şi învaţă să îţi apreciezi şi propriile tale succese în educarea lui.
9. Comunicarea greşită
În cazul în care copiii tăi te joacă în picioare, vina s-ar putea să îţi aparţină, fiindcă nu reuşeşti să comunici cum trebuie cu ei. Copilul este pregătit să înţeleagă ce îi spui dacă o faci cu cuvinte simple şi clare.
10. Severitatea excesivă
Este absolut normal ca cei mici să nu fie la fel de la o zi la alta. Din când în când, dă-i voie copilului să mai facă lucrurile aşa cum îşi doreşte. Dacă vrea să îşi pună cizmele în locul tenişilor în picioare, nu este sfârşitul lumii. Fă o listă a priorităţilor şi încearcă să le impui doar pe acelea cu consecvenţă.

Sursahttp://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=13077#.VGjlG2d5NWI (http://www.moldovenii.md/)

[latan.elena]

10 întrebări înainte de a certa copilul

http://ecology.md/pics/2014/09/rugat_rebenka.jpg
Din păcate, problema e că neascultarea copilului începe să deranjeze atunci când părintele este deja supărat sau obosit. Și în această stare părintele nu este capabil să privească adecvat situația. Deci, vă prezentăm un check-list, care poate să vă ajute să înțelegeți dacă într-adevăr copilul merită blamul.


Cerințele Dvs. nu sunt în contradicție cu caracteristicile vârstei? Copiii mici nu sunt capabili să îndure și să aștepte, în vârsta preșcolară dorințele puternice imediate ușor înlocuiesc regulile și normele învățate. Până la 9-11 ani, vârsta formării voinței, copilul deseori face ce "vrea", și nu ce "trebuie".
Care sunt cauzele comportamentului copilului, nevoile și dorințele sale? Viziunea situației cu ochii copilului nu va rezolva imediat și neapărat problema. Însă acesta este primul pas pentru a se înțelege, a găsi un compromis.
În ce stare e copilului? Poate că este obosit sau flămând? Poate e speriat (și acest lucru ar trebui luat în serios, indiferent cât de neînsemnate ne par temerile copilărești). Poate că este excitat, nu se mai controlează și nu vă poate auzi? Aici vreau să reamintesc cuvintele din cartea ”Copilul exploziv” de Ross Green: ”Copiii se comportă bine, dacă pot”.
Poate cerințele Dvs. suprimă mecanismele de dezvoltare naturale? Priviți necesitatea copilului de a umbla peste tot, a urca, a atinge, a gusta, a se înteresa de interiorul diferitelor obiecte nu ca la o pedeapsă, ci ca la un dar, care îi permite în câțiva ani să perceapă și să cunoscă o mulțime de lucruri importante.
Vă ofensează comportamentul copilului sau aveți suspiciuni că el vă face "în ciudă"? Majoritatea dintre noi își duc povara vechilor resentimente și ofense. Însă, uneori, merită să vă amintiți că copilăria a rămas în trecut, și n-ar trebui să răspundem urât sau să întoarcem lovitura, mai ales dacă "agresorul" e propriul nostru copil.
Poate luptați cu particularitățile fiziologice specifice ale copilului; cerințele Dvs. sunt rezonabile? Pentru a adormi copilul sau a-i provoca pofta de mâncare cu cuvântul, va trebui să deviniți un hipnotizator.
Nu transpuneți copilului responsabilitatea pentru neglijența, nepăsarea sau lenea sa?
Voi înșivă puteți coopera și negocia, îl puteți învăța acestora pe un copil? Faceți ceva ca copilul să vă audă?
Nu supraestimați ideile copilului asupra pericolelor și capacitatea de a prevede consecințele acțiunilor sale?


Sursa (http://pravotnosheniya.info/) http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=12740#.VGjmJ2d5NWI

[latan.elena]

Copilul este chipul lui Dumnezeu (+Video)
http://ecology.md/pics/2014/03/rebenok_litso_boga.jpgFiecare copil se naște conștient . Nici un copil nu se naște un idiot. Pentru a deveni un idiot, ai nevoie de educație. Pentru a face din oamenii idioți este nevoie de școli, colegii, universități. Este o mare realizare. Tâmpenia nu este firească; aceasta trebuie să fie învățată și obținută prin mucă. Pentru a fi prost, ai nevoie de mari eforturi.
Buddha, Lao Tzu, Iisus sunt oamenii care au fugit din societate și au reușit ca societatea să nu le transforme în proști. Ei par a fi persoane rare, pentru că întreaga societate a devenit proastă, altfel ei ar fi o normă. A fi conștient, înțelept este firesc ca și o respirație naturală, la fel cum este naturală sănătatea.
« Cât de multă filosofie se poate face pe subiecte complexe. Cât de greu este uneori să înțelegi adevărul esențial. Și după cum se pare cât este de ușor să-l exprimi în cuvinte. Așa m-am gândit. Și apoi am spus: "Dragul meu, au fost timpuri când pentru astfel de cuvinte clare și bune puteai fi ars pe rug. Chiar... »
Am uitat o dată că sunt Dumnezeu (Video) (http://ecology.md/md/section.php?section=media&id=11837&pr=1)
Uitați-vă la orice copil negru, alb, indian, chinez, german! Toți copiii sunt conștienți, toți copiii sunt frumoși. Ați văzut vreodată un copil urât? Acest fenomen nu există. Ați văzut vreodată un copil prost? Conștiința lor este uimitoare.
Dar societatea începe să desfigureze copilul, deoarece nu poate permite atât de multă conștiință. Atât de multă înțelepciune este periculoasă. Copilul conștient este un om periculos. Societatea se năpustește asupra copilului imediat după naștere, din primele zile. Copilului nici nu i se permite să respire de sine stătător - medicul îl lovește pe spate. Însă aveți nevoie doar să așteptați. Nu trebuie să loviți copilul fără necesitate. Nouă luni el a trăit într-un mediu foarte sigur și această lovitură este un șoc imens! Viața lui începe cu un șoc!
Acum mamei i se spune când alăpteze copilul de parcă el este mașina Ford. Fiecare copil este diferit. Nevoile sale sunt diferite. Un copil începe să simtă foamea după două ore, celălalt nu simte foamea nici peste patru ore, dar mama se va uita la ceas pentru a alimenta copilul.
Aceste trucuri subtile sunt destinate pentru a distruge conștiința delicată, viața delicată a copilului. El trebuie să fie instruit în toate. Lui nu i se permite nici o spontaneitate. Iar conștiința înflorește în naturalețe, conștiința moare în disciplină. Cu cât mai disciplinat va fi copilul, cu atât mai prost el este, cu cât mai inteligent este copilul, cu atât rebel el va fi. Spiritul de revoltă și conștiința sunt sinonime; prostia și disciplina sunt sinonime. Dacă ați reuși să forțați copilul să se supună și să respecte ideile dvs., atunci ați reușit să nimiciți conștiința lui.
Școli, colegii, universități sunt împotriva sentimentelor. Niciunde nu învăță să fii sensibil. De fapt sensibilitatea trebuie să fie distrusă. Este periculos de a permite copilului să fie sensibil și înțelept, pentru că atunci societatea nu-l poate impune să facă lucruri stupide pe parcursul vieții.
Pentru a ajunge să faci orice lucru, societatea ar trebui să omoare conștiința, sensibilitatea. Dacă ești prost, este ușor de a impune să te duci în orice direcție. Atunci omul poate fi implicat în orice activitate lipsită de sens. Și când toată viața faci ceva lipsit de sens, desigur, că treptat vei pierde orice capacitate de a fi conștient și înțelept.


Sursa: http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=11734#.VGjm2Wd5NWI

[latan.elena]

Șapte greșeli de educație care împiedică copiii să devină lideri

http://ecology.md/pics/2014/04/deti_lidery.jpg
« Povestea unei profesoare tinere care s-a confruntat cu o educație tradițională și corectă, rară în prezent, care insuflă fetelor modestie și sârguință. Un tatăl sever, dar just, este perceput de societatea bolnavă ca un tiran și un despot... »
Farmecul modestiei de fată (http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=11563&pr=1)
Cât de mult vă faceți griji cu privire la viitorul copiilor? Faceți tot posibilul pentru ca copii să fie independenți și să ajungă persoane de succes?
Părinții de astăzi singuri își privează copiii de posibilitatea de a deveni lideri și persoane independente.
Ei sunt prea ocrotitori, este sigur de acest fapt, Tim Elmore (expert pe relațiile de lider, autor a peste 25 de cărți, fondator și președinte al organizației Liderii în creștere (“Growing Leaders")).
Astfel :
1. Lipsim copiii de posibilitatea de a-și asuma riscuri
De obicei, obișnuim să credem că lumea modernă este plină de pericole. Teama de a pierde copiii ne obligă să-i înconjurăm cu prea multă grijă. În acest caz, excluderea completă chiar a riscului rezonabil nu e corect. Studiile europene arată că copiii care nu se joacă în stradă și la figurat vorbind, "nu-și zgîrîie genunchii", de multe ori suferă de numeroase fobii atunci când cresc. Copiii ar trebui să cadă de câteva ori pentru a realiza că acest lucru este normal. Adolescenții ar trebui să treacă peste dezamăgirele dragostei pentru a obține maturitatea emoțională, fără de care este imposibilă o relație pe termen lung. Dacă adulții elimină riscul din viața copiilor, apoi dezvoltă în ei aroganța excesivă și stima de sine scăzută.
2. Îi ajutăm prea mult
Generația actuală de multe ori nu au deprinderile de viață pe care le aveau tinerii cu 20-30 de ani în urmă, pentru că părinții tinerilor de astăzi prea repede rezolvă problemele copiilor. Un ajutor rapid îi salvează de a-și rezolva problemele complexe în mod independent. O astfel de educație este pe termen scurt și în contradicție cu principiile de lider, tinerii au nevoie de experiență pentru a face față lucrurilor fără ajutorul altora. În caz contrar, mai devreme sau mai târziu, tinerii se vor obișnui cu ideea ca adulții să-i salveze cît de neplăcută ar fi situația. Deși, în realitate, lumea este organizată foarte diferit și copiii nu vor fi în stare să înfrunte greutățile vieții.
3. Copiii sunt lăudați prea ușor
Aruncați o privire în cluburile sportive de astăzi. Veți întîlni doar “câștigători". Principiul de "fiecare primește un premiu" ajută ca fiecare copil să se simtă special, însă studiile indică faptul că acest principiu duce la consecințe nedorite. După ceva timp, copiii observă că mama și tata sunt singurii care cred în ei, așa că încep să pună la îndoială obiectivitatea părinților. În cazul în care copiii sunt răsplătiți cu ușurință, în timp ce la comportamentul urît părinții nu atrag atenția, apoi în cele din urmă acești copii învață să trișeze, să exagereze și să mintă, în scop de a evita realitate dură. Deoarece ei nu sunt obișnuiți de a înfrunta dificultățile.
4. Permitem ca sentimentul de vină să eclipseze comportamentul corect
Este inutil ca copilul să vă spună că vă iubește la fiecare minut. Copiii dvs vor trebui să depășească o mulțime de probleme, însă faptul că sunt răsfățați îi poate încurca. Deci, spuneți-le "nu" sau "nu acum", astfel încât să poată lupta pentru ceea ce au nevoie. Atunci când în familie sunt mai mulți copii, părinții găsesc, de obicei, nedrept faptul pentru a recompensa un singur copil. Astfel de acțiuni ne lipsesc de oportunitatea de a arăta copiilor că succesul depinde de propriile noastre eforturi și fapte bune. Trebuie să vă gîndiți de două ori înainte de a vă recompensa copii cu o excursie la mall. Relațiile pe bază de stimulente materiale distrug motivația intrinsecă a copiilor și dragostea fără careva interes.
5 . Nu împărtășim greșelile din trecut
Împărtășiți greșelile pe care le-ați făcut la vârsta lor, pentru ai ajuta să aleagă calea cea dreapta, evitînd discursurile cu privire la efectele negative ale fumatului, consumului de alcool și droguri. În plus, copiii ar trebui să fie pregătiți să întâlnească dificultăți și să fie capabili să răspundă la consecințele deciziilor lor. Spuneți-le ce simțeați atuni când v-ați confruntat cu situații similare, ce v-a ghidat acțiunile, care a fost lecția de viață. Deoarece, noi trebuie nu doar să-i influiențăm ci în cel mai bun mod.
6. Confundăm conceptul de "gîndire", "talent" și "maturitate"
De multe ori agerimea copilului este confundată cu disponibilitatea sa de a trăi în lumea reală. Acest lucru nu este așa. De exemplu, unii sportivi cunoscuți sau actori cu un talent remarcabil nimeresc în situații neplăcute. În cazul în care un copil este talentat în ceva, nu credeți că talentul se răsfrînge asupra întregii sale vieți. Responsabilitatea nu are "vârstă magică" și nu există nici o îndrumare universală atunci când merge vorba de libertatea copilului, dar există o regulă bună, să atrageți atenția la copiii de aceeași vârstă. În cazul în care semenii săi sunt mai independenți, atunci ar trebui să-i oferiți și copilului dvs mai multă libertate.
7. Vorbele nu coincid cu acțiunile noastre
Obligația părinților este de a-și ajuta copii să-și găsească scopul în viață, de a deveni oameni care sunt responsabili de cuvintele și acțiunile lor. Suntem lideri în casele noastre, așa că trebuie să ne bazăm pe adevăr în famile, deoarece, minciuna mai devreme sau mai târziu, iese la iveală și influențează caracterul tinerilor. Aveți grijă cum procedați, pentru că sunteți monitorizat de către alte persoane, în special de copiii. Arătați copiilor ce înseamnă de a ajuta pe deplin și cu bucurie organizațiile și comunitățile publice. Nu scuipați în fântâna de unde beați apă și copiii vor face la fel.
Ce pot face părinții pentru a scăpa de metodele greșite de educație?
Extrem de important pentru parinti să țină cont de cuvintele și acțiunile lor în relațiile cu copiii sau cu alte persoane, mai ales atunci când copiii sunt alături. Străduiți-vă să-i învățați, nu doar să le oferiți o viață mai bună. Deveniți mentorul lor, nu o bonă.
Pentru început:
1. Discutați problemele despre viața adultă care credeți că e timpul ca copilul dumneavoastră să le cunoască;
2. Lăsați copiii să încerce ceea ce-i atrage, inclusiv să facă greșeli;
3. Discutați despre ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care copiii uită de disciplină în unele zone;
4. Ajutați-i să găsească punctele lor forte pentru a rezolva problemele din lumea adulților;
5. Sugerați-le unele cazuri care necesită perseverență, copiii învață să aștepte răsplata;
6. Învățați-vă copiii că viața constă din alegeri permanente și compromisuri, este imposibil de a obține totul dintr-o data;
7. Încurajați-i de a îndeplini sarcini din lumea adulților (cel puțin la exemplele de formare) pentru a plăti facturile sau să își asume responsabilitatea pentru alte materii;
8. Faceți-i cunoștință cu un posibil mentor dintre cei apropiați;
9. Ajutați-i să-și imagineze viitorul și apoi discutați despre ce trebuie să facă pentru a realiza scopul propus;
10. Celebrați progresul copiilor ce ține de independență și responsabilitate.

Sursa: http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=11808#.VGjoW2d5NWI

[latan.elena]

Top 10 fraze pe care să nu le spuneți niciodată unui copil!
http://ecology.md/pics/2014/01/10_fraz_kotyh_nelzya_govorit_detyam.jpeg
Psihologii care studiază comportamentul copiilor sfătuiesc să nu folosiți anumite fraze, pentru a nu trauma copilul, indiferent de vârstă, el înțelege deja totul, chiar și intonațiile.

1. Nu poți face nimic - lasă-mă să fac!

Psihologii susțin că această frază rănește copilul și-l preprogramează la un eșec. El se simte stupid și neîndemânatic și în viitor va avea frică să ia inițiativa, gândindu-se că mama lui va striga din nou.
2. Ia, numai calmează-te!
« Sosind pe Pământ, sufletul copilului trebuie să obțină și un spirit format de tatăl său. Spiritului este caracterul, voința și aspirația pentru a-și îndeplini misiunea . Fără energie, care este partea emoțională a existenței umane, omul nu poate face nimic, nu poate înainta spre obiectivul său... »
Formarea spiritului la copil de către tata în uterul mamei (http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=11774&pr=1)

Unor părinți li este greu să îndure rugămințile plângătoare de tip "te rog, dă". Însă oferind copilului ceea ce el cere, părinții, fără să vrea, dau de înțeles: cu văicăreală și încercări de a convinge, el poate obține totul, iar refuzul mamei nu ar trebui să fie luat în serios.
3. Încă o dată voi vedea acest lucru – vei fi pedepsit!

Cum arată practica, mai departe de amenințări lucrurile nu ajung. Nici mama, nici tata nu vor efectua pedeapsa, iar copilul va fi doar speriat. Frazele similare provoacă la copii doar resentiment și nedumerire. Nu speriați bebelușul. Copilul ar trebui să știe exact la ce să se aștepte într-un caz concret. Iar isteriile bruște ale părinților nu duc la nimic bun.
4.Ți-am spus: încetează imediat!

Nu ar trebui să vorbiți așa de aspru cu un copil mic! Doar e copilul dvs.! Dacă ați dat greș, este mai bine să-i cereți scuze. Deoarece copilul este jignit, simțindu-se absolut neputincios. Și în loc să înceteze, picii încep să protesteze, plâng și fac mofturi, adolescenții se retrag în tăcere și se închid în sine. Oricum această frază nu contribuie cu nimic la realizarea obiectivelor dvs.
5. Ar trebui să înțelegi că ...

Mulți copii au o reacție defensivă la această frază si continuarea ei plictisitoare. Puștiul nu înțelege morala și nu vă va asculta, gândindu-se la altceva. Cel mai prost povețele sunt percepute de copil atunci când el este agitat, supărat sau furios. Amintiți-vă, el este de asemenea un om la care a apărut o "problemă", și în momentul de față este preocupat de ea, și nu înțelege nicidecum chiar și cele mai înțelepte și corecte păreri.
6. Băieții (fete) nu se comportă astfel !
Repetând în mod constant această frază, părinții insuflă copilului anumite stereotipuri. Si la vârsta adultă, băiatul ce a crescut va percepe propriile emoții ca fiind ceva nedemn, iar fata – va avea complexe, de exemplu, cu privire la o profesie "nefeminină" sau un apartament insuficient îngrijit.
7. Nu te supăra de la fleacuri!

Poate pentru copil nu este un fleac! Amintiți-vă de copilăria dvs.! Copilul poate fi supărat că nu i-au dat o mașinuță sau că casă din cuburi s-a prăbușit, etc. Într-adevăr, în lumea lui mică anume această mașinuță și această casă sunt cele mai importante lucruri! Aratând dispreț pentru problemele copilului, riscați să pierdeți încrederea sa și în viitor să nu aflați despre alte probleme, nicidecum neînsemnate, ale copilului dvs.

8. Ai grijă de sănătatea mea!

Adesea unele mame spun aceste cuvinte la copii. Dar mai devreme sau mai târziu această frază încetează să mai fie luată în serios, ca în basm despre un păstor și lupi. Și copilul din obișnuință poate să nu acorde nici o atenție la starea proastă a mamei. El va crede că mama lui se plânge doar numai ca el să înceteze să facă zgomot, să sare, să se joace, etc.
9. Noi nu vom cumpăra acest lucru - nu sunt bani (scump)!

E greu de explicat copilului de ce nu face să cumpărați tot felul de lucruri. Dar se pare că atunci când mama sau tata vor avea bani – atunci s-ar putea cumpăra la magazin de toate! Copilul anume așa înțelege această frază. Nu ar fi mai bine să-i spuneți, mama și tata, "o astfel de jucărie o ai deja", "multă ciocolata nu este sănătos", etc. Da, întotdeauna este greu de explicat! Dar copilul trebuie să înțeleagă motivul pentru care părinții nu cumpără acest lucru.
10. Toți copiii sunt ca copiii, iar tu ...

pedeapsa Domnului ... , un nespălat, un nătâng, etc. Nu trebuie "să puneți etichete copiilor"! Acest lucru scade stima de sine, și copilul într-adevăr începe să le corespundă.

Sursa: http://ecology.md/md/section.php?section=fsociety&id=11410#.VGjpRGd5NWI