latan.elena
01.10.2014, 17:45
Tei Traduceri Ecologice Independente
Dragi prieteni, mai avem doar câteva zile până când vom lansa următoarea carte tradusă și editată exclusiv de către voluntari. A 22-a carte din biblioteca gratuită TEI.
Este vorba de un autor excepțional, cu care deja am făcut cunoștință, un om-legendă, a cărui viață se confundă cu agricultura naturală, un om unic pe care-l putem numi deopotrivă Maestru, Înțelept, Țăran. Și pentru că despre un asemenea spirit este greu de vorbit, preferăm "să îi dăm cuvântul" chiar lui, adică Maestrului Masanobu Fukuoka:
"Progresele civilizaţiei moderne par să ne fi făcut viaţa mai uşoară şi mai convenabilă. Viaţa în marile oraşe din Japonia a ajuns la aproximativ acelaşi nivel de bogăţie ca în ţările occidentale avansate, iar tinerii care glorifică libertatea par a fi împăcaţi cu acest stil de viaţă. Dar ceea ce a crescut cu adevărat este economia. Viaţa interioară a oamenilor s-a pipernicit, iar bucuria naturală s-a pierdut. Tot mai mulţi oameni apelează la forme standard de recreere cum ar fi televiziunea, jocurile mecanice pachinko şi mah-jong, sau caută consolare temporară prin consumul de băuturi alcoolice şi sex.
Oamenii nu mai calcă pe pământul gol. Mâinile lor nu mai sunt obişnuite cu ierburile şi florile; ei nu mai privesc în sus, spre ceruri; urechile lor sunt surde la cântecele păsărilor; nasurile lor au devenit insensibile din cauza gazelor de eşapament, iar limbile lor au uitat gusturile simple ale naturii. Toate cele cinci simţuri s-au dezvoltat independent de natură. Oamenii s-au îndepărtat cu doi sau trei paşi de omul adevărat, în acelaşi mod în care cineva, care conduce maşina pe drumuri asfaltate, este cu doi sau trei paşi mai departe de pământul gol.
Progresul realizat în Japonia de la Reforma Meiji a produs confuzie materială şi devastare spirituală. Japonia poate fi asemănată cu un pacient pe moarte, care suferă de o boală culturală, supus unui experiment medical. Această stare este rodul „înfloririi culturale” la care întreaga Japonie s-a adaptat pe parcursul perioadelor Meiji, Taisho şi Showa care au urmat Reformei. Trebuie să punem capăt acum acestei înfloriri a distrugerii. Obiectivul filosofiei mele „nu fă nimic” este renaşterea satelor de oameni adevăraţi, unde oamenii pot reveni la forma originală a naturii şi se pot bucura de o fericire adevărată."
Dragi prieteni, mai avem doar câteva zile până când vom lansa următoarea carte tradusă și editată exclusiv de către voluntari. A 22-a carte din biblioteca gratuită TEI.
Este vorba de un autor excepțional, cu care deja am făcut cunoștință, un om-legendă, a cărui viață se confundă cu agricultura naturală, un om unic pe care-l putem numi deopotrivă Maestru, Înțelept, Țăran. Și pentru că despre un asemenea spirit este greu de vorbit, preferăm "să îi dăm cuvântul" chiar lui, adică Maestrului Masanobu Fukuoka:
"Progresele civilizaţiei moderne par să ne fi făcut viaţa mai uşoară şi mai convenabilă. Viaţa în marile oraşe din Japonia a ajuns la aproximativ acelaşi nivel de bogăţie ca în ţările occidentale avansate, iar tinerii care glorifică libertatea par a fi împăcaţi cu acest stil de viaţă. Dar ceea ce a crescut cu adevărat este economia. Viaţa interioară a oamenilor s-a pipernicit, iar bucuria naturală s-a pierdut. Tot mai mulţi oameni apelează la forme standard de recreere cum ar fi televiziunea, jocurile mecanice pachinko şi mah-jong, sau caută consolare temporară prin consumul de băuturi alcoolice şi sex.
Oamenii nu mai calcă pe pământul gol. Mâinile lor nu mai sunt obişnuite cu ierburile şi florile; ei nu mai privesc în sus, spre ceruri; urechile lor sunt surde la cântecele păsărilor; nasurile lor au devenit insensibile din cauza gazelor de eşapament, iar limbile lor au uitat gusturile simple ale naturii. Toate cele cinci simţuri s-au dezvoltat independent de natură. Oamenii s-au îndepărtat cu doi sau trei paşi de omul adevărat, în acelaşi mod în care cineva, care conduce maşina pe drumuri asfaltate, este cu doi sau trei paşi mai departe de pământul gol.
Progresul realizat în Japonia de la Reforma Meiji a produs confuzie materială şi devastare spirituală. Japonia poate fi asemănată cu un pacient pe moarte, care suferă de o boală culturală, supus unui experiment medical. Această stare este rodul „înfloririi culturale” la care întreaga Japonie s-a adaptat pe parcursul perioadelor Meiji, Taisho şi Showa care au urmat Reformei. Trebuie să punem capăt acum acestei înfloriri a distrugerii. Obiectivul filosofiei mele „nu fă nimic” este renaşterea satelor de oameni adevăraţi, unde oamenii pot reveni la forma originală a naturii şi se pot bucura de o fericire adevărată."