DOSARE SECRETE privind razboiul nevazut al evreilor sioniti cu românii

[Adrian Pop]

DOSARE SECRETE,privind,r!zboiul nev!zut al evreilor sioni"ti cu românii
TO: You + 1 More
Show Details
DOSARE SECRETE privind r!zboiul nev!zut al evreilor sioni"ti cu românii 1. De unde ne vin Evreii!? 2. R!zboiul Alian#ei Israeli#ilor cu Românii 3. R!scoala #!ranilor 4. Bancherii evrei împotriva României Mari 5. Regele, amanta "i Legiunea Arhanghelului Mihail 6. B'NAI B'RITH (Fiii Leg!mântului), lumea "i România 7. B!ncile române"ti - #inta israelit! 8. România, #inta sionist! 9. Personajele cheie ale afacerilor israeliene în România 10. Ghe"efturi evreie"ti sau asimilare politico-economic!! 11. Evreii "i Petrolul Românesc în Mileniul Trei 12. Noul asalt asupra agriculturii 13. MOSSAD-ul "i tehnica militar! Româneasc! BELL HELICOPTERS, RULET$ A AFACERILOR EVREIE%TI 14. Privatizarea Hotelului Bucure"ti. STUDIU DE CAZ 2 De unde ne vin Evreii!? O stranie poveste a fost mereu lansat! de-a lungul timpului de c!tre evrei, relativ la închipuita lor existen"! milenar! pe teritoriul României, revendicând astfel un drept natural. O astfel de teorie, care sus"ine colonizarea Daciei de c!tre imperiul roman cu popula"ie evreiasc! str!mutat! din Iudeea, a fost relansat! în anul 2002 de c!tre Te#u Solomovici în lucrarea România Iudaic!, lucrare sub forma a dou! volume uria#e publicate pe banii Ministerului Culturii din România, deci pe banii contribuabililor români. De aici decurge ideea c! evreii au o existen"! natural! în România dinainte înc! de na#terea poporului român. Ei bine, de aici mai este doar un pas pân! la a spune c! drepturile lor asupra teritoriului României sunt mai vechi decât ale noastre. Astfel, am ajuns s! ne înv!"!m istoria de la str!ini. Ungurii (hunii) ne spun c! nu ne-au g!sit aici când s-au a#ezat în Transilvania #i în Câmpia Panoniei, iar evreii ne spun c! nici nu ne n!scusem când ei erau st!pâni în Dacia ca cet!"eni romani. Teoria ascenden"ei evreie#ti asupra românilor în teritoriilor dacilor (Dacia Traiana sau România Mare de mai târziu) a fost lansat! într-o serie de studii ale autorilor evrei înc! de la jum!tatea secolului al 19-lea #i prima jum!tate a secolului 20, pentru ca s! revin! în for"! la începutul mileniului 3, de data aceasta pe banii românilor #i f!r! nici o reac"ie din partea istoricilor români. Cu totul alta a fost situa"ia acum 90 de ani, când Nicolae Iorga î#i prezenta în #edin"a Academiei Române lucrarea Istoria Evreilor în $!rile noastre, dând replica necesar! unor autori precum Johan Kaspar Bluntschli sau Bernard Stambler. Bluntschli afirmase la 1879, în lucrarea Statul român #i situa"ia juridic! a Evreilor în România c!: "F!r! îndoial! (o siguran"! hazardat!, am spune noi - n.n.) c! un num!r mare de familii israelite au venit în provincia dun!rean! Dacia, înc! sub domnia vechilor împ!ra"i romani. Aceste familii vechi israelite s-au conservat aici #i sunt cel pu"in tot a#a de vechi p!mântene ca #i na"iunea român!... Ele formeaz! #i sâmburele popula"iei evreie#ti de ast!zi din România". Astfel de fundament!ri f!r! nici un probatoriu decât imagina"ia autorilor evrei s-au dorit lucr!ri de "rigurozitate #tiin"ific!" ce se publicau la momentele când evreii încercau s!-#i consolideze pozi"ia socio-economic! din România, ci nu de dragul adev!rului #tiin"ific. "Provincia dun!rean! Dacia", despre care scria Bluntschli, era totu#i Dacia Traian!, iar împ!ratul Traian, a#a cum s-a v!zut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei în calitate de "coloni#ti", punând armata chiar s! îi extermine (cazul insulei Cipru). Scrierea lui Bluntschli a fost, îns!, una politic!, pus! în slujba evreilor din România, deoarece afirma, în chiar anul 1879, c! familiile evreie#ti sunt "cel pu"in tot a#a de vechi p!mântene ca na"iunea român!", adic! ap!rea chiar în vremea când evreii, n!v!litori peste români, revendicau "împ!mântenirea" de la tân!rul stat român. (A se vedea capitolul urm!tor.) Nicolae Iorga, dup! ce enumera toate documentele în care este men"ionat! prezen"a unor evrei pe teritoriul $!rii Române#ti #i al Moldovei, r!spunzând de fapt lucr!rii L'histoire des Israelites roumains et le droit d'intervention (Paris 1913) a evreului Bernard Stambler, formuleaz! urm!toarea concluzie: "Astfel am ajuns la [anul] 1600 f!r! a g!si men"iunea unui element evreiesc a#ezat în p!r"ile noastre": Adev!rul despre apari#ia evreilor pe p!mânturile românilor a fost totu"i scris de adev!ra#ii cercet!tori, mul#i dintre ei chiar evrei. Este vorba despre autorii istoriei "Imperiului Khazar", numit #i "Regatul Evreiesc", sau cele "Nou! T!râmuri" ale khazarilor – popor barbar r!spândit în Caucaz, pe Volga #i pe Don, convertit la 3 mozaism în anul 740, integrat mai apoi ca "evreu" în Ucraina #i Polonia, dup! care împins cu ur! de c!tre aceste gazde spre românii din Moldova, ulterior anului 1600. În limba român! a fost publicat! traducerea remarcabilului studiu al lui Arthur Koestler, Al treisprezecelea trib, Khazarii (în 1987 la Roma, de c!tre editura Nagard, anagramare a numelui Dr!gan, al finan"atorului Iosif Constantin Dr!gan). O list! foarte mare de studii israeliene (în limba ebraic!), dar #i din întreaga lume, folosite ca surse de c!tre evreul Koestler, conduc la o concluzie cutremur!toare: cet!#enii actualului stat Israel nu au nici o leg!tur! genetic! "i rasial! cu evreii de acum dou! mii de ani (semi#i), / autori ai textelor biblice, de#i au complotat #i revendicat teritoriul Palestinei pentru a înfiin"a Israelul, în baza dreptului lor natural asupra vechiului lor stat. Ace#ti israelieni î#i trag originea din s!lbaticii khazari (numi"i #i a#kenazi), b!utorii de sânge uman, popor f!r! cultur! scris!, care împreun! cu rudele lor aliate, hunii, au îngrozit dou! continente acum 1.000 de ani, prin sadism #i pl!cerea de a ucide. Unul dintre pionierii cercet!rilor privind obâr#ia khazar! a evreimii de ast!zi este Abraham N. Poliak, profesor de istorie medieval! a evreilor la Universitatea din Tel Aviv, subminând astfel legenda "poporului ales", afirm! A. Koestler, prin cele dou! studii ale sale în limba ebraic!: Convertirea khazarilor la iudaism (1941 editura Zion, Ierusalim) #i Khazaria - istorja unui regat evreie#ti în Europa (1951 editura Mossad Bialik, Tel Aviv). În introducerea lucr!rii sale, A. Poliak scrie c! "Realit!"ile impun un nou mod de abordare, atât a problemei rela"iilor dintre evreimea khazar! #i celelalte colectivit!"i evreie#ti, cât #i a întreb!rii cât de departe putem merge în considerarea acestei evreimi khazare drept nucleu al marii comunit!"i evreie#ti din Europa oriental! [cu principal debu#eu România - n.n.]. Descenden"ii acesteia - cei care au r!mas pe loc, cei care au emigrat în Statele Unite #i în alte "!ri, precum #i cei care s-au dus în Israel - formeaz! ast!zi marea majoritate a evreimii mondiale." La rândul s!u Koestler adaug!: "Marea majoritate a evreilor care au supravie"uit în lumea contemporan! sunt de origine est-european!, #i deci, probabil, mai ales khazar!..., str!mo#ii lor veneau nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volg!i, nu din Canaan, ci din Caucaz. Deci din punct de vedere genetic, ei se înrudesc mai de aproape cu triburile hunilor, ungurilor "i maghiarilor decât cu semin#iile lui Abraham, Isaac "i Iacob." Înainte de a ar!ta pe scurt istoria acestor barbari travesti"i în popor biblic, khazarii, vom ar!ta temerile autorilor evrei, privind propriile lor dezv!luiri, acelea c! "evreii nu sunt evrei". "Sunt con#tient de primejdia ca lucrarea mea s! fie interpretat! - scrie A. Koestler, de origine evreu khazar -ca o negare a dreptului la existen"! a statului Israel. Dar acest drept nu se bazeaz! pe originile ipotetice ale poporului evreu #i nici pe leg!mântul mitologic al lui Abraham (#i al lui Iacob) cu Dumnezeu; el se întemeiaz! pe dreptul interna"ional, adic! pe hot!rârea luat! de Na"iunile Unite în 1947". Îl în"elegem pe Koestler, c! trebuie s! se apere în fa"a cona"ionalilor s!i, dar noi trebuie s! ne amintim c! hot!rârea luat! de Na"iunile Unite se bazeaz! pe #antajul baronului bancher evreu Rothschild asupra Marii Britanii, ca "evreii s! î#i primeasc! patria înapoi", adic! p!mânturile Palestinei. Neexistând, îns!, nici o justificare a prezen"ei actualei rase de evrei (khazari) pe teritoriul de ast!zi al Israelului, Koestler insist! cu justific!ri fabricate la întâmplare #i noroc: "Oricare ar fi originile rasiale ale cet!"enilor 4 Israelului [adic! cele khazare - n.n.] #i oricare ar fi iluziile nutrite de ei în aceasta privin"! [c! ar fi urma#i ai poporului biblic - n.n.], statul lor exist! de jure #i de facto [?]... împ!r"irea Palestinei a fost rezultatul unui secol de imigra"ie pa#nic! #i eforturi de pionierat ale evreilor, ceea ce ofer! justificarea etic! pentru existen"a legal! a statului Israel. Dac! cromozomii popula"iei sale con"ine gene de origine khazar!... e un lucru irelevant #i nu poate afecta dreptul Israelului la existen"!". Noi credem c! dimpotriv!, nu numai c! NU justific! dreptul la existen"a modern! a unui stat evreu, dar astfel de studii, cu real! baz! #tiin"ific!, d!râm! chiar #i orice preten"ie (a la Te#u Solomovici) de ascenden"! a evreilor de azi asupra teritoriilor române#ti. "Paradoxul" descoperit de aceste cercet!ri #tiin"ifice, este acela c! nu urma#ii vechilor evrei semi"i (ai celor 12 triburi biblice) sunt cei pe care ast!zi, sub identitate evreiasc!, îi reg!sim ca cei mai mari conspiratori la adresa tuturor celorlalte popoare, ci un popor asiatic r!zboinic, violent #i rapace, înrudit cu hunii (#i, într-o mai mic! m!sur!, chiar cu turcii), anume khazarii sau a#kenazii, care în anul 740 dup! Hristos au trecut la religia evreiasc!, mozaismul, deoarece le satisf!cea instinctele primitive, criminale #i de jaf. Evreii khazari sau a#kenazi, turcomani din stepele Asiei, sunt ast!zi proprietarii marilor afaceri din întreaga lume, a marilor finan"e, ei conduc organismele mondialiste #i oligarhice ale lumii occidentale, sub identitate evreiasc!. La apogeul puterii lor medievale, khazarii aveau sub control circa treizeci de na"iuni #i triburi diferite, stabilite pe teritorii întinse între Mun"ii Caucaz, Marea Aral, Mun"ii Ural #i stepele ucrainene. Îi aveau supu#i pe bulgari, burta#i, ghuzi, maghiari, coloniile gotice #i grece#ti din Crimeea, triburile slave de la nord-vest, iar armatele khazare f!ceau expedi"ii de jaf în Gruzia, în Armenia #i în Califatul Arab. Pân! în secolul IX khazarii nu aveau rivali în regiunile de la nord de Marea Neagr! #i Marea Caspic! (denumit! în epoc! Marea Khazar!), fiind st!pânii supremi vreme de peste un secol #i jum!tate #i astupând poarta Uralo-Caspic! de trecere din Asia în Europa. Un cronicar arab îi descrie ca având fe"ele albe, cu p!rul mai ales ro#u, fluturându-le în vânt, iar trupurile le erau m!runte #i firea rece. În schimb, o cronic! georgian! îi identific! pe khazari cu armatele lui Gog #i Magog, s!lbatici, cu fe"e hidoase #i deprinderi de fiare s!lbatice, "care beau sânge de om". Privitor la semnifica"ia denumirii de "khazar", cercet!torii amintesc despre unele presupuse derivate moderne ale cuvântului: cuvântul rusesc "cazac"; cuvântul maghiar "huzar" (ambele desemnând un c!l!re" cu înf!"i#are r!zboinic!); sau cuvântul german "ketzer", însemnând eretic, adic! evreu. (Nu trebuie f!cut! totu#i confuzia etnic! între khazari #i cazaci, chiar dac! este posibil! o apropiere istoric! între ace#tia.) Cronica lui Priscus afirm! apari"ia khazarilor pe scena european! pe la mijlocul secolului al V-lea ca popor dominat de huni. Totodat!, împreun! cu maghiarii #i alte triburi, khazarii pot fi socoti"i un vl!star târziu al hoardei hune a lui Atila. Khazarii sau aflat, într-adev!r, sub tutela hunilor, apoi sub cea a turcilor. Dup! declinul turcilor la mijlocul veacului al VII-lea le-a venit lor rândul s! st!pâneasc! "Regatul de miaz!noapte", cum îl numeau persanii #i bizantinii. La anul 627 Statul Persan a fost definitiv învins de c!tre împ!ratul bizantin Heracliu, aflat în alian"! cu hoarda khazarilor condus! de regele lor, Ziebel, care a contribuit la 5 campanie cu peste 40.000 de c!l!re"i. Pentru a ob"ine aceast! alian"!, fiica împ!ratului Heracliu, Evdochia, i-a fost f!g!duit! de so"ie regelui khazar. Un nou triunghi al puterii se n!scuse în Asia: Califatul Arab (de religie islamic! sau mahomedan!), Imperiul Roman de R!s!rit (sau Bizantin, de religie cre#tin-ortodox!) #i Regatul Khazar (care era în c!utarea unei identit!"i religioase personale), în primii dou!zeci de ani de la fuga profetului Mahomed la Medina în anul 622, musulmanii arabi izbutiser! deja s! cucereasc! Persia, Siria, Mesopotamia, Egiptul #i s! încercuiasc! centrul Imperiului Roman de R!s!rit (Turcia de ast!zi). Pentru înconjurarea Imperiului Bizantin, Caucazul khazar reprezenta îns! o piedic!. Ca urmare a avut loc serie de b!t!lii interminabile între arabi #i khazari, din care victorio#i ie#eau de regul! khazarii care, la un moment dat, în anul 730 au cotropit Gruzia #i Armenia #i au înaintat pân! dincolo de jum!tatea drumului spre Damasc, capitala Califatului Arab. O armat! musulman! proasp!t ridicat! a st!vilit îns! hoarda khazar! #i a alungat-o înapoi, peste mun"i, spre cas!. Decizia khazarilor de a se converti la religia evreiasc!, mozaismul, a avut un caracter politic, scopul principal fiind acela al unei identit!"i religioase diferite de cea a romanilor cre#tini #i a arabilor musulmani, principalii lor concuren"i, c!rora le era astfel stopat! capacitatea de asimilare cultual! #i apoi cultural!. În alt! ordine de idei, mozaismul, promi"ând adep"ilor s!i st!pânirea tuturor popoarelor lumii, convenea de minune unui neam r!zboinic #i sângeros precum khazarii. O cronic! arab! nota: "Regele khazarilor se f!cuse evreu înc! sub Califatul lui Harun al Ra"id (anii 786-809)". Aproape concomitent cu convertirea lor, khazarii au adoptat #i alfabetul ebraic. Peste 300 de ani îns!, statul khazar a început s! decad!, dec!derea sa fiind marcat! de repetatele izbucniri ale unui sionism mesianic, cu fal#i mesia, precum David El-Roy, eroul unui roman de Benjamin Disraeli, ce au condus campanii donchihote#ti pentru "recucerirea Ierusalimului". În anul 1141 un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda Halevi, în celebra sa carte, KUZARII, sus"inea ideea c! "na"iunea evreiasc!" este singurul mediator între Dumnezeu #i restul omenirii, dar c! la sfâr#itul istoriei toate popoarele vor fi supuse iudaismului. Apari"ia vikingilor rhu#i (str!mo#ii ru#ilor) pe scena istoriei a cauzat dec!derea final! a khazarilor. Rhu#ii efectuau campanii violente de prad!, ceea ce i-a obligat pe khazari s! se apropie mai mult de supu#ii lor maghiari, pe care i-au a#ezat strategic peste malul apusean al Donului, ca tampon la n!v!lirile rhu#ilor. Schema a func"ionat vreme de aproape un secol, timp în care rela"iile dintre maghiari #i khazari s-au strâns tot mai mult, culminând cu dou! evenimente ce au influen"at profund na"iunea maghiar!. A fost înfiin"at! prima dinastie maghiar!, khazarii instalându-l ca rege pe Arpad, peste cele 7 hoarde maghiare, iar mai multe triburi khazare s-au contopit cu maghiarii, modificând astfel caracterul etnic al acestora. Pentru c! s-au dovedit "mai vrednici în r!zboaie" maghiarii le-au încredin"at conducerea militar! a statului lor celor trei triburi khazare care s-au unit cu ei. Pân! la mijlocul secolului X, în Ungaria se vorbeau atât maghiara, cât #i khazara, ceea ce face ca în maghiara de ast!zi s! existe peste 200 de cuvinte de origine khazara. Rhu#ii au reu#it în cele din urm! s! distrug! regatul khazar la sfâr#itul secolului al Xlea, pentru ca apoi, la mijlocul secolului al XIII-lea, khazarii s! cad! victime ale marii 6 invazii mongole declan#ate de Ginghis Han. Hoarda de Aur a acestuia #i-a stabilit centrul imperiului chiar pe teritoriul khazar. "Dar înainte #i dup! ridicarea mongolilor, khazarii au trimis multe l!stare #i ramifica"ii în "!rile slave nesubjugate, în cele din urm! contribuind la f!urirea marilor centre evreie#ti din Europa r!s!ritean!" (S.W. Baron, A social and Religious History of Jews). Într-adev!r, dispari"ia na"iunii khazare din habitatul s!u istoric este concomitent! cu apari"ia celor mai mari concentr!ri de evrei dinspre nord. Exodul evreilor khazari spre $!rile Române#ti sau spre centrul Europei a fost precedat de întemeierea coloniilor #i a#ez!rilor khazare în diferite p!r"i ale Ucrainei #i Rusiei meridionale. Astfel, la Kiev a continuat s! existe o mare comunitate evreiasc! #i dup! cucerirea ora#ului de la khazari de c!tre neamul rhus. De aceea, în Ucraina #i Polonia sunt numeroase toponime derivate de la "khazar" sau "jid" (evreu): Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska Voia, Zydaticze etc. O situa"ie mai special! au avut evreii khazari din Ungaria. Ultima rezisten"! khazar! în Ungaria a avut loc în secolul X, când sfântul %tefan a îmbr!"i#at credin"a romanocatolic ! #i l-a învins pe khazarul Gyula, r!zvr!tit #i "trufa# în credin"a lui, care nu voia în ruptul capului s! se cre#tineze". În anul 1222 regele maghiar Andras II a emis, la presiunea supu#ilor s!i, "Bula de aur", prin care evreilor li se interzicea s! fie #efi, perceptori sau controlori ai monopolului regal al s!rii, ceea ce înseamn! c! pân! la emiterea edictului, evreii din Ungaria de"ineau aceste importante pozi"ii, fapt confirmat #i de pozi"ia de custode al veniturilor cur"ii regale, de"inut! de contele Teka, evreu khazar. Prin urmare, exodul evreilor khazari a f!cut ca, practic, $!rile Române#ti (mai ales Moldova) s! se afle dup! secolul al XIII-lea înconjurate de c!tre o popula"ie evreiasc! nestatornic!, a#ezat! vremelnic în Rusia, Polonia, Ucraina #i Ungaria. Focarul propriu-zis al evreimii r!s!ritene a fost îns! Polonia, aici n!scându-se idi#ul, limbajul popular al evreilor pân! la al II-lea R!zboi mondial (înc! vorbit în S.U.A. #i Rusia), amalgam de ebraic!, german! medio-r!s!ritean! #i elemente slavone. Explica"ia const! în faptul c!, din punct de vedere cultural #i social, în Polonia medieval! elementul dominant l-au constituit germanii, popula"ie imigrant! superioar! evreilor khazari #i mai influent! din punct de vedere economic #i intelectual. În concluziile sale, A. Koestler (autor evreu khazar) afirma c!, din punct de vedere etnic, triburile semite de pe malurile Iordanului ("adev!ra"ii evrei") sunt total deosebite de triburile turco-khazare de pe Volga (care formeaz! evreimea de ast!zi), "Dar în acela#i timp religia lor exclusivist! genereaz! tendin"a de a se strânge laolalt! #i de a refuza contactele cu exteriorul, de a-#i stabili propriile comunit!"i cu propriile lor l!ca#uri de rug!ciune, cu #colile lor, cu cartierele lor de locuit #i cu ghetourile (ini"ial impuse de ei în#i#i, nu din afar!) în orice ora# sau "ar! în care se stabileau... Religia mozaic! - spre deosebire de cre#tinism, budism sau mahomedanism - implic! apartenen"a la o na"iune istoric!, la o ras! aleas!. Toate s!rb!torile [religioase] evreie#ti comemoreaz! evenimente din istoria lor na"ional!: exodul din Egipt, revolta maccabeilor, moartea asupritorului Haman, distrugerea Templului. Vechiul Testament este mai întâi #i întâi nara"iunea istoriei unei na"iuni..., crezul ei este mai degrab! tribal decât universal. Toate rug!ciunile #i toate riturile practicate proclam! apartenen"a la o ras! str!veche, ceea ce în mod automat îl separ! pe evreu de trecutul rasial #i istoric al poporului în sânul c!ruia tr!ie#te. Credin"a mozaic!, a#a cum 7 dovedesc dou! mii de ani de istorie tragic!, determin! auto-segrega"ia pe plan na"ional #i social. Ea îl izoleaz! pe evreu #i îndeamn! la izolarea lui de c!tre ceilal"i. Ea creeaz! în mod automat ghetourile fizice #i culturale. Ea îi transform! pe evreii din diaspora într-o pseudo-na"iune...; aceast! pseudo-na"iune este vag unit! printr-un sistem de credin"e tradi"ionale întemeiate pe premise rasiale #i istorice..." A. Koestler evit! s! spun! direct adev!rul: "pseudo-na"iunea" evreiasc! s-a constituit într-o re"ea mondial! oligarhic! cu scopul precis conturat de a controla #i st!pâni întreaga omenire. Pân! la anul 1600, Nicolae Iorga nu g!sise nici o men"iune de element evreiesc a#ezat "în p!r"ile noastre", iar cea mai mare parte a evreilor care s-au stabilit în $!rile Române, cu prec!dere în Moldova, provin din evreii khazari, veni"i dinspre Polonia #i Rusia. Apari"ia primilor evrei în Moldova se leag! de r!scoala de dezrobire economic! a cazacilor poloni din anul 1648. Latifundiarii polonezi #i lituanienii cedaser! treptat evreilor khazari întreaga activitate de administratori #i încasatori de impozite, ace#tia devenind astfel exponen"ii exploat!rii celei mai nemiloase. R!scoala cazacilor a aruncat îns! în Moldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arenda#i #i c!m!tari, cum a aflat-o, la Ia#i, un c!l!tor sirian (Paul din Alep) din gura unuia dintre fugarii evrei, Ianc!l, sc!pat de masacrul declan#at de cazaci. Refugia"i în "!rile române#ti, evreii au adus cel mai perfid mod de exploatare a "!r!nimii, în#elând #i furând f!r! scrupule în orice împrejurare. 8 R!zboiul Alian#ei Israeli#ilor cu Românii Împotriva României ca stat. Dou! mari organiza"ii evreie#ti s-au implicat direct #i extrem de activ în ob"inerea de drepturi pentru evreii ce invadaser! Principatele Unite ($!rile Române#ti), îndeosebi Moldova, mica "ar! româneasc! ce devenise "debu#eul etnic" al marilor puteri europene în privin"a evreilor. Dup! ce reu#iser! s! acapareze controlul economic în Moldova, evreii, f!r! a avea nici un drept natural, din simplii refugia"i, solicitau acum "împ!mântenirea", adic! statutul de români (sau cet!"enia), pentru a avea acces nestingherit de la pârghiile economice pân! la cele mai înalte func"ii administrative ale tân!rului stat român. Implicarea organiza"iilor evreie#ti mondiale a coincis cu momentul cre!rii în secolul al 19-lea a statului român modern, acestea obstruc"ionând pe orice cale realizarea dezideratelor na"ionale române#ti. Cele dou! organiza"ii implicate erau Alian"a Israelit! Universal! #i Înaltul Ordin B'nai B'rith. Sediul central al Alian"ei Israelite (de la înfiin"area din 1860) se g!sea la Paris, iar al B'nai B'rith la New York (de la înfiin"area din 1843). De altfel, Alian"a Israelit! a fost înfiin"at! chiar de c!tre B'nai B'rith. Iat! apelul lansat c!tre întregul "popor israelit" de c!tre cei doi fondatori ai Alian"ei Israelite Universale, Cremieux #i Montefiore (mandata"i de B'nai B'rith), din care reiese ca Alian"a nu a fost decât o alt! etap! a sionismului secular al evreilor: "Alian"a noastr! nu este nici european!, nici asiatic!, nici african!, nici american!, nici australian!, ea este universal!, împr!#tia"i în mijlocul unor popoare care sunt du#mane drepturilor #i intereselor noastre, vom r!mâne membri ai poporului ales. Na"ionalitatea noastr! este religia p!rin"ilor no#tri #i nu recunoa#tem alta. Tr!im în "!ri str!ine #i nu ne putem îngriji de interesele vremelnice ale acestor "!ri, întrucât interesele noastre morale #i materiale sunt în primejdie. Religia lui Israel trebuie s! cuprind! i într-o zi întreg p!mântul. Cre#tinismul, du#manul nostru de veacuri, zdrobit în lupt!, e aproape s! îngenuncheze. Pe zi ce trece, re"eaua cu care evreii îmbr!"i#eaz! întreg p!mântul se întinde, iar m!re"ele profe"ii ale c!r"ilor noastre sfinte se vor împlini. Nu este departe timpul în care toate bog!"iile P!mântului vor fi ale noastre." Primul succes al Alian!ei Israelite asupra românilor a fost r!spunsul favorabil al domnitorului Al.I.Cuza, care în 1864 a declarat: "Guvernul va lua m!suri curente pentru emanciparea românilor de rit israelit". Mai mult, Cuza concesioneaz! evreilor dreptul de a înfiin"a Banca României, cu dreptul de a emite moned! româneasc! (a se vedea capitolul urm!tor). Problema îns! s-a acutizat cu ocazia public!rii în pres! a proiectului Constitu"iei României din 1866. Opinia public! româneasc!, deja îngrozit! de faptele evreilor, s-a revoltat atunci când a citit Articolul 6 al proiectului acestei Constitu"ii, conform c!ruia "religia nu poate fi un obstacol la împ!mântenire". Moldovenii, cei mai n!p!stui"i români în fa"a rapacit!"ii evreilor, au înaintat proteste Adun!rii Constituante, cerând s! nu se dea drepturi politice evreilor #i s! nu fie împ!mânteni"i. O serie de manifesta"ii anti-evreie#ti s-au l!sat cu arest!ri, iar evreul francez Isaac Adolf Cremieux (pre#edinte al Alian!ei Israelite #i fost ministru în "guvernul provizoriu" de la 1848 din Fran"a) se deplaseaz! la Bucure#ti #i are o consf!tuire intim! cu deputa"ii 9 români în sediul Camerei, oferind României suma de 25 milioane franci în schimbul adopt!rii unei Constitu"ii favorabile încet!"enirii evreilor infiltra"i între grani"ele "!rii. Prezen"a israelitului Isaac Cremieux în Camera Parlamentului a scos îns! popula"ia Bucure#tiului în strad!, înconjurând cl!direa cu pricina #i amenin"ând cu strig!te împotriva evreilor. De#i la #edin"ele din Adunarea Constituant! cei mai categorici deputa"i împotriva evreilor erau cei din Moldova, popula"ia Bucure#tiului a dovedit o solidaritate de excep"ie cu ace#tia pentru cauza na"ional!, mergând pân! acolo încât manifesta"ia anti-israelit! a culminat cu devastarea sinagogii din Bucure#ti. S-ar putea spune c! Ion Br!tianu este cel care a pus cap!t acestei situa"ii, prin declara"ia: "Evreii au devenit o plag! social! pentru România "i, când na#iunea este amenin#at!, se de"teapt! "i devine nu intolerant!, ci prev!z!toare!". Deputa"ii români au votat în unanimitate Constitu"ia României la 30 iunie 1866 cu urm!torul text al Articolului 7 (fostul Articol 6 al proiectului Constitu"iei): "Numai str!inii de rit cre#tin pot dobândi împ!mântenirea". Având în vedere motiva"ia religioas! a evreilor pentru st!pânirea lumii, renun"area la ritul mozaic era imposibil! pentru ace#tia, ceea ce a însemnat declan#area unui r!zboi ocult al evreilor împotriva na"iunii române #i, dup! 13 ani de presiuni #i uneltiri, au reu#it revizuirea Constitu"iei, dar nu exact cum voiser!. Evreii khazari nu se puteau împ!ca cu ideea c! un "popor neînsemnat" li se poate opune tocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea cre!rii unui fel de Nou Israel, în care ei s! reprezinte aristocra"ia privilegiat!, iar b!#tina#ii români, for"a brut! de munc!. Bogdan Petriceicu Ha#deu publica, tot în anul adopt!rii Constitu"iei, 1866, la Bucure#ti, lucrarea Studii asupra iudaismului, în care ar!ta c! evreii, nu numai de la noi, dar din întreaga lume, sunt caracteriza"i de hidoasa cununie a trei calit!"i negative: tendin"a de a câ#tiga f!r! munc!, lipsa sim"ului de demnitate #i vr!jm!#ia contra tuturor popoarelor. Totodat!, evreii se ocup! cu specula, cu c!m!t!ria #i schimbul banilor, iar acolo unde a p!truns un evreu, e greu s!-i fie concurent un cre#tin, c!ci evreii formeaz! o adev!rat! asocia"ie de ajutor împotriva restului lumii. Br!tianu este atacat #i acuzat de organismele evreie#ti mondiale. Opinia public! str!in! este asaltat! de blam!ri asupra românilor. Apar îns! #i articole de ap!rare a României. Eugen Carada public! în 1867, în periodicul Le Siecle, studiul Le# israelies, le vagabondage et le ministre Bratiano. În acela#i an, Ernest Desjardins publica, tot la Paris, lucrarea Le# Juifs de Moldavie, ar!tând c! evreii r!mân cu totul str!ini de via"a na"iunii în sânul c!reia tr!iese, c! nu vor s! urmeze #colile române#ti, c! se sustrag serviciului militar #i se ocup! cu cam!t!. Fa"! de acuzele ce îi erau aduse din afara "ãrii în "chestiunea jidoveascã" ca Ministru de Interne, Mihail Kogãlniceanu rãspunde în iunie 1869 Ministrului de Externe al României: "În România, chestiunea evreilor nu este o chestiune religioas!; ea este o chestiune na"ional! #i totodat! o chestiune economic!. În România, jidovii nu constituie numai o comunitate religioas! deosebit!; ei constituie în toat! puterea cuvântului o na"ionalitate, str!in! de români prin origine, prin port, prin moravuri #i chiar prin 10 sentimente... To"i acei care au vizitat Principatele [Române], #i îndeosebi Moldova, sau însp!imântat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l înf!"i#eaz! israeli"ii polonezi care împov!reaz! ora#ele noastre. Când ei au cercetat mai în fond comer"ul, industria #i mediile de convie"uire a acestei mul"imi, ace#ti c!l!tori s-au sp!imântat #i mai mult, c!ci au v!zut c! jidovii sunt consumatori f!r! a fi produc!tori. %i c! marea, #i pot zice, singura #i principala lor industrie, este debitul b!uturilor... Mini#trii ai României, ai unei "!ri cu un regim constitu"ional, noi nu putem guverna decât conform cu voin"a na"iunii. Suntem datori a "ine seama de trebuin"ele, de p!surile #i, pân! la un oarecare punct, chiar #i de prejudi"iile ei... Aceasta dovede#te marea irita"iune din partea popula"iunilor române, provenit! din grele suferin"e #i din o legitim! îngrijire, c!ci este vocea unei na"iuni ce se simte amenin"at! în na"ionalitatea #i în interesele sale economice. Aceast! voce o pot în!bu#i, dar nu este permis nici unui ministru român, de orice partid ar fi, de a nu o asculta. De aceea, nu de ast!zi, ci de pururea, în tot timpul #i sub toate regimurile, to"i Domnii, to"i b!rba"ii de stat ai României, to"i acei ce poart! un interes viu pentru "ara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri exploatarea poporului român printr-un alt popor str!in lui, prin jidovi." La rândul sãu, Principele României, Carol I, viitorul rege al "ãrii, îi scria tatãlui sãu, în 1872: "N-am decât o teamã, ca evreii sã nu sfredeleascã ºi sã stãruiascã atât de mult pe lângã puteri spre a cãpãta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât sã ne sileascã a li le da. Asta ar duce la cãderea actualului minister (guvern). Acum câteva luni, izraeli"ii se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au fãcut atâta tãmbãlãu în Europa, de când presa evreiascã din toate "ãrile atacã cu înverºunare România ºi vrea sã ob"inã cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici deocamdatã". În februarie 1873 Carol I îi scrie din nou tat!lui s!u: "Suntem învinui"i prin ziare c! prigonim pe evrei, fiindc! noua lege a licen"elor opre#te pe evrei de a "ine debite la "ar!. Dar aceasta este o m!sur! în"eleapt! #i suntem hot!râ"i a respinge orice reclama"ie sau interven"ie în privin"a aceasta. Trebuie s! cunoasc! cineva satele din Moldova, ca s! poat! aprecia ce ac"iune v!t!m!toare are evreul asupra popula"iei "!r!ne#ti cu rachiul lui falsificat". Lupta era îns! inegal!! Posibilitatea evreilor de acces la urechile presei #i a puterilor europene era superioar! celei a românilor sau a prietenilor lor. Atacurile contra României continu! #i se înte"esc mai ales în perioada R!zboiului de Independen"! al României. Evreul Isidor Loeb publica în 1877, la Paris, lucrarea La situation des Israelites en Turquie, en Serbie et en Roumanie, în#elând publicul c! evreii sunt persecuta"i de c!tre români, expulza"i #i îneca"i în Dun!re, ceea ce determina ziarul italian Fanfulla s! scrie la 20 octombrie 1877 c! românii, în timp ce lupt! cu Imperiul Otoman pentru ob"inerea independen"ei, sunt ataca"i pe la spate de lumea civilizat! "cu vechea artilerie a chestiunii israelite". Asta nu a fost tot! Anul urm!tor, de#i înving!tori al!turi de ru#i în R!zboiul de Independen"a, numit de europeni #i r!zboiul ruso-turc sau r!zboiul din Balcani, românii s-au trezit bloca"i de 11 evrei în recunoa#terea independen"ei lor de c!tre puterile occidentale. Leon Gambetta trimite o scrisoare ferm! guvernului român: "Fran"a nu va recunoa#te independen"a "!rii voastre f!r! ca voi s! fi recunoscut drepturile civile tuturor evreilor, f!r! nici o distinc"iune". Prilejul umilirii României de c!tre Alian"a Israeli"ilor #i de c!tre B'nai B'rith, a fost oferit de c!tre Congresul de la Berlin din 14 iunie 1878. La acest Congres, reprezentan"ilor României înving!toare (care f!cuse mari sacrificii materiale #i jertfe umane în r!zboiul contra turcilor din 1877-1878), Ion Br!tianu #i Mihail Kog!lniceanu, li s-a permis s! ia parte numai ca informatori, ca s! prezinte punctul de vedere al românilor într-o singur! #edin"! #i apoi s! p!r!seasc! sala. România nu era tratat! ca o "ar! înving!toare deoarece interesele evreilor nu erau satisf!cute de legisla"ia intern!, îndeosebi de Constitu"ie. "Antisemitismul" lui Eminescu . În acea vreme, marele poet na"ional Mihai Eminescu era angajat politic ca redactor #ef al ziarelor Curierul de Ia#i #i Timpul din Bucure#ti, pozi"ie din care a devenit un inamic public al "Alian"ei izraelite" prin atitudinea pe care a luat-o împotriva Congresului de la Berlin #i a articolului 44 adoptat de acest Congres care impunea Principatelor Unite române, în schimbul recunoa#terii independen"ei, modificarea Constitu"iei în favoarea evreilor, îndeosebi prin aceea#i modificare a articolului 7. Din acest motiv Mihai Eminescu angajeaz! ziarele pe care le conducea, mai ales Timpul, în campania de pres! împotriva modific!rii Constitu"iei #i a emancip!rii evreilor ca români, în condi"iile în care ace#tia inten"ionau s! î#i p!streze religia, cultura, graiul, limba #i obiceiurile. F!r! a fi preg!tit! economic, România era deja invadat! de valuri de "imigran"i" clandestini evrei ce se strecurau neîncetat din trei direc"ii: Rusia (Imperiul "arist), Turcia (Imperiul otoman) #i Ungaria (Imperiul austro-ungar). Au ocupat mai întâi ora#ele #i satele din Bucovina ca s! treac! în Moldova #i apoi în Muntenia, pân! la Bucure#ti. Ajungând în Bucovina #i Moldova, evreii au acaparat comer"ul #i s-au extins la sate, spre a practica pe scar! larg! cârcium!ritul. De aceea, aici avea s! izbucneasc! r!scoala "!ranilor asupri"i în anul 1907, r!scoal! care s-a extins în toat! "ara. Evreii veni"i din imperiul austro-ungar (din Ungaria), dar nu numai ace#tia, de#i stabili"i permanent în România, se declarau "sudi"i", adic! supu#i austro-ungari, #i se puneau sub protec"ia reprezentan"elor diplomatice ale imperiului. Astfel nu pl!teau impozite #i erau scuti"i de orice obliga"ii c!tre statul român, în acest mod ei prosperau în dauna românilor pl!titori de taxe #i impozite. Toat! aceast! situa"ie a fost atacat! cu o extraordinar! energie de c!tre ideologul Partidului Conservator, publicistul Mihai Eminescu. El pleda pentru acordarea c!tre evrei a cet!"eniei doar individual, #i nu în bloc, a#a cum solicitau ace#tia, deoarece tot individual se acorda #i pentru românii din afara grani"elor de atunci ale "!rii. La cap!tul unor îndelungate #i aprinse dezbateri din Adunarea Deputa"ilor, din Senat #i din pres!, triumf! chiar punctul de vedere al lui Mihai Eminescu. De altfel, aceasta a fost una dintre pu"inele campanii de pres! sus"inute de Eminescu în Timpul, #i încununate de succes. O singur! excep"ie a fost f!cut! pentru evrei privind acordarea cet!"eniei române#ti în grup, fiind vorba doar de acei 883 de evrei care #i-au dovedit loialitatea fa"! de cauza na"ional! româneasc! #i au participat la r!zboiul de independen"! ca voluntari. Este drept c! serviciile acestora nu s-au manifestat în prima linie, ci în spatele frontului, dar gestul lor a fost 12 extraordinar, comparativ cu lipsa de loialitate general! a evreilor. Modul cum evreii au tr!dat în secolul urm!tor armata român!, a f!cut ca, dup! primul r!zboi mondial, s! primeasc! cet!"enia român! doar evreii care semnau un angajament de loialitate fa"! de statul român. Pentru a în"elege problemele pe care le crea Mihai Eminescu, atât Alian"ei Israelite, cât #i guvernan"ilor, vom reda câteva din rândurile ce le semna în campania sa de pres! din cotidianul de opozi"ie Timpul, unele deosebit de dure #i pline de patim!: "Evreii, de la 1848 #i pân! ast!zi, din 30.000 s-au înmul"it prin imigra"iune la 550.000... Noi, din parte-ne, #tim bine c! Europa cunoa#te pe deplin chestiunea evreiasc! din România; o cunoa#te mai cu seam! Europa cea chemat! a o cunoa#te, lumea diplomatic! #i cea oficial!, încât art.44 al Tratatului de la Berlin a fost înscris în instrumentul p!cii cu deplin! cuno#tin"! de cauz!, cu deplin! cuno#tin"! a greut!"ilor #i relelor ce va produce... Oricum am întoarce chestiunea evreilor #i din orice latur! am privi-o, caracterul ei adânc imoral nu i se poate lua... Niciodat! pericolul unei domina"iuni str!ine sub forma ei cea mai scârboas! n-a fost mai mare decât tocmai ast!zi. Dac! to"i evreii - str!ini #i p!mânteni - vor c!p!ta deplin!tatea drepturilor civile, Moldova nu mai are de tr!it decât zece ani, $ara Româneasc! treizeci poate [exact peste treizeci de ani - în 1907 - va avea loc marea r!scoal! "!r!neasc! împotriva exploat!rii evreie#ti]. Se va începe atunci acea lupt! de exploatare f!r! mil! - atât de favorizat! de legisla"iunea liberal!... Domnia fanario"ilor a fost o epoc! de aur în compara"ie cu domnia de tin! a evreilor #i s! nu uite nimeni c! evreii fiind clas! de mijloc #i legisla"iunea liberal! fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci st!pâni privilegia"i #i românul slug! la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bun! recolt! de cânip! #i cu câ"iva "!ru#i ciopli"i anume pentru membrii p!mânteni ai Alian"ei Izraelite. Iar Europa... a f!cut din chestiunea izraelit! o chestiune de recunoa#tere a independen"ei noastre. Dar, de va recunoa#te-o sau nu, pericolele interna"ionale ale existen"ei noastre na"ionale #i de stat r!mân acelea#i. Nimic n-a ajutat neutralitatea garantat!, nimic nu va ajuta independen"a recunoscut!, dac! pericole într-adev!r exist!. Sau e organul guvernului atât de naiv s! cread! c!, prin admiterea la drepturi civile a o jum!tate milion de vagabonzi, teritoriul României devine sacrosanct #i, dac! nu s-ar putea men"ine un stat ap!rat de badea Toader, se va putea men"ine unul tr!dat din capul locului de I"ic #i de Leiba? A#adar - cu sau f!r! evrei - pericolele interna"ionale exist!. Evreii sunt un pericol imediat, pip!it "i v!zut; ei formeaz! acea nenum!rat! popula"ie cu des!vâr#ire improductiv! care tr!ie#te din precupe"irea muncii #i s!n!t!"ii românului... Popula"ia evreiasc! cre#te înp!trit, a noastr! d! înd!r!t; cea dintâi de la începutul secolului #i pân-acum a devenit de cincizeci de ori mai mare atât prin na#teri cât #i prin imigra"iune; ei au început a se a#eza prin locuri unde n-a c!lcat de secole picior de evreu, prin Câmpulung #i Târgu-Jiu bun!oar!, ei amenin"! a împânzi toat! "ara #i a o preface într-o alt! Gali"ie, încât num!rul lor însp!imânt!tor vorbe#te de la sine #i na"ia are oricând înaintea ochilor pericolul întreg. Noi nu suntem - izraeli"ii o #tiu bine - inamicii cauzei izraelite, dar amici încât s! reneg!m sângele nostru #i s! periclit!m interesele poporului, care de sute de ani a ap!rat #i "inut aceste "!ri, a#a amici nu suntem... Cel mai practic mijloc pentru ca deputa"ii din $ara Româneasc! s! vad! cu ochii proprii pericolul ce amenin"! Moldova întâi, apoi "ara întreag!, ar fi ca un tren expres s! plece cu to"i in corpore în Moldova, s! vad! de aproape Boto#anii, Bac!ul, Târgul 13 Frumos, Ia#ii #i s! treac! apoi în câteva sate ca s! vad! halul la care a ajuns popula"ia rural!... Moldova are sute de mii de evrei, $ara Româneasc! numai zeci de mii; în Moldova nu e ora# în care evreii s! nu formeze majoritatea sau cel pu"in jum!tatea popula"iei...". La scurt timp, ca lider al opiniei publice #i ideolog al Partidului Conservator, Eminescu este nevoit s! revin!: "Ne e sil! de chestiunea izraelit!, întrucât consist! din exigen"e jidove#ti, #i ne rezervasem ca, m!car în timpul cât nu se reîntrunesc Corpurile legiuitoare, s! nu vorbim de ea decât atunci când "ara noastr! ar fi "inta unui atac, fie dinl!untru, fie dinafar!. A solicita [îns!] intervenirea diplomatic! sau armat! a str!inilor contra "!rii în care tr!ie#ti este un act de înalt! tr!dare comis împotriva acelei "!ri. Alian"a izraelit! solicit! pe toate c!ile aceast! intervenire. Mii de evrei din "ar! fac parte din Alian"!. Deci mii de evrei din "ar! sunt tr!d!tori...". Ar!tând primele veniri în Moldova ale migra"iei evreie#ti, Eminescu arat! c!: "To"i scriitorii timpului aceluia deplâng invaziunea evreilor din Gali"ia #i Rusia, care, fugind de serviciul militar, veneau ca roiurile de l!custe, ca #i ast!zi, f!r! pa#apoarte, fie pe vadurile Prutului, unde corupeau grani"a ruseasc! mai bine p!zit!, fie pe c!r!ri de munte, necunoscute gr!nicerilor austrieci. De altminteri, #i ru#ii #i austriecii erau bucuro#i s! scape de ei, ca #i ast!zi." "Neavând alte temeiuri de drept întru ap!rarea cauzei sale, Alian"a Izraelit!, prin organele sale, alesese ca temei umanitarismul . Noi, românii, vedem pe zi ce merge r!pinduni-se t!râmul nostru economic, în propria noastr! "ar!, de invazia mereu crescând! a evreilor str!ini". În argumenta"ia sa, Mihai Eminescu citeaz! ziarul francez Le Soleil, în care despre meleagurile române#ti, se scria astfel: "Am cunoscut personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acelea care-mi zicea cu o întristare adev!rat!: «îmi e aproape cu neputin"! s! "in mai mult timp pe aceia#i lucr!tori, îndat! ce-i întrebuin"ez la lucr!ri care constrâng s! #ad! la câmp, sunt pierdu"i. Evreii vin, le sconteaz! cu mult înainte salariul s!pt!mânii #i-i învenineaz! în toat! puterea cuvântului cu b!uturi de toate felurile. Sunt printre lucr!tori unii c!rora din aceasta li se trage moartea; al"ii pierd repede gustul muncii». De#i evreii au reu#it în cele din urm! modificarea art.7 din Constitu"ie, prin activitatea politico-jurnalistic! a lui Mihai Eminescu, Partidul Conservator repurteaz! dou! mari victorii împotriva intereselor evreie#ti: Legea pentru neînstr!inarea p!mânturilor "!r!ne#ti, care lua celei mai numeroase p!turi sociale, "!r!nimea, posibilitatea s! î#i vând! evreilor p!mântul; #i Legea contra itzurei (cametei), care îl împiedica pe c!m!tarul evreu s! abuzeze total de "!ranul român. În decembrie 1876 #i în ianuarie 1877 la Constantinopol, în Turcia, are loc Conferin"a marilor puteri privitor la soarta popoarelor de sub st!pânirea Imperiului Otoman. %i cu 14 aceast! ocazie Alian"a Israelit! se implic! pentru ca evreii din "!rile române s!-#i consolideze pozi"ia fa"! de români. De aceea, Mihai Eminescu se mobilizeaz! contracarând #i lovind chiar #i în "marile puteri", dispuse a crea privilegii evreilor în teritoriile române#ti. Limbajul s!u incomod avea s! atrag! asupra sa aten"ia ambasadorilor acestor puternice state, care au raportat situa"ia cancelariilor europene. În ianuarie 1877, Eminescu publica seria de articole Evreii #i Conferin"a, începând astfel: "O semin"ie care câ#tig! toate drepturile f!r! sacrificii #i munc! e cea evreiasc!... Ce servicii a adus omenirii înd!r!tnicul #i egoistul neam evreiesc. Ocupându-se pretutindeni numai cu traficarea muncii str!ine, alegându-#i de patrie numai "!rile acele unde prin deosebite împrejur!ri s-a încuibat corup"ia, ei urmeaz! în emigra"ia lor pe p!mânt tocmai calea opus! omenirii întregi... Evreul trece din Germania în Polonia, din Polonia în Rusia, din Austria în România #i Turcia, fiind pretutindeni semnul sigur, simptomul unei boli sociale, a unei crize în via"a poporului, care, ca la Polonia, se sfâr#e#te câteodat! cu moartea na"ionalit!"ii... Prin ce munc! sau sacrificii #i-a câ#tigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet!"enii statului român? Ei au luptat cu turcii, t!tarii, polonii #i ungurii? Lor le-au pus turcii, când au înfrânt tratatele vechi, capul în poal!? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei "!ri, s-a dezgropat din înv!luirile trecutului aceast! limb!? Prin unul din[tre] ei #i-a câ#tigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de civiliza"ie?... Ast!zi, când un prefect opre#te de la acest trafic pe un evreu, Pesther-Lloyd, organ redactat de evrei, #i dup! el Journal des Debats descriu scene s!lbatice din Turkestan ca petrecându-se în România. Fie lini#ti"i! Un fir de p!r din capul suditului [evreu] chezaro-cr!iesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuit! de mâinile popula"iei române#ti. Un agent al guvernului unguresc zvârle dintr-o #coala zidit! de români b!ncile afar!, demite pe înv!"!tor #i pe preot, î#i bate joc de un sat..., f!cut-au caz presa austriac! de aceasta? Nici vorb!! Dar [dac!] un prefect în România cuteaz! a opri pe un evreu de a vinde b!uturi spirtoase într-un sat? Persecu"ie, prad!, nelegiuire! Se-n"elege! Punând o dat! mâna pe presa european!, care în genere nu mai are de "int! luminarea, ci excitarea urelor între clase #i popoare, u#or li-e [evreilor] s! spun!, orice minciun! patentat!. Publicul cafenelelor, blazat pe ipercultura european! #i setos de nout!"i de senza"ie, g!se#te pl!cere în citirea monstruozit!"ilor ce se vor fi petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica european! ceea ce au f!cut din b!uturile spirtoase la noi - otrav!. Evreul nu merit! drepturi nic!iri în Europa, pentru c! nu munce#te; iar traficul #i scumpirea artificial! a mijloacelor de trai nu este munc!, #i aproape numai din aceasta consist! evreul. Evreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e ve#nic consumator, niciodat! produc!tor #i desigur c! numai cu foarte rar! excep"ie se va g!si într-adev!r câte un evreu care s! produc!... Cel mai solid meseria# e #i aici în "ar!, românul sau germanul sau cehul, niciodat! evreul. El reprezint! concuren"a nes!n!toas! a muncii rele, superficiale, cu munca dreapt! #i temeinic!. Ieftin #i r!u e 15 deviza evreului pân! ce ruineaz! pe lucr!torul cre#tin, scump #i r!u e deviza evreului când r!mâne st!pânul pie"ei... Domnia fanario"ilor a putrezit clasele noastre sociale; aristocra"ia noastr!, din r!zboinic! #i mândr! ce era, a devenit în cea mai mare parte servil!... Prin urmare clasa înalt! a societ!"ii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toat! lenea, tot bizantinismul, se las! în!du#it! de ciocoimea ei, de fostele ei slugi, care, f!r! nici o munc! merituoas! pentru societate, se urc! repede în locul vechii aristocra"ii, ce d!duse a#a de tare înd!r!t... R!mânea deci o singur! clas! muncitoare, din a c!rei exploatare trebuia s! tr!iasc! toat! societatea român!: "!ranul. Dar chiar exploatarea direct! era o munc! prea grea pentru aristocra"ia fo#tilor cafegii #i ciubuccii, de aceea #i-au introdus pretutindeni câte un asociat activ chezaro-cr!iesc, câte un evreu... Pericolul nu este în împrejurarea c! evreii ar acapara toat! proprietatea, ci în aceea c! nu sunt/nu pot fi români, precum în genere nu sunt, nici pot fi, germani, fran"uji, italieni. De ce s! ne în#el!m de bun! voie, ar!tând c! înl!untrul altor na"ii ei au ajuns la cutare sau cutare grad de cultur!? Nu vedem ast!zi c! sim"!mântul de ras! e mai puternic în ei decât patriotismul, decât iubirea pentru na"ia în mijlocul c!reia tr!iesc?... Dar ce reprezint! Alian"a Izraelit! cu filialele ei din America, Anglia, Austro-Ungaria, Fran"a, Italia, România? Se pretinde c! fiind evreii pretutindeni oprima"i, aceast! alian"! are de scop s!-i scape de opresiune. S! vedem ce grozav de oprima"i sunt la noi. Comer" #i capital în mâinile lor, proprietatea funciar! urban! în cea mai mare parte în mâinile lor, arenzile de mo#ii în Moldova idem, pe sub mân! tot debitul tutunului #i al b!uturilor spirtoase, nego" de import #i export, cu un cuvânt toate arterele vie"ii economice care se bazeaz! pe specul!! În ce const! grozava opresiune de care se plâng? %i, dac! se plâng, de ce nu aleg alte terenuri decât România, alte "!ri unde sunt egali în toate cu cet!"enii statului? De ce nu Austria, Fran"a, Germania #.a. ? ...Apoi sunt totdeauna o arm! a str!inilor în contra noastr!. Pân! #i ungurii - care numai în gropi nu dau de cumin"i -î#i închipuiau într-un rând o st!pânire a Moldovei prin evrei #i ceang!i, pentru c! #tiau c! evreul s-ar asocia cu ori#icine împotriva poporului românesc. %i ast!zi, când poate existen"a noastr! e în joc, când ni se disput! drepturi seculare, emanate din capitula"iile lumina"ilor Domni ai acestor "!ri, tot ei, #i prin uneltirea alian"ilor, ni se îngreuneaz! pozi"ia, trecând peste capetele noastre, cerând drepturi de la str!ini, de la du#manii no#tri chiar." Pentru a-#i argumenta sus"inerile, Eminescu reproduce totodat! în Timpul #tirea ap!rut! în Independence belge: "Alian!a Universal" Israelit" s-a unit de curând cu ideea unei conferin"e evreie#ti, a c!rei ini"iativ! o luase nu de mult Anglo-Jewish Association... Ea va avea loc la Paris, la 11 decembrie [1877], sub pre#edin"ia d-lui Cremieux, membru al Senatului #i pre#edinte al Alian"ei Israelite... Conferin"a ar fi adoptat deja un program [...] asupra termenilor c!ruia delega"ii trebuie s! se în"eleag! pentru a reclama în favoarea evreilor 16 stabili"i în provinciile Turciei toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer pentru supu#ii cre#tini ai Por"ii... Evreii din România trebuie s! aib! partea lor din aceste beneficii întocmai ca #i cei din Sârbia. România mai ales va da loc la o discu"ie cu totul special! în sânul conferin"ei. Se pare c! evreii din România sunt priva"i de drepturile civile #i politice, cu toate c! termenii Constitu"iei nu prescriu nimic de felul acesta în privin"a lor... Jewish Chronicle propune ca primele #edin"e ale acestui congres s! se "in! cu u#ile închise". Eminescu contraatac!, scriind: "Din cele mai sângeroase sacrificii ale omenirii, neamul care s-a folosit mai mult, f!r! s! ri#te nimic, au fost evreii. Va s! zic! de aceea ar fi cheltuit Rusia zeci de milioane de ruble #i ar fi pus în mi#care sute de suflete cre#tine#ti, de aceea #i-ar fi pierdut Sârbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu între"inerea armatei aproape de 250.000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori amare ale "!ranului nostru, a celui sârb, a oierului muntenegrean, a rusului, s! se foloseasc! în mod egal evreii, ei care în pres! au fost contra cre#tinilor, ei care ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ru#i, ei care prin jurnalistica lor f!"arnic! #i mincinoas! ne numesc semiasia"i, semibarbari. Apoi s! ne ierte dumnealor! Conferin"a [de la Constantinopol] s-a adunat pentru a regula starea celor care au suferit #i s-au sacrificat, nu a acelora care din aceste suferin"e #i sacrificii s-au folosit #i ast!zi ca totdeauna... Cine nu-#i vars! sângele pentru petecul s!u de p!mânt str!mo#esc poate s! precupe"easc! înainte chibrituri #i vax, dar va face bine s! ne lase în pace... Pentru români egala îndrept!"ire a 600.000 de lipitori #i precupe"i [evrei] este o chestiune de moarte #i via"!, #i poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie decât moartea lent! prin vitriol. Concedem c! între ace#ti 600.000 va fi unul la sut! care s! produc! ceva prin sine #i s! "in! la "ar! #i popor, dar când în "ar! avem 700.000 de lucr!tori care produc, "!ranii, nu în"eleg, al!turi de ace#tia 600.000 de speculan"i ai productelor, încât fiecare evreu s! tr!iasc! din precupe"irea muncii unui singur "!ran român. Drepturile dumnealor, civile #i publice, nu înseamn! decât dreptul de a exploata poporul nostru în bun! voie... S! mai fie înc! #apte alian"e, ca cea universal! [israelit!], care s! conspire cu u#ile închise în contra na"iei române#ti, noi vom #ti s! le ar!t!m totdeauna lungul nasului, c!ci nu ne speriem nici de înjur!turile presei jidove#ti, nici de declama"iile oratorilor ideali#ti, cât! vreme e vorba de existen"a poporului nostru. Dac! voiesc s! ne cucereasc!, n-au decât s-o fac!... f!"i#, ca toate na"iile, cu arma-n mân!. Dar cu tertipuri #i apuc!turi nu merge deocamdat!, în num!rul în care sunt la noi evreii, r!mân str!ini de rit necre#tin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde mai mult decât de a fi suferi"i [tolera"i], #i ne pare c! n-au nici o cauz! de a se plânge de toleran"a noastr!... Oriunde e teren pentru neagra specula"ie, evreul e acas!, iar vaietele #i plângerile contra persecu"iei sunt mofturi care s! acopere de mai înainte modul neomenos în care sug pe cei pe care au c!zut ca l!custa." Cum explica, îns!, Mihai Eminescu brusca prezen"!, masiv!, a evreilor în România? El ar!ta c! "arul rus Alexandru al III-lea, nevoit s! reac"ioneze la ruinarea #i împov!rarea "!ranului rus, exploatat de evrei, i-a împins pe ace#tia în afara Rusiei: 17 "De acolo m!sura, buna poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a expedia cârduri întregi [de evrei] în România cu pa#apoarte în regul!, de-a împinge pe al"ii s! treac! noaptea f!r! pa#aport grani"ele "!rii noastre. Nu trebuie s! fie cineva un observator tocmai adânc pentru a vedea c! România geme de evrei ruse#ti. Noaptea, uli"ele Bucure#tilor sunt pline de figuri cu totul str!ine, la care recuno#ti numaidecât c! abia de ieri li s-a comandat de a-#i rade barba #i de a-#i t!ia perciunii. Toate col"urile de uli"! sunt pline de colportori #i precupe"i, pe care nimeni nu i-a v!zut pân! în anul acesta, cu un cuvânt suntem amenin"a"i de a vedea #i Bucure#tii pref!cându-se într-un murdar cuib jidovesc, cum sunt Ia#ii ast!zi... Vai de evreii din Rusia în ziua în care Alian"a Izraelit! ar îndr!zni s! intervin! în favoarea lor. Ar fi semnalul pentru un tratament #i mai energic decât cel de pân! azi [pentru reprimarea atitudinii lor]. Dar aici, unde nimeni nu se atinge de persoana, de avutul lor, aici, unde nu e vorba decât de a abate emigra"ia lor stric!cioas!, prin mijloace cu totul umane, care sunt dreptul oric!rui popor, aici Alian"a Izraelit! îndr!zne#te a interveni #i a calomnia din nou România. Alian"a Izraelit! are o mul"ime de membri în România... A fost o urmare natural! c! tocmai membrii cei mai influen"i ai Alian"ei din România s! fie încet!"eni"i. Numai $epe# n-ar fi g!sit destui pari pentru a le mul"umi pentru modul la care [se] pricep a fi români; noi suntem cu mult mai îng!duitori... Dac! e cineva în stare de a face pe români s! uite pân! #i interesele statului lor, apoi desigur ace#tia sunt evreii, ei care nu cuteaz! a combate o putere mare cum e Rusia, dar se arunc! cu toat! insolen"a lor cunoscut! asupra unui stat mic, care a avut naivitatea de a-i îng!dui s! fie cum sunt. Noi #tim bine c! trei zile ar fi de ajuns pentru a regula atât de definitiv chestiunea izraelit!, încât Alian"a s! nu mai aib! pentru cine interveni. Noi cunoa#tem poporul, în aparen"! atât de blând #i de guvernabil, are o margine bl!ndetea lui, pe care e primejdios de a o trece." [Pentru completa imagine a campaniilor jurnalistului Mihai Eminescu referitor la "Chestiunea Izraelit!", recomand!m antologia de texte realizat! de D. Vatamaniuc: Mihai Eminescu, Chestiunea Evreiasc!, Bucure#ti, 2000] Lichidarea lui Eminescu. Un episod extraordinar al istoriei românilor, "inut permanent secret, este cel legat de "boala" #i moartea poetului na"ional al României, Mihai Eminescu, care, a#a cum s-a v!zut, se manifestase direct #i partizan la ziarul Timpul în "Chestiunea Israelit!" sau în "Chestiunea evreiasc!", fiind împotriva încerc!rilor evreilor de a bloca sau de a condi"iona recunoa#terea independen"ei României. Ceea ce se cunoa#te de c!tre foarte pu"ini ini"ia"i este îns! cum, pentru atitudinea sa, Mihai Eminescu a fost ucis, (de c!tre medicul evreu Fr. Iszac", zic unii, de c!tre o conspira"ie iudeo-masonic! am zice noi). În anul 1882, Mihai Eminescu îi scria Veronic!i Miele: 18 "Timpul acesta m-a stricat în realitate cu toat! lumea, sunt un om urât #i temut, f!r! nici un folos..., unul din oamenii cei mai urâ"i din România... Naturi ca ale noastre sunt menite sau s! înfrâng! relele sau s! piar!, nu s! li se plece lor". "%i mai potoli"i-l pe Eminescu!" s-a spus l-a un moment dat, în plenul Parlamentului Român, de c!tre acei oameni politici care ap!rau interesele evreilor, oameni politici masoni, sus"inu"i finalmente, din p!cate, chiar #i de c!tre oamenii politici conservatori, în numele partidului c!rora vorbea gazetarul #i marele poet na"ional Mihai Eminescu. De fapt cuvintele au fost rostite chiar #i de c!tre Petre-Carp, #ef al!turi de Titu Maiorescu, al Partidului Conservator. În timp ce Eminescu conducea Timpul, ziar al Partidului Conservator, Petre Carp conducea chiar partidul, dar cei doi au intrat totu#i într-un puternic conflict. Carp era îns!, totodat!, #i membru al lojei masonice Steaua României, al!turi de Maiorescu, Alexandru %u"u, Theoder Rosetti #i al"ii care se vor ocupa de lichidarea poetului #i gazetarului Mihai Eminescu. "Eminescu era ca o stânc!. Posibil ca, ini"ial, junimi#tii [masonii] s! nu-#i fi dat nici ei seama c!, aducându-l la Timpul, practic î#i pun singuri bomba în cas!" (C. Cern!ianu, Recurs Eminescu, Calvarul cet!"eanului, vol.II). Divergen"a dintre Mihai Eminescu #i Petre Carp s-a n!scut odat! cu apari"ia în Parlament a problemei modific!rii articolului 7 din Constitu"ie ("Chestiunea Izraelit!"), împotriva c!reia pleda în scris Eminescu, opunându-se "împ!mântenirii" hoardei de evrei ce invadaser! "ara, în timp ce Petre Carp activa politic pentru modificarea Constitu"iei în sensul dorit de Alian"a Izraelit!, de cancelariile europene #i de evreii din România. [Carp fiind, totu#i, un nume destul de rar, #i neîn"elegând adeziunea sa la interesele evreilor, ne-am îndreptat c!tre marele dic"ionar masonic publicat în Ordinul Masonic Român de c!tre Horia Nestorescu-B!lce#ti , unde am g!sit mai mul"i Carp: în afar! de Petre Carp al nostru, du#man al lui Eminescu #i membru al lojii Steaua României, apare #i un anume Horia Carp, "ziarist evreu, membru al unei loji din obedien"a Marii Loji Na"ionale".] Pornit împotriva pozi"iei exprimate de Timpul, la 15 martie 1879 Carp le scrie atât lui Eminescu cât #i lui Maiorescu. Lui Eminescu îi scrie: "Domnule redactor, în timpurile din urm! a"i crezut c! este oportun de-a da sprijinul importantului ziar ce redacta"i, unor idei atât de opuse convic"iunilor a c!ror organ m-am f!cut în Senat încât m! v!d cu p!rere de r!u silit de-a afirma pe calea publicit!"ii adânca divergen"a de p!reri ce ne desparte..."; iar lui Maiorescu: "Drag! Titus, ce face"i voi la Timpul #i cum crede"i c! o s! mearg! astfel înainte?... în ce parte din lume partidul conservator a c!utat s! ajung! la putere prin pasionarea maselor?... în asemenea împrejur!ri, eu unul a trebuit s!-mi pun întrebarea ce rol mai joc între contribuitorii Timpului?... Prin urmare te rog s! notifici comitetului s! m! #tearg! din lista subscriitorilor... Tu ai o clientel! întins! despre a c!rei genesis mi-ai vorbit într-o zi [aluzie #i aten"ionare din partea lui Carp, c!tre Maiorescu care tr!ia din solda clien"ilor s!i evrei]. Sapienti sit. For ever! P.P. Carp." Pozi"ia lui Carp fa"! de revendic!rile evreilor asupra României este sintetizat! în urm!toarea pozi"ie, exprimat! în 1881: "S! jertfim unele din drepturile noastre suverane ca s! ob"inem protec"iunea Europei întregi #i s! nu ne afl!m izola"i fa"! cu doi vecini puternici". Eminescu îi r!spunde în Timpul: 19 "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflec"iunile ce foaia noastr! a publicat în privin"a atitudinii sale în chestiunea izraelit!... îns! aceste reflec"iuni ne-au fost impuse printrun caz de legitim! ap!rare". Deasemnea se ceart! #i cu al"i membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino #i Lahovari. Acestuia din urm! i-a spus în cadrul redac"iei din Timpul: "Du-te, m!, în m!-ta! Tat!-t!u nu #tia nici bine române#te, ce-mi tot cân"i tu de românism." Cea mai categoric! explica"ie dat! de Eminescu fa"! de criticile lui P.P. Carp a ap!rut în Timpul cu numai o lun! înainte ca el s! fie lichidat social #i fizic: "În alt! "ar! de am tr!i, în care mai e credin"!, onestitate, respect ca bunuri ob#te#ti ale spiritului public, relele ni s-ar p!rea trec!toare #i nicicând condeiul nostru nu ar fi înmuiat în fiere; dar aici, unde, dac!-i vizita ministeriile sau [închisoarea] V!c!re#ti, acelea#i fizionomii #i caractere întâlne#ti, aici unde un parvenit bulgar ca d. I.C. Br!tianu #i un grec parvenit ca d. C.A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite "!ri, aici unde oameni ca ace#tia, f!r! pic de patriotism, radicali cosmopoli"i, st!teau ieri la învoial! cu Warszazvsky ca s!-i vânz! sufletele din opt "inuturi, stau azi la învoial! cu Alian"a Izraelit! ca s!-i vânz! "ara toat! #i s! desfiin"eze printr-un trafic mâr#av o na"ie #i un stat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desfiin"a, aici nici un cuvânt nu e destul de aspru..." De#i Titu Maiorescu era acuzat de c!tre colegii de partid c! îi "ine spatele lui Eminescu la Timpul, Eminescu îl atac! #i pe acesta: " Team! ne e dar #i ast!zi c! asemenea o sam! de advoca"i buni, cu darul vorbirii vor tran#a #i chestiunea arz!toare a evreilor, care poate deveni chestiunea completei dezmo#teni"i a poporului românesc". Maiorescu î#i nota prompt în Jurnal: "Grea epoca Eminescu... Articol al lui în chestiunea evreiasc! în contra mea". "Afacerea Warszawsky" din epoc!, dezv!luit! #i comb!tut! de Mihai Eminescu în Timpul a constat în aprovizionarea trupelor ruse angajate în r!zboiul din 1877 #i deplasate în Bulgaria. Bancherul rus de origine evreiasc! A.M. Warsyawsky, numit intendent al armatei ruse a ob"inut prin mit! dreptul de a cump!ra la pre"uri modice alimente din România (de a rechizi"iona) pentru a le vinde apoi armatei "ariste. Totodat! a primit dreptul de a rechizi"iona care cu boi pentru transportul m!rfii, ceea ce a ruinat "!r!nimea român!, care de cele mai multe ori #i-a pierdut peste Dun!re mijloacele de transport. De#i avocatul cu luna al lui Warszawsky devenise Titu Maiorescu, Eminescu a publicat mai multe documente ce au dovedit coruperea guvernan"ilor la care se pretase bancherul evreu. Iat! scrisoarea lui Warszawsky c!tre Rossisky, datat! l decembrie 1877 #i publicat! de Eminescu în Timpul: "Excelen"!. Din depe#a mea #i din depe#a ministrului Cog!lniceanu v! este deja cunoscut c!, dup! multe împrejur!ri, eu am profitat a birui toate împiedic!rile #i ast!zi deja s-au dat 20 porunci prin telegraf tuturor prefec"ilor din opt districte, ca s! puie la dispozi"iunea mea câte 1200 care pe zi pentru Bucure#ti #i 500 pentru Fr!"e#ti... Mult m-au costat pe mine bani, vreme #i trud! ca s! împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion Mih!ilescu, cu prietenul nostru [adic! Cog!lniceanu (precizeaz! Eminescu)] fiindc! numai el era, nu Br!tianu era, care împiedica aceast! chestie... Eu voi avea oricâte c!ru"e va fi de trebuin"! pentru oricât transport #i oriunde ve"i voi a transporta, m!car c! pân! acuma c!r!u#ii de bun! voie tocmi"i nu voiau a merge decât la Sistov; acum îns! s-a schimbat chestia #i merg sili"i oriunde vreau." În urma campaniei de pres! condus! de Eminescu privind "afacerea Warszawsky" au fost sesizate organele judec!tore#ti, dar Tribunalul de Ilfov hot!r!#te c! nu era "caz a se pune în mi#care ac"iunea public! în contra cuiva". Urm!rirea lui Mihai Eminescu de c!tre agen"ii secre"i ai marilor puteri str!ine, a fost remarcat! din anul 1876 printr-un agent evreu Lachman, aflat în solda ambasadei Austriei de la Bucure#ti. Unul dintre primele rapoarte ale ambasadei austriece, la adresa lui Eminescu, con"ine 20 de pagini #i este semnat de consulul austriac de la Ia#i, fiind trimis ministrului de externe al Imperiului Austro-Ungariei la data de 5 ianuarie 1877. Cu un an înainte ca Eminescu s! fie anihilat, la 7 iunie 1882, ambasadorul austriac la Bucure#ti, baronul Mayer, transmite un raport secret despre Eminescu, v!zut vinovat prin activitatea sa de la Societatea Carpa"ii de uneltire împotriva imperiului, în vederea unirii Transilvaniei cu "ara mam!: "Societatea Carpa"ii a "inut în 4 ale lunii în curs o întrunire public! cu un sens secret. Dintr-o surs! sigur!, am fost informat despre aceast! întrunire [sursa era, dup! toate indiciile, chiar Titu Maiorescu] . . . S-a stabilit c! lupta împotriva Austro-Ungariei s! fie continuat!... S-a recomandat membrilor cea mai mare pruden"!. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f!cut propunerea ca studen"ii transilv!neni de na"ionalitate român!, care frecventeaz! institu"iile de înv!"!mânt din România pentru a se instrui, s! fie pu#i s! ac"ioneze în timpul vacan"ei în locurile natale pentru a orienta opinia public! în direc"ia unei Dacii Mari. În afara agen"ilor marilor puteri europene, o aten"ie aparte i-o acordau lui Eminescu nenum!ra"ii agen"i ai Alian"ei Universale Israelite. %i iat! c!, în diminea"a zilei de 28 iunie 1883, gazda poetului, doamna Szoke, îi trimite avocatului mason - Titu Maiorescu un bile"el în care scria c! Eminescu a înnebunit. Astfel, f!r! voia sa, ca plan al uneia dintre cele mai monstruoase conspira"ii anti-române#ti, Eminescu a fost internat de c!tre dr. Alexandru %u"u la "Caritatea" (Caritas) punându-i-se fal#ul diagnostic de alcoolism #i sifilis. Studiul dr. Ion Nica (Eminescu, structura somato-psihic!, 1972) arat! c!, în acea perioad!, Eminescu era marcat de o mare suferin"! pe fond psihic, ca urmare a greut!"ilor #i luptelor politice prin care trecea, respectiv de o psihoz! maniaco-depresiv!. Cu toate acestea, un anume dr. Iszac i-ar fi pus lui Eminescu acel diagnostic care îi putea permite administrarea-unui tratament care s!-l digtrug! fizic. La acea vreme, sifilisul nu cuno#tea un tratament eficient, iar clinic se aplicau cele mai periculoase #i distructive tratamente. Un astfel de tratament, cu efecte catastrofale pentru Mihai Eminescu a fost administrarea de doze de mercur, element care se #tie c! este extrem de toxic pentru om #i c! poate provoca moartea. Medicii i-au administrat lui Eminescu câte 20 de 21 frac"iuni a 4 grame de mercur, "când #i o jum!tate de gram poate s! aib! ac"iuni d!un!toare" precizeaz! la rândul s!u specialistul român Ovidiu Vuia. Urmare acestui tratament Eminescu a suferit de o paralizie par"ial!, a fost internat, scos din "ar! #i mai apoi ucis în spital cu un bolovan cu care a fost lovit în cap. Studiul dr. Nica, foarte valoros de altfel, sufer! de o mare eroare. Faptul c! pune un diagnostic psihiatric lui Eminescu bazându-se pe o surs! nedemn! de încredere. Este vorba de ziarul Adev!rul din 17 octombrie 1911 care, sub semn!tura lui Alexandru Ciurcu, publica articolul "Din amintirile mele". Or, pân! dup! al doilea r!zboi mondial, ziarele Adev!rul #i Diminea"a au fost cele mai puternice #i viclene organe de pres! evreie#ti din românia. Iat! situa"ia descris! de A.C.Cuza în 1905: "În ziaristic!, tot jidanii au introdus la noi în "ar! tonul violent #i trivialit!"ile preseirevolver, prin care înjosesc orice discu"ie #i batjocoresc institu"iile #i demnitarii "!rii,. În frunte, st!, fire#te, organul jidovesc Adev!rul, al c!rui comitet de redac"ie se alc!tuie#te din urm!toarele ilustra"ii cu#er ale gazet!riei «române», ale c!ror nume le reproducem dup! actele unui proces de calomnie, în care numi"ii figureaz! - se în"elege - ca inculpa"i (Curtea cu Jura"i de Ilfov, Octombrie 1905): B. Braunstein - zis B.Br!ni#teanu; Albert Honigman - zis A. Fagure; A. Rosen - zis Nora; A. Fuchs - zis G. Mihail; S.Goldenberg - zis Munteanu; Lazar Kastenbaum - zis Castelan; E. Feinsilber - zis E. Emilian; E. Weber - zis Adrian Verea, #i vor mai fi. Ace#tia sunt conduc!torii "opiniunii publice" a "!rii române#ti... Str!ini de noi #i potrivnici fiin"ei noastre, ei ne discut! interesele, ne judec!, fac reputa"iile prin gal!gie #i reclam!, #i le desfac prin t!cere #i calomnii, ei suie în slava cerului pe jidovi"i #i caut! s! înjoseasc! pe adev!ra"ii români; ei terorizeaz! pe func"ionarii publici care voiesc s!-#i fac! datoria; ei critic! totul: religia, coroana, armata, justi"ia, înv!"!mântul..." De fapt, relat!rile mincinoase la adresa lui Mihai Eminescu, publicate în ziarul Adev!rul din 17 octombrie 1911 se bazeaz! pe închipuitele amintiri ale lui Grigore Ventura, cel ce ar fi fost lâng! Eminescu când acesta a fost pus în c!ma#! de for"! #i care ar fi relatat cum în cofet!ria Capsa, agitând un pistol mare, Eminescu a spus c! pleac! s!-l împu#te pe rege. Trebuie re"inute dou! aspecte: 1. Gr. Ventura era mort de mul"i ani când cotidianul evreiesc lansa "amintirile" sale menite peste timp s! consolideze marea conspira"ie istoric! anti-Eminescu; 2.Ventura f!cea parte din loja masonic! Discipolii lui Pitagora din Gala"i (format! preponderent din evrei #i greci), corespondenta local! a lojii Steaua României, din care f!ceau parte conspiratorii întemni"!rii lui Eminescu: Titu Maiorescu, %u"u #i ceilal"i (de altfel, to"i ceilal"i membri ai familiei Ventura f!ceau parte din loja masonic! Steaua României). Informa"iile de mai sus, privind falsul diagnostic pus lui Eminescu #i otr!virea sa cu mercur reies din studii mai vechi, nepopularizate, dar ele sunt dep!#ite azi de studiile lui Calin L. Cern!ianu demarate în anul 2000: Recurs Eminescu, Suprimarea Gazetarului #i Conjura"ia anti-Eminescu. Trebuie ar!tat de la bun început c! Mihai Eminescu nu a fost niciodat! mason, în schimb cei mai mul"i membri ai "Societ!"ii Literare Junimea" (din Ia#i) #i frunta#ii Partidului Conservator, da! To"i ace#tia f!ceau parte, cum am ar!tat, din loja masonic! Steaua României, iar Eminescu era "protejatul" Junimii, poetul Junimii. 22 Atât Titu Maiorescu, cât #i Petre Carp, cei doi lideri ai Partidului Consen'ator din vremea respectiv! apar"ineau lojii masonice, dar cel mai important fapt este apartenen"a lui Alexandru %u"u la aceast! loj!, loja fiind de fapt chiar creat! de familia de fanario"i %u"u. Ce gândeau oare ace#tia, când Mihai Eminescu compara exploatarea evreiasca a românilor cu exploatarea fanariot!? Loja Steaua României ("l'Etoile de Roumanie") a fost creat! în 1866 de principele" Gheorghe M. (Iorgu) %u"u, sub obedien"a lojii Marelui Orient al Fran"ei, loj! francez! apropiat! intereselor mondiale evreie#ti, controlat! de c!tre evrei. De altfel, chiar trezorierul (finan"atorul) lojii Steaua României era un evreu, Adolf Hennig. Familia %u"u, familie de domnitori fanario"i (Mihai %u"u în $ara Româneasc!, Alecu %u"u #i Mihai Gr. %u"u în Moldova) era implicat! social în politica româneasca în aceea#i perioad! cu Mihai Eminescu. Astfel, Nicolae %u"u era un reputat economist liberschimbist, curent atât de puternic comb!tut #i de blamat de Eminescu, în timp ce Alexandru %u"u, profesor universitar, trecea de reputat medic psihiatru, el fiind acela care l-a internat for"at pe Eminescu, contribuind activ la eliminarea sa fizic! din peisajul socio-politic românesc. De altfel, se poate spune c! pân! la un punct Eminescu fusese chiar crea"ia lojii Steaua României, împotriva conduc!torilor c!reia s-a întors prin libertatea ce #i-a luato ca publicist, în chiar ziarele ce le conducea #i care apar"ineau indirect lojii masonice. De exemplu, se cunoa#te ura ce o manifesta Eminescu în scris pentru perioada domniilor fanariote ce au pervertit con#tiin"ele române#ti #i au supt sângele poporului, preg!tind astfel terenul pentru noua ocupa"ie, evreiasc!. El lovea astfel în chiar creatorul lojii, în fanariotul Gh.M. %u"u. În bun! tradi"ie masonic!, loja Steaua României avea "de fa"!" Societatea Literar! Junimea, iar presa ei avea s! fie asigurat! de Constitu"iunea (1866), apoi de Gazeta de Ia#i (1867) #i, în fine, prin Gazeta na"ional! (1871) - tribune politice ale membrilor lojii. Convorbirile literare (1867) f!ceau acela#i oficiu în domeniul literaturii, istoriei #i criticii literare. În 1866, în cadrul demersurilor pentru desemnarea unui principe str!in pe tronul României, a ap!rut condi"ia apartenen"ei acestuia la francmasonerie pentru a se ob"ine sprijinul interna"ional al fra"ilor masoni #i al Alian"ei Israelite Universale, cu atât mai mult cu cât emanciparea evreilor, deziderat masonic, r!m!sese înc! o chestiune deschis!. De aceea, în toamna anului 1866 Iorgu %u"u (mason ini"iat la Paris #i "venerabil" al lojii Steaua României) i-a propus principelui Carol I s! devin! francmason #i #ef al Francmasoneriei Române, sub obedien"a Marelui Orient al Fran"ei, ceea ce ar fi condus la ingerin"e str!ine în statul român, sub controlul Alian"ei Israelite. Reac"ia de refuz a casei regale a fost prompt!, voin"a regal! fiind înt!rit! simbolic de interzicerea imediat! a lojii masonice Discipolii lui Pitagora din Br!ila , format! în cea mai mare parte din negustori greci #i evrei. La acea vreme toate lojile masonice importante române#ti se aflau sub obedien"a Marelui Orient al Fran"ei, #i astfel, indirect, obediente directivelor evreie#ti ale Alian"ei Israelite, fiind toate înfiin"ate de "negustorul francez" Auguste Carence:: Steaua Dun!rii, Steaua României, Discipolii lui Pitagora, În"elep"ii din Heliopolis. (Oricum, peste câ"iva ani B'nai B'rith se implic! direct #i creeaz! la Bucure#ti lojile Înfr!"irea Sionului #i Fraternitatea.) 23 Atitudinea general favorabil! românilor din partea regelui Carol I al României (fostul principe Carol) fa"! de preten"iile evreilor, precum #i refuzul s!u de apropiere de lojile masonice filoevreie#ti, nu putea decât s!-i oblige pe conspiratori s! monteze un scenariu anti-regal, în care "antisemitul" Eminescu, înarmat cu un mare pistol se ducea "la Palat s! îl împu#te pe rege", motiv pentru care a fost pus în c!ma#a de for"! #i internat. La rândul ei, opinia public! româneasc! n-ar fi putut fi lini#tit! dac! Eminescu ar fi fost pur #i simplu concediat de la Timpul. Totodat!, gura acestuia nu ar fi fost astfel închis!, c!ci ar fi putut g!si alt! tribun! de la care s! î#i afirme pozi"ia puternic na"ionalist!. De aceea, el trebuia f!cut nebun. %i cine a lansat versiunea c! Eminescu a scos un pistol pentru a se duce s!-l împu#te pe rege? Conform evreilor de la Adev!rul, afirma"ia fusese cândva sus"inut! de c!tre doamna Capsa, evenimentul petrecându-se chipurile în cafeneaua literar! Capsa. Nimeni din epoc! nu a putut confirma aceast! poveste, dar #tim c! #i so"ul patroanei, domnul Capsa, era membru al aceleia#i loji masonice ca #i ceilal"i conspiratori, loja Steaua României. Societatea Junimea a r!mas cunoscut! în istoria literaturii române ca promotoare a lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creang! #i Ioan Slavici, care aveau s! colaboreze la periodicul editat de Junimea, Convorbiri Literare. Teoreticianul Junimii era Titu Maiorescu, dar principala sa activitate era aceea de avocat, de pe urma c!reia a dobândit o important! avere. Profesor universitar la Ia#i #i decan al Facult!"ii de Filozofie, a fost înl!turat din înv!"!mânt în urma unui proces de imoralitate. Din 1868 s-a dedicat avocaturii, iar din 1870 a intrat în politic!. Este poate important s! afl!m numele clien"ilor lui Maiorescu din perioada în care Eminescu a fost lichidat fizic #i spiritual. Ace#tia sunt: Warschawsky, Rafalovich, Boboritz, Hessen #i Kalinowsky, Rubinstein #i Hirschler, adic! o clientel! cosmopolit! preponderent evreiasc!, atât de ostil! lui Eminescu! Pe bun! dreptate se poate pune întrebarea: de ce istoria nu public!, în general, astfel de corela"ii ale faptelor, privind via"a #i moartea lui Mihai Eminescu? Concluziile sunt triste! Chiar George C!linescu, când a scris Via"a lui Eminescu, a acceptat orice informa"ie, din orice surs!, f!r! a o prelua critic, singura sa preocupare fiind realizarea unui roman biografic. De-a lungul carierei sale, C!linescu a colaborat, chiar, cu cei implica"i în compromiterea lui Eminescu. Astfel, când editeaz! revista literar! Lumea, C!linescu î#i lia ca principal colaborator pe B. Br!ni#teanu, care nu este altul, a#a cum am ar!tat mai sus, decât evreul B. Braunstein, editor al ziarului Adev!rul, ce întina memoria lui Eminescu, perpetuând conspira"ia privind nebunia acestuia. De altfel, o mare sum! de critici literari români sunt de fapt evrei camufla"i de nume române#ti, con#tien"i de activitatea antievreiasc! a poetului na"ional al României #i voluntar interesa"i #i angaja"i în men"inerea mitului "Eminescu dement", ca #i de salvarea în istorie a onorabilit!"ii conspiratorilor asasini. A#a este #i cazul criticului literar Zigu Ornea, considerat o somitate a culturii române#ti, evreu din Boto#ani care #i-a f!cut chiar o carier! din anumite subiecte care se leag! de via"a lui Eminescu, precum: Junimismul (1966), Junimea #i junimismul (1975), Via"a lui Titu Maiorescu vol. I-II (1986-1987). [Zigu Ornea, care a exercitat în anii 90 #i func"ia de director al editurii evreie#ti Hasefer, are totu#i meritul de a fi precizat c! bancherul rus Warszawsky, deconspirat de Eminescu ca ruin!tor al "!r!nimii române, era de fapt evreu]. Am ar!tat mai înainte c! familia fanariot! %u"u era o familie de masoni, aproape to"i, în România, fiind afilia"i lojii Steaua României. Acord!m o aten"ie special! acestora deoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui Eminescu: medicul Alexandru %u"u. 24 Iat! situa"ia prezentat! de amplul dic"ionar masonic publicat de Horia Nestorescu B!lce#ti: - Mihail %u#u (1730-1802), domnitor fanariot al $!rii Române#ti, apare în 1794 ca venerabil al unei loji masonice din Ia#i. - Alexandru Nicolae %u#u (1830-1877), principe, a locuit la Paris #i a f!cut parte din cel pu"in 4 loji masonice, gr. 30 de ini"iere, deputat în Adunarea General! a Marelui Orient al Fran"ei; - Gheorghe M. (Iorgu) %u#u (1817-1875), principe, mare proprietar, fiu al domnitorului Mihail %u"u, gr. 30 de ini"iere, membru al lojii Sincere Amitie (Paris) #i întemeietor al lojei Steaua României. - Constantin %u#u (1820-?), afiliat la Ia#i lojei Steaua României, a devenit ministru; - C.N. %u#u, rentier, "frate" în loja Steaua României; - George %u#u, proprietar, membru în loja Discipolii lui Pitagora din Gala"i, cea care avea s! fie interzis! de Carol I, când Iorgu %u"u i-a cerut principelui (regelui) s! intre în masonerie; - Nicolae Gr. %u#u (1840-?), membru al lojei Steaua României, secretar general al Consiliului de Mini#tri. - Alexandru Gr. %u#u (1837-1919), ini"iat în loja Steaua României, profesor universitar la Bucure#ti, autor al lucr!rii Psihiatria modern!, publicist #i traduc!tor, membru al societ!"ii literare Junimea, complicele lui Titu Maiorescu în lichidarea lui Mihai Eminescu. Studiile lui C!lin L. Cern!ianu #i-au propus mai ales s! descurce "i"ele foarte încurcate dintr-o singur! zi din via"a lui Eminescu, zi de r!scruce când este scos în condi"ii misterioase #i prin mijloace violente din via"a public!", . dar #i antecedentele #i urm!rile acestei zile. "A#adar - î#i începe acesta unul dintre studii -, la 28 iunie 1883 Eminescu a înnebunit. Simplu ca bun! ziua!" Cel care a fost cel mai direct implicat în aceasta ac"iune a fost Titu Maiorescu, "protectorul" mason al poetului, secondat de medicul Alexandru %u"u. Un avocat #i un medic, membri ai aceleia#i loji masonice. Nici nu se putea tandem mai potrivit pentru a distruge pe cineva. În Jurnalul lui Maiorescu s-a g!sit urm!toarea not!, din ziua fatal!: "Foarte cald! În zilele trecute încerc!ri de aranjament cu Alex. Soutzo...", referire la combina"ia cu doctorul %u"u. În aceea#i zi, 28 iunie 1883, la 6,30 diminea"a, Maiorescu #i inginerul Sim"ion (apropiat de-al lui Maiorescu) s-au dus la ospiciul particular al doctorului %u"u #i au convenit cu acesta ca în aceea#i zi lui Eminescu s! i se fac! internarea pentru o lun! de zile. Aceasta avea îns! s! se prelungeasc! #i s! se repete pentru câ"iva ani, pân! la uciderea sa. "Prin acest demers ilegal - arat! C. Cern!ianu - avocatul Maiorescu ac"ioneaz! contra principiilor fundamentale ale Dreptului, aranjând internarea lui Eminescu în lipsa garan"iei c! «protejatul» s-ar fi alienat #i stabilind - pe ce criteriu? - o anume perioad! a #ederii acestuia în ospiciu." Ajuns acas!, Maiorescu îl anun"! pe Theodor Rosetti (mare 25 maestru comandor al Marelui Orient al României, totodat! membru, ca #i Maiorescu, al lojii masonice Steaua României, la acea dat! pre#edinte al Cur"ii de Casa"ie) c! treaba este pus! pe roate: "apoi am venit acas!, am în#tiin"at înc! pe Th. Rosetti despre aceasta" (din Jurnal). Un al doilea bilet îl trimite lui W. Kremnitz, al c!rui sens r!mâne obscur #i secret: "Din p!cate, înc! incert. Altfel, toate bune!" (traducerea corect! a celei de a doua propozi"ii ar putea fi: "%u"u în regul!", textul de mâna, în german!, al lui Maiorescu, Sonst alles gut, sem!nând mai degrab! cu Soutz alles gut). Al treilea bilet trimis de Maiorescu este c!tre Mihai Eminescu, pe care îl cheam! s! îi fac! o vizit!. Plecând de la redac"ia ziarului Timpul, Eminescu c!lca în cursa întins!. Maiorescu îl roag! s! se deplaseze la complicele s!u Sim"ion sub pretextul transmiterii unui bilet, ceea ce Eminescu #i face. "S!racul de el, a cerut 2 lei pentru birj!, a plecat #i de acolo l-au dus la Soutzo" (la %u"u), î#i amintea fiica lui Maiorescu despre sfâr#itul vizitei lui Eminescu. Într-ade-v!r, ducându-se la inginerul C-tin Sim"ion, Eminescu este a#teptat de haidamacii lui %u"u, este imobilizat, urcat într-o birj! sau în duba ospiciului #i dus la %u"u. "Acolo nu va mai fi gazetar, ci numai biet smintit. Planul fusese îndeplinit cu succes. Gazetarul Eminescu era «ocrotit» într-o cas! de s!n!tate" (C. Cern!ianu). Urmeaz! planul doi al conspira"iei: legendarea nebuniei. Mai întâi se arat! c! gazda poetului s-ar fi adresat lui Maiorescu cerându-i, printr-un bilet, ajutorul, deoarece "Eminescu a înnebunit". Minciuna nu rezist!, deoarece Maiorescu se apucase s! aranjeze internarea f!r! a-l vedea pe Eminescu, pentru a-i verifica starea s!n!t!"ii, iar sursele legendei se contrazic: mai întâi, biletul a ajuns la o ora ulterioar! plec!rii lui Maiorescu la %u"u; apoi, sunt dou! variante privind persoana care ar fi trimis biletul, Slavici în prima, so"ia sa n!scut! Szoke, în a doua. Privitor la criza de demen"! manifestat! în public de Eminescu, cum c! ar fi scos un pistol spre a se duce s! îl împu#te pe rege, ea a fost fabricat! târziu (spre a nu mai putea fi verificat!) #i lansarea ei public! s-a pus prin presa evreiasc! pe seama masonului Gr. Ventura (de#i acesta nu a relatat niciodat! a#a ceva în timpul vie"ii sale). "Lipsa oric!rei men"iuni [în Jurnalul zilnic al lui Maiorescu] privind pretinsele amenin"!ri f!cute de Eminescu cu revolverul... par s! arate c! toate acestea constituie zvonuri care nu fuseser! înc! inventate la data la care Maiorescu #i-a completat jurnalul; de altfel, cum am ar!tat, povestea a fost pus! în larga circula"ie de c!tre evreii de la Adev!rul în 1911). În aceea#i zi, a «intern!rii» lui Eminescu, la ora 17 Maiorescu pleac! în str!in!tate pentru o perioada de o lun! #i jum!tate. Din aceast! clip! #i pân! la revenirea sa, Eminescu nu mai putea fi eliberat din ospiciu nici m!car la cererea rudelor, pentru c! persoana care îl internase era, totodat!, singura abilitat! legal s! cear! externarea lui." (C. Cern!ianu) To"i cunoscu"ii lui Eminescu, mai ales conspiratorii, pleac! rapid în str!in!tate, în timp ce presa public! o #tire anost!: "Dl. Mihai Eminescu, redactorul [#ef al] ziarului Timpul, a înnebunit. Dl. Paleologu va lua direc"iunea sus-zisului ziar". "Flagrantele ilegalit!"i comise pentru înl!turarea lui Eminescu din via"a public! - scrie C. Cern!ianu - arat! c! liderii Junimii [împreun! cu al"i masoni din loja Steaua României] erau capabili s! ascund! r!pirea #i sechestrarea unei persoane, spre a o supune cu de-a sila unui tratament care nu-i era necesar, dup! care, tot ei, folosind falsuri #i dezinform!ri, creau victimei o imagine melodramatic deformat!, dar suficient de credibil! încât s! reziste vreme de mai bine de un secol. A#a s-a n!scut un 26 veac de fals! comp!timire, un veac în care abilitatea câtorva a f!cut ca revolta public! s! fie înlocuit! cu mila. În acest context, chiar este de crezut c!, dac! Eminescu ar fi fost nebun cu adev!rat, iar Junimea ar fi dorit sa încerce recuperarea lui, nu ar fi fost capabil! de a-l interna f!r! tam-tam?... Una peste alta, între ilegalit!"ile comise de %u"u în clipa prelu!rii lui Eminescu sunt #i urm!toarele: - l-a primit pe Eminescu în ospiciul sau (particular?), cu toate c! acesta, nesuferind o recidiv!, boala lui era incert! #i, prin urmare, trebuia s! stea fie la un spital, fie în arestul Poli"iei (cum avea s! se procedeze, la 6 noiembrie 1886, la Ia#i); - l-a internat pe Eminescu în lipsa unei cereri scrise de admitere, care s! cuprind! "numele, prenumele, profesiunea, religiunea, etatea, domiciliul, atât al p!tima#ului cât #i al peti"ionarului", al!turi de informa"ii privitoare la "felul de rela"iune ce ar fi având acesta din urm! cu smintitul" (Decretul 1012, articolul 8); - l-a acceptat f!r! "vreun act medical subscris de doi medici"; - nu a respectat intervalul maxim în care medicii trebuiau s! se pronun"e asupra st!rii s!n!t!"ii pacientului (3 zile), semnând a#a-numitul lui certificat medical dup! o s!pt!mân! de la internare; - nu a în#tiin"at Administra"ia special!" asupra intern!rii; - nu a solicitat constituirea unei comisii care s!-l examineze pe Eminescu; - nu a întocmit Buletinul unde va scri cauza admiterii" (Decretul 1012, articolul 16)... Crim! acoperit! cu un certificat medical. În destinul lui Eminescu, biletul scris #i semnat de doctorul Al. %u"u la 5 iulie 1883 #i acceptat drept "certificat medical" a jucat un rol fundamental, f!r! el lipsind absolut orice temei legal care s! justifice cât de cât internarea. (Degeaba #i-a preg!tit avocatul Maiorescu un alibi atât de solid ca plecarea din "ar!, tocmai în acea zi?). În plus, acest fals document avea s! fie folosit în viitor, simpla lui existen"! permi"ând declararea unor "recidive" #i f!cându-le credibile pentru publicul larg #i pentru amicii de bun!-credin"!. Majoritatea biografilor lui Eminescu au considerat acest document un fel de înscris sacru, asupra c!ruia nu se poate face nici un comentariu. Ei nu au intrat la idei nici m!car atunci când diagnosticul ini"ial, stabilit de %u"u, a fost înlocuit cu altele, puse de al"i medici, sau când au v!zut c! a fost supus tratamentului folosit în alt! boal! decât cea declarat!... Încercarea lui %u"u de a induce în eroare, astfel încât, pe baza unei probe materiale pl!smuite, s! ob"in! o decizie judec!toreasc!, prin care Eminescu s! fie privat de toate drepturile lui civile, mi se pare indiscutabil!. La toat! aceast! mizerie, l-a avut permanent al!turi pe Titu Maiorescu, omul care, avem motive s-o credem, a #i ini"iat acest demers odios. Potrivit jurnalului intim al acestuia din urm!, mai mult sau mai pu"in con#tien"i de ceea ce fac, doctorul %u"u #i Sim"ion i-au devenit complici, într-o fapt! necugetat!... 27 Pus în c!ma#! de for"!, Eminescu a fost predat "Spitalului Israelit "Caritas". De ce doctorul %u"u numea acest stabiliment [din strada Plantelor nr.9, unde a fost închis Eminescu] "Institutul Caritatea" #i nu "Institutul Caritas"? Era Caritatea o subunitate a Spitalului Caritas ori o asociere în care %u"u, proprietar al terenului, era parte? Se g!sea în strada Plantelor un fel de sec"ie special! a Spitalului Caritas, profilat! exclusiv pe suferinzii de boli psihice? Asta ar însemna, îns!, c! Eminescu a fost, de fapt, internat la "Spitalul Israelit Caritas"!... O alt! ciud!"enie ar fi aceea c!, din câte se cunosc, Eminescu nu a fost niciodat! prea simpatizat de evrei, reac"ia unora dintre dumnealor fa"! de el fiind atât de impulsiv! chiar #i ast!zi. În 1922, Radu D. Rosetti informa opinia public!: «Se #tie c! Mihail Eminescu... între sfâr#itul lui 1884 #i începutul lui 1889 p!rea vindecat, când, în 1889 autorit!"ile sesizate de cei în drept lau internat din nou în Spitalul [Israelit] Caritas din Bucure#ti»." Odat! închis, Eminescu a fost practic scos de sub protec"ia publicului #i chiar a rudelor sale. La 18 iulie 1883, fratele lui Mihai Eminescu, Matei, îi scria lui Maiorescu: "Sunt informat c! fratele meu Michai Eminescu este serios bolnav; v! rog din suflet r!spunde"i-mi urgent unde se g!se#te ca s! vin a-l lua la mine pentru vreun an #i dac! binevoi"i a-mi ar!ta adev!rata stare material! a lui ca s! vin preg!tit, c!ci am vreo 200 de galbeni într-un loc - îi iau #i-i cheltuiesc to"i pentru el". Titu Maiorescu s-a pref!cut îns! c! nu a primit scrisoarea lui Matei Eminescu. La rândul ei, Veronica Miele nu a putut p!trunde în Institutul Caritatea (Caritas) #i nici m!car nu a putut afla dac! Eminescu era sau nu internat aici. La câteva luni de la îndep!rtarea lui Eminescu de la Timpul #i din via"a politic!, Maiorescu î#i nota în Jurnal: "mare recunoa#tere a importan"ei mele politice". Urm!torul pas a fost acela al îndep!rt!rii din "ar! a lui Eminescu. Înso"it de gardieni, el a fost transportat ilegal la Viena, în data de 20 octombrie 1883. În momentul plec!rii din Gara de Nord, Eminescu i-a strigat lui Maiorescu, prezent la plecarea sa: "Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspira"ie..." Este posibil ca Eminescu s! îi fi f!cut, astfel, o aluzie lui Maiorescu asupra leg!turilor acestuia cu baronul Mayer, ambasadorul Austriei la Bucure#ti #i la implicarea celor doi în conspira"ia împotriva sa. De altfel, în data de 2 decembrie 1883, deci la mai pu"in de dou! s!pt!mâni, Titu Maiorescu nota în Jurnalul s!u: "La ora 12, prânz la baronul Saurma (ministru plenipoten"iar german), cu baron Mayer (ministru plenipoten"iar austriac) #i cu contele Monts #i consilierul aulic Metz". Odat! plasat într-un ospiciu din Viena (Dobling), Eminescu intr! sub observa"ia celui mai mare du#man al s!u, filo-evreul P.P.Carp, care de#i politic în opozi"ie fa"! de guvernarea de la Bucure#ti, primise de la guvernan"ii liberali postul de ambasador al României la Viena. P.P.Carp îl #i viziteaz!, în data de 5 februarie 1884 #i consider!, savant, c! Eminescu nu este perfect vindecat: "Ochiul este cam tulbure, mâinile slabe #i degetele ascu"ite", deci înc! nu ar fi indicat a se întoarce în România, a#a c! mai este plimbat prin Italia #i ajunge la Bucure#ti în 27 martie 1884, iar pe 7 aprilie 1884 este expediat la Ia#i. Maiorescu scria: "Când l-oi #ti pe Eminescu plecat, ajuns cu bine #i a#ezat la la#i, atunci abia îmi voi permite s! m! gândesc la ale mele!" Eminescu avea s! spun!, la rândul s!u: "m-au târât prin Italia..., acum m-au târât din nou la Ia#i..." Un fapt trecut sub t!cere zeci de ani pân! dup! moartea sa, este acela c! în Italia, atunci când a sc!pat de sub aten"ia supraveghetorilor români, Eminescu a fost capturat de poli"ie #i predat acestora. Dar atuncea el era considerat, în acte, un om 28 s!n!tos #i liber, ceea ce dovede#te c! urzeala conspira"iei împotriva lui Mihai Eminescu con"inea, pe lâng! masonerie #i oculta evreiasc!, #i puterea politic! a statelor europene. Pentru trimiterea #i supravegherea lui Eminescu în str!in!tate, Maiorescu îl desemnase pe Al. Chibici-Rîvneanu. Acesta nu a pus îns! niciodat! pe hârtie relatarea celor câteva luni de deplasare în str!in!tate a lui Eminescu, motivându-#i re"inerea astfel: "Europa braucht Ruhe" (Europa are nevoie de lini#te). "Situa"ia lui Chibici are ceva paradoxal - apreciaz! C. Cern!ianu. Pe de o parte, pu"inele povestioare pe care le-ar fi istorisit unor amici sunt de natur! s! probeze nebunia lui Eminescu, dar, pe de alt! parte, prin cele trei cuvinte citate, el afirm! exact contrariul..., din cuvintele lui Chibici transpar dou! elemente: Eminescu era o problem! nu atât intern!, cât extern!, el interesând (fapt dovedit) anumite mari cancelarii europene #i, în al doilea rând, el nu era bolnav - un nebun autentic nefiind periculos decât pentru sine #i pentru cei din imediata lui apropiere". Sfâr"itul. Ce s-a întâmplat? La sfâr#itul anului 1888 "locuitorii Capitalei afl! cu o pl!cut! surprindere c! Eminescu a revenit #i s-a alipit ca redactor al unui ziar politic important". Parc! ar fi fost un blestem activitatea de jurnalist pentru Mihai Eminescu. Nu au trecut nici trei luni de zile (în alt! variant! mult mai pu"in) de când Eminescu #i-a reluat activitatea de ziarist #i, la 3 februarie 1889 (conform doctorului %u"u, în ianuarie 1889), el a fost ridicat prin ordinul Poli"iei Capitalei #i dus la Spitalul Caritas, internat, supravegheat #i supus tratamentului medical. Mai "ine"i minte pe cine în#tiin"a în primul rând Titu Maiorescu, în 28 iunie 1883, c! a perfectat aranjamentul cu %u"u privind internarea lui Eminescu ca nebun? Pe colegul #i superiorul s!u mason, pe Theodor Rosetti, ad!ugând în propriul Jurnal: "Numai de s-ar face asta f!r! greutate!". Acum, îns!, în 1889, conspiratorii masoni din 1883 aveau puterea politic!. Acum, când loja masonic! Steaua României, controlând Partidul Conservator conducea statul, când Theodor Rosetti era prim-ministru #i ministru de interne, când Titu Maiorescu era ministru al cultelor, Mihai Eminescu a fost internat prin ordin al Poli"iei Capitalei #i ucis brutal în spital de c!tre un "smintit". Dilema dac! Institutul Caritatea, în care a fost internat Eminescu de c!tre tandemul Maiorescu-%u"u în mai multe rânduri, este acela#i cu Institutul/Spitalul [Israelit] Caritas din Dude#ti, este rezolvat! de c!tre chiar Maiorescu, care în Jurnalul s!u, la 28 ianuarie 1886, nota: "experimente de hipnotizare la Spitalul Caritatea în Dude#ti". Spitalul "Caritatea" din Dude#ti nu exist!, la adresa respectiv! g!sindu-se îns! spitalul evreiesc "Caritas", ceea ce dovede#te c!, în gura multor români din epoc!, evreiescul Caritas devenea Caritatea. Mai re"inem, ca fapt divers, #i c! masonii erau preocupa"i de a participa împreun! cu evreii la "experimente de hipnotizare" desf!#urate în institutele acestora. Vom cita în continuare din notele doctorului N. Tomescu, unul dintre medicii care sau ocupat de Eminescu. Trebuie re"inut de la început c!, prin for"a lucrurilor, acest medic f!cea totu#i parte din echipa conspiratorilor #i a încercat s!-l scoat! vinovat tot pe Eminescu: "Articula"ia cuvintelor este normal!. El pronun"! bine #i clar #i nici scandare, nici gâng!vie, nici bolboroseal!, nici acele diverse defectuozit!"i a#a de comune în maladiile cerebrale nu s-au putut observa pân! în ultimele zile ale vie"ii sale... 29 Oricum ar fi, sfâr#itul total nu p!rea a fi iminent, c!ci el se nutrea bine, dormea #i puterile se sus"ineau cu destul! vigoare. Un accident îns! de mic! importan"! a agravat starea patologica a cordului #i a accelerat moartea. Iat! în ce a constat acel accident. Într-o zi, pe când se preumbla în ograda institutului, Eminescu prime#te în regiunea parietal! stâng! a capului o mic! piatr! cu care un bolnav se juca, învârtind-o legat! de o sfoar!. Aceasta i-a produs o plag! de câ"iva milimetri care interesa numai pielea #i care s-ar fi cicatrizat repede dac! Eminescu, în obiceiurile sale de necur!"enie, n-ar fi ridicat de mai multe ori pansamentul #i nu #i-ar fi frecat plaga cu diferite substan"e murdare." Urmeaz! autopsia. Creierul avea o greutate de 1490 gr, iar lobul stâng era cu 25 gr mai greu decât lobul drept. Nu se constat! nimic important ca indicii de boal!. Dr. Tomescu, concluzioneaz!: "Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a n!scut din doctrina eronat! ce profesa o #coala german! c! paralizia general! este totdeauna o manifesta"iune sifilitic!, tot a#a de neadevarat! ca aceea care sus"ine c! toate sclerosele cerebro-spinale sunt de origine sifilitic!... Adev!rata cauz! a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce #i intens! a facult!"ilor sale intelectuale." Dr. Tomescu uit! îns! s! adauge c! tratamentul însu#i aplicat lui Eminescu (mercur, morfina #.a.) au fost de natur! s! îl îmboln!veasc!. La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota: "Pe la 6 ore a venit Stemill [un evreu!]#i Vitzu la mine s!-mi spun! c! ast!zi pe la 3 ore a murit Eminescu în institutul de aliena"i al d-rului Sutzu, de o embolie". La nici o s!pt!mân! dup! funeralii, Harieta, sora lui Mihai Eminescu afirma: "Atâta v! spun #i v! rog s! spune"i la to"i, c! nenorocitul meu frate a murit în cea din urm! mizerie #i moartea i-a fost cauzat! prin spargerea capului ce i-a f!cut-o un nebun, anume Petre Poenaru. S! fereasc! Dumnezeu #i pe cei mai r!i oameni din lume s! fie instala"i la doctorul %u"u". 30 R!scoala #!ranilor Începând cu mijlocul secolului al XlX-lea, evreimea khazar! din Moldova devenea st!pân! pe averea imobiliar! prin intermediul instrumentelor de credit #i reu#ea chiar s! torpileze întemeierea B!ncii Na"ionale Române care - spre paguba c!m!tarilor #i bancherilor evrei - ar fi reglat #i ordonat circula"ia financiar! #i ar fi pus bazele unei institu"ii na"ionale de credit. Prin instrumente de credit #i ipoteci, evreii au reu#it s!-#i subordoneze în Moldova o bun! parte din marea proprietate funciar! boiereasc!, devenind astfel proprietarii de fapt ai acesteia. În 1848 revolu"ionarii moldoveni, foarte mul"i dintre ei masoni ideali#ti, care nu cuno#teau rela"iile de subordonare a lojilor masonice fa"! de Alian!a Universal" Israelit", au alc!tuit un comitet în frunte cu Vasile Alexandri pentru redactarea programului revolu"ionar, intitulat "Peti"ia Proclama"ie", care avea 25 de puncte. Reformele economice stipulate de acest program au fost îns! speculate de evreime în folos propriu #i în dauna economiei na"ionale. Evreii au preluat din Peti"ia-Proclama"ie lozinca "dezvoltarea comer"ului" pe care au exploatat-o îns! pentru dezvoltarea comer"ului evreiesc, sub protec"ia politic! a Alian"ei Universale Israelite #i cu sprijinul capitalului financiar interna"ional evreiesc, beneficiind de o propagand! sus"inut! prin presa subordonat! din Principatele Române #i din str!in!tate. Dup! Revolu"ia de la 1848, cei mai mul"i arenda#i de mo#ii erau evrei, iar la sfâr#itul secolului XIX se organizaser! deja în mari trusturi arend!#e#ti, punând mâna pe furniturile publice, pe perceperea accizelor #i a comer"ului de banc!, î#i înt!riser! hegemonia în comer"ul cu am!nuntul #i debutaser! în comer"ul mare #i în industrie - activitate de pionierat. Petrolul #i aurul verde, p!durile, cu industriile aferente, devin cu timpul obiectivele principale ale r!zboiului economic dus de evrei #i va avea efecte devastatoare pentru "ar!. Nu le scap! din mâini nici prostitu"ia sau comer"ul cu carne vie. Iat! numai un exemplu al înl!tur!rii românilor din activit!"ile rentabile: la Ia#i, în 1839, existau 627 bresla#i români, pentru ca în 1909 s! mai fie doar 71, în schimb existau acum 556 de bresla#i evrei. Arenda#ii evrei sau "c!m!tarii de p!mânt" - cum îi denumea Dr. G.D. Creang! în lucrarea sa "Situa"ia arenda#ilor fa"! de chestiunea "!r!neasc!" - erau organiza"i în tru
This message has been truncated
Show Full Message
Reply to: Reply to adi pop
Send

[Adrian Pop]

Numele demnității noastre – Felicia Căptariu
Publicat în 13 ianuarie 2012 Ion Coja

Aflu cu întârziere de numele și fapta doamnei Felicia Captariu. Și cât de rău îmi pare! Nemernicita noastră de mass media, în frunte cu Televiziunea Română anti-națională, au ascuns numele și fapta doamnei Felicia Captariu, de care aflu abia acum, cu un ocol de atâția ani, mai mult de douăzeci. Trag nădejde să aflu că doamna Felicia Captariu este în viață, sănătoasă, iar anii și zilele care-i mai sunt îngăduite de Domnul să le petreacă înconjurată de stima și recunoștința noastră a tuturor românilor. A românilor români, a oamenilor oameni din această Țară și de pretutindeni, oricât de puțini am mai rămas. Iată faptele:
În anul 1991, în luna iunie vine în România unul dintre cei mai autentici exponenți ai degenerescenței iudaice, y compris umane: Elie Wiesel. Puțini sunt evreii care au adus mai multă rușine și ocară numelui de evreu și de om! Care să fi trezit un dezgust mai vizibil, al căror chip și înfățișare, a căror prestație publică să fi stârnit mai multă oroare și fereală: nu cumva să te atingă arătarea solzoasă cu chip de neom! Nu cumva să respiri același aer cu spurcăciunea! Necum să dai mâna sau să te îmbrățișezi cu uriciunea. Și s-au înghesuit să-i sărute mâna puhavă și fața șleampătă toți președinții ce-i aveam atunci în funcțiune: președintele Academiei, președintele de la Cotroceni, președinții consiliilor județene pe unde l-au purtat elicopterele guvernului pe mizerabil. Numai președinții de bloc s-au purtat cu demnitatea cuvenită și nu i-au dat, niciunul, nicio atenție strâmbăciunii. Nu cunosc român cu care să-mi fie atâta jenă că-i de-al nostru. Privindu-l, de fiecare dată am trăit un sentiment ciudat: nu cumva să-l întâlnească vreun extraterestru și să ne creadă că suntem din aceeași specie cu fătăciunea. Măscăriciunea a venit de peste mări și țări ca să ne jignească și să ne calomnieze cum nu a mai făcut-o nimeni până atunci și până azi! Și sunt convins că nici în viitor, oricât pare și este acesta de incert, nu vom mai fi vreodată batjocoriți în față așa cum ne-a batjocorit scălâmbăciunea cu nume de om!
Care a fost reacția liotei de președinți, chipurile reprezentativi?! Reprezentativi, desigur, pentru nimicnicia noastră, atâta câtă e, prea multă sau ceva mai puțină… L-au făcut academician pe blestemăciunea de neom! L-au decorat pe împuțiciunea sa cu înalte ordine și medalii onorifice! Întinăciunea pământului a călcat numai pe covor roșu, de la București și până la Iași! Și toate astea drept răsplată pentru minciunile netrebnice pe care a venit să le toarne, ca pe niște lături, în capul oficialităților românești, al președinților mai sus pomeniți, fie-le numele uitat ca să nu ajungă de ocara în veac a Neamului!… Nici măcar asta nu merită de la noi și urmașii noștri ne-numiții de mai sus. Scenă absolut de adevăratelea petrecută. Fragment de discurs, în fața președintelui și suita de miniștri năuci, rostit de slutul și urîtul mai sus numit: „Mă adresez conducătorilor țării. Îmi închipui că știți că aveți mari dificultăți în lume când căutați simpatie și suport politic și economic pentru țara voastră. Imaginea voastră nu e din cele mai bune. Trebuie să știți asta. Trebuie să știți că, dacă nu-i dați de rușine pe antisemiți în fața societății, veți suferi. Veți fi izolați. Lumea se uită la voi cu uimire, consternată și ultragiată că vreți să-l reabilitați pe Ion Antonescu, iar pe antisemiți nu-i desființați!” Din partea asistenței nici o reacție, în afară de cea a unui Israel Singer, secretarul general al Congresului Mondial Evreiesc, și ocazional țuțăr oficial al strâmbăciunii. Aflat la fața locului, acesta, acest Israel, a ridicat un deget dojenitor pe adresa guvernului și a președintelui rostind sibilinic: „Take heed!” Adică, luați aminte, neisprăviților!
Discursul nerușinat al obrăzniciunii s-a repetat și la Iași: „Antonescu a fost un criminal, de mâna lui și a altor români de-ai lui au pierit 400.000 de evrei, dintre care numai la Iași, în iunie 1941, peste 20.000!” Și alte bazaconii, adică nelegiuiri, numai că de data aceasta, alături de oficialii buhăiți și somnolenți sub chipa trasă pe frunte, se mai aflau de față și câțiva oameni. Nu știu exact cât de mulți, dar e lucru sigur că măcar un Om a fost de față în acea adunătură de mancurți ai democrației postdecembriste. Omul acela, când spârcăciunea a mai dat o dată din el aceleași nemerniciuni fetide, Omul acela, adică doamna Felicia Captariu, fie-i numele în veci lăudat, s-a ridicat în picioare, semeață ca o cariatidă, ducând cu vrednicie pe umeri povara demnității de om și de român. Și mi ți l-a pecetluit pe infam, înfierându-l ca pe o vită de pripas: „Minți! Tot ce spune gura ta, de spurcăciune, este minciună!” Moment istoric! I-a turtit clipa, sau, cum ar spune un evreu autentic, nu contraceput, clipă astrală. N-am fost vrednici la vremea aceea s-o consemnăm cum se cuvenea și să ne plecăm cu recunoștință dinaintea celei care a salvat onoarea noastră, pângărită de niște ipochimeni fără neam, fără țară, fără mamă, fără tată, pe care absurditatea istoriei i-a adus în funcții prezidențiale, guvernamentale, pe care le-au dezonorat de nenumărate ori, culminând cu momentul când s-au făcut preș la picioarele acestui escroc internațional, ale unui nemernic care din suferința a lor săi a făcut o găinărie profitabilă și penibilă în toate felurile posibile. Îl las în mizeria minciunii și a deșertului său sufletesc. Nu-l condamn. A fost cândva în stare să vorbească și omenește, în 1986, când a mai poposit o dată pe la noi. Numai că la vremea aceea stăpânul era acasă și stăpâni eram și noi la noi în țară, așa că discursul musafirului nedorit a sunat cu totul altfel, vorbea același nimenea pe atunci cu temenele și multă umilință în glasu-i mieros: „Ceea ce pot afirma fără îndoială, din scurtul timp petrecut în România, este că aici oamenii trăiesc în bună înțelegere, indiferent de ce naționalitate ar fi, și aceasta e o înfăptuire de o deosebită însemnătate și semnificație. Mai presus de orice mi se pare însă politica de mare clarviziune a președintelui Nicolae Ceaușescu, om al păcii, gata să depună orice efort pentru a face să triumfe idealul păcii în orice colț al lumii. Admir profund, de exemplu, străduințele depuse de președintele Ceaușescu pentru realizarea unei păci durabile” etc., etc. (vezi „România literară” din 23 octombrie 1986).
Nimic nu exprimă mai bine diferența dintre Nicolae Ceaușescu și nevrednicii săi urmași, care i-au luat locul prin asasinat și minciună în masă, decât această veritabilă hârtie de turnesol care este numitul de mai sus: lăudat și firitisit de marele nobeleat, lingușit pe toate părțile, Ceaușescu nici nu-l decorează, nici academician nu-l face. Abia de-l bagă în seamă. L-o fi primit să-i întindă mâna? M-aș mira. Ceaușescu nu întindea mâna oricui! Celălalt, cu care ne-a nenorocit nenorocul nostru proverbial, se strofoca din toți rărunchii să smulgă un zâmbet de îngăduință mai departe în funcție de la inspecția de peste ocean. Și accepta să i se vorbească lui și neisprăviților din gașcă ca unor slugi leneșe, puturoase. Iar ei plecau capul cu recunoștință. I-ar fi dat-o și pe mă-sa, numai să fie lăsați mai departe la furat, buni în grad la mințit, la sperjur. De ce nu i s-a făcut și lui Ceaușescu semnul dojenitor cu degetul?! Pentru că la vremea aceea Nicolae Ceaușescu se pronunțase clar, bătuse cu pumnul în masă: a sosit momentul, deja prea mult întârziat, pentru ca Congresul Mondial Evreiesc, B’Nai Brith-ul și ce mai au evreii pe lumea asta, ca instituții simbolice, reprezentative, să se prezinte la București, cu toții marii rabini de față, și să prezinte Țării și Poporului Român cuvîntul de recunoștință al evreimii de pretutindeni pentru Mareșalul Ion Antonescu și toată suflarea românească, care, în anii crunți ai războiului, le-au oferit evreilor o oază de liniște și un colac de salvare! Etc., etc.
Data fixată pentru acest moment de mare demnitate evreiască a fost primăvara lui 1990. De ce n-au mai venit evreii la București în 1990?! De venit au venit, chiar în număr mult mai mare, dar au venit alți evrei și în cu totul alt scop, cu alte intenții, cu alt discurs. N-a fost să fie! Încă o dată n-a fost să fie. A câta oară, Doamne?! Dar, dacă judecăm bine lucrurile, ghinionul cel mare nu este al nostru, al românilor, ci al evreilor, care au pierdut atunci cea mai bună ocazie de a declanșa în demnitate procesul de reconciliere cu restul lumii, reconciliere pentru imensa jignire adusă ființei umane prin exagerările schizofrenice care au făcut literalmente din țânțar o gloabă nefericită, tot mai împleticită, care abia își mai poartă copitele prin lume.
De multă vreme mă întreb cum vor „gestiona” evreii momentul adevărului. Și mă întreb care evrei? Căci evreii care au vociferat cel mai tare pe acest subiect și evreii cei mai inventivi în reconstituirea faptelor vor fi de mult oale și ulcele. Oare va trebui să așteptăm acel moment, să așteptăm dispariția fizică a tuturor celor care au făcut din minciună o profesie, profesia de holocaustrolog, pentru ca evreii să-și pună cenușă în cap și să-și ceară iertare pentru cei 400.000 de evrei care au murit în altă parte, cei mai mulți în Israel sau URSS, iar nicidecum în Transnistria sau la Iași ori Dorohoi. Mai corect spus: oare va trebui să așteptăm acel moment pentru ca evreii să NU-și pună cenușă în cap, căci doar cei implicați, cei „vinovați” de holocaust, adică cei care l-au scornit, nu mai pot da socoteală de faptele lor?! Se va întâmpla oare ca și cu săpunul evreiesc?! Adică se va publica o notiță, cu titlu de comunicat neoficial, pe pagina cea mai necitită a celor mai nevândute ziare, despre dimensiunile reale ale Holocaustului, calculate după documentele deocamdată bine dosite, dar, totuși, imposibil de dosit sub preș la nesfârșit?! Va trebui oare să așteptăm acel moment pentru a ne întoarce fața către doamna doamnelor din România, doamna Felicia Captariu, pentru a face plecăciunea cu care în momentul de față îi este datoare toată suflarea românească?! O datorie care așteaptă de 20 de ani! E prea mult!
Mă rog la Bunul Dumnezeu ca, după publicarea acestor rânduri, să aflu că au ajuns și sub ochii doamnei Felicia Captariu cuvintele de mai sus. Că e în viață deci, iar Dumnezeu, Bunul, se îndură de noi și ne oferă prilejul, în al 24-lea ceas, să ne salvăm sufletele, apucând să ne mărturisim recunoștința față de gestul bărbătesc al Doamnei Felicia Captariu Gest care mai spală rușinea de a avea în fruntea Țării, a Academiei, în Guvern și în Parlament, niște fătălăi avortați de istorie, niște mortăciuni, cu nimic mai breze decât colegul lor de paradigmă Elie Wiesel, nemernicul! Nemernicii! Mai trăiește Felicia Captariu? Doamne, ajută! Mai mare bucurie nu ne poate face nimenea!

[Adrian Pop]

http://apologeticum.wordpress.com/2012/01/17/basescu-si-pd-sunt-cu-americanii-usl-e-cu-rusii-ambele-directii-sunt-iudeo-manonice-ce-alternativa-avem-la-conducerea-tarii/

← Fratii basarabeni din diaspora fac apel la protest impotriva armatei de ocupatie ruse

Basescu si PD sunt cu americanii, USL e cu rusii. Ambele directii sunt iudeo-manonice. Ce alternativa avem la conducerea tarii?

Posted on 01/17/2012 by admin

In cei 22 de ani de la “revolutie” am avut la conucerea tarii toate partidele din spectrul politic romanesc si cu greu putem spune ca am fost condusi de romani. Toate partidele au mers pe aceeasi directie, de subordonare fata de marile puteri conduse de oculta mondiala. In tot acest timp, tara a fost secatuita de resursele sale umane si naturale. Si poporul a rabdat, poate prea mult. Asa nu se mai poate. Dar cum si mai ales cu cine? Stim oare vreun partid, niste oameni care sa fie iubitori de tara, de credinta si sa ne scoata din mana UE, NATO, FMI, masonerie si sa ne vedem de saracia noastra asa cum ne-a lasat Dumnezeu pe aceste locuri, din care sa ne castigam existenta si mantuirea?

Asteptam parerea dvs., stiind din start ca “solutii lumesti nu sunt”, asa cum Parintele Justin a zis, dar in niciun caz nu trebuie sa acceptam pe antihristii ce ne conduc sau vor sa ne conduca.

[Adrian Pop]

Romania carmuita de jidani

http://www.youtube.com/watch?v=neaYIsZaiYI&feature=related



Evrei care conduc Romania 2

http://www.youtube.com/watch?v=-peTY0MklkE&feature=related

[Adrian Pop]

Marii intelectuali romani vorbesc despre evrei

http://www.youtube.com/watch?v=IRS30A-1HD4&feature=related

[Adrian Pop]

Doi ani de cand Israel a cumparat Romania.flv

http://www.youtube.com/watch?v=wgsYOsv-lCI&feature=related

[Adrian Pop]

http://s.ytimg.com/yt/img/pixel-vfl3z5WfW.gif





ROMANIA E VANDUTA!





http://www.youtube.com/watch?v=7dmxnmmggDA&feature=related (http://www.youtube.com/watch?v=7dmxnmmggDA&feature=related)