Elena Latan

[latan.elena]

http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1217/121634_pilda-semanatorului.jpg




PILDA SEMĂNĂTORULUI

Isus a început din nou să dea învăţătură lângă mare. Se adunase o mulţime aşa de mare în jurul Lui, încât El a trebuit să se suie şi să stea într-o barcă, pe mare, în timp ce întreaga mulţime se afla lângă mare, pe ţărm. El îi învăţa multe lucruri în pilde şi în învăţătura Lui le spunea:

„Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene! În timp ce semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi au venit păsările şi au mâncat-o. O altă parte a căzut în locuri stâncoase, unde nu avea pământ mult. A răsărit repede, pentru că nu avea pământ adânc, dar când a răsărit soarele, s-a ofilit şi, fiindcă nu avea rădăcină, s-a uscat. O altă parte a căzut între spini, iar spinii au crescut şi au sufocat-o, aşa că nu a dat rod. Alta însă a căzut în pământ bun şi a dat rod care s-a înălţat şi a crescut: un grăunte a rodit treizeci, altul – şaizeci şi altul – o sută.“

Apoi le zicea: „Cine are urechi de auzit, să audă!“
Când a fost singur, cei din jurul Lui împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre pilde. El le-a zis: „Vouă v-a fost dată taina[a] Împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară toate li se spun în pilde, pentru ca
«Să privească mereu, dar să nu priceapă şi să asculte întruna, dar să nu înţeleagă,
ca nu cumva să se întoarcă la Mine şi să fie iertaţi!»“

Apoi le-a zis:
„Dacă nu înţelegeţi această pildă, cum veţi înţelege toate celelalte pilde?

Semănătorul seamănă Cuvântul. - Sămânţa de lângă drum, unde este semănat Cuvântul, sunt cei care aud Cuvântul, dar vine imediat ispita lui Satan şi ia Cuvântul care a fost semănat în ei. - Sămânţa semănată în locuri stâncoase sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc imediat cu bucurie, dar nu au rădăcină în ei, ci durează doar pentru o vreme. Şi când vine necazul sau persecuţia din pricina Cuvântului, ei se poticnesc imediat. - O altă sămânţă, care este cea semănată între spini, sunt cei care aud Cuvântul, dar îngrijorările vieţii, înşelăciunea bogăţiei şi poftele pentru alte lucruri intră în ei, sufocă Cuvântul şi acesta devine neroditor. - Sămânţa semănată în pământul cel bun sunt cei care aud Cuvântul, îl primesc şi aduc rod: unul – treizeci, altul – şaizeci şi altul – o sută.“

Marcu 4 - Noul Testament

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/93094e33.gif





ALEG IUBIREA …

… pentru că ea nu este trecătoare.
… pentru că ea îmbogăţeşte şi face frumos pe oricine.
… pentru că ea scoate la lumină bunătatea şi frumosul.
… pentru că ea nu-mi cere nimic în schimb.
… pentru că ea mă acceptă aşa cum sunt.
… pentru că oricâtă iubire aş dărui am din ce în ce mai multă.
… pentru că ea dă valoare şi lucrurilor mici.
… pentru că ea vindecă orice rană.
… pentru că ea este răspunsul la orice întrebare.
… pentru că ea este cheia oricărei inimi.
… pentru că ea schimbă suflete şi reface vieţi.
… pentru că prin ea trăiesc, prin ea respir.
… pentru că ea îmi dă putere să renasc, să mă ridic, să iert.
… pentru că ea îmi luminează calea.
… pentru că frumuseţea fizică nu va putea niciodată să o compenseze.
… pentru că ea mă înalţă sus, mai sus de ce este pământesc.
… pentru că prin ea voi birui mereu.
… pentru că ea deschide cerul şi veşnicia.
… pentru că ea mă sfinţeşte.
… pentru că numai prin ea Îl câştig pe Dumnezeu.
… pentru că ea este Dumnezeu.
… pentru că ea nu cade niciodată.
… pentru că niciun lucru pământesc nu oferă atâta fericire cât oferă iubirea.
… pentru că fără dragoste viaţa nu are sens.




http://www.crestinortodox.ro/comunitate/group_discussion_view.php?group_id=902&grouptopic_ id=7744



http://www.picgifs.com/graphics/a/angels/graphics-angels-903370.gif

[latan.elena]

http://2.bp.blogspot.com/-P4PzZhocJrk/UFlP8_qnaXI/AAAAAAAAAbs/o-YHPKkboZw/s400/Romulus-Vulpescu.jpg



‎"Clipele tinere şi idolatre.
Încă mi-e sete - plină e cana?
Părul tău flutură prin amfiteatre...
Timpul reţine-l: scade, Ileana." (Romulus Vulpescu - Evocare)




http://4.bp.blogspot.com/-B_I1zKqUG88/VNZ3BDzgh2I/AAAAAAAAlQI/8uLkaSiHetY/s1600/as.jpg







https://www.youtube.com/watch?v=o61BwWM5V3U






În fiecare zi (Romulus Vulpescu)

În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.
Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.
În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.






‎"Clipele tinere şi idolatre.
Încă mi-e sete - plină e cana?
Părul tău flutură prin amfiteatre...
Timpul reţine-l: scade, Ileana." (Romulus Vulpescu - Evocare)

[latan.elena]

http://img.plici.ro/images/2014/10/01/vulpescu89094.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=_GBUUmWyKmo#t=46

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/153b1fbb.gif




Dumnezeu nu dã nimãnui.
El este oferit
tuturor,
si,
dacã-L vrei numai pe El,
poate fi bunul tãu.


(Angelus Silesius)





http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/c3243958.gif

[latan.elena]

Dorintele si tendintele mele
sunt temple ale Infinitului,
nimic altceva nu le va putea satisface vreodatã.
...
În fond nu am decât o singurã dorintã,
aceea de a întâlni Infinitul...



(Alphonse Goettmann - Dincolo, în adâncul nostru)





http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/universo_2.gif

[latan.elena]

Cerul din noi



Nu e niciodata prea tarziu...
" Nu e niciodată prea târziu să înlocuiești o lacrimă cu un zâmbet, o dezamăgire cu o lecție, lașitatea prin curaj, ura cu iubirea, singurătatea cu împlinirea.
Nu e niciodată prea târziu să-ți învingi propriile regrete cu noi țeluri.
Nu e niciodată prea târziu pentru a deveni omul care vrei să fii.
Nu e niciodată prea târziu pentru o schimbare în bine.
Învață să râzi, să cânți, să îți placă ploaia, să nu mai ai așteptări și să iei totul așa cum vine, să nu te dai bătut, să lupți, să devii un om mai bun, să uiți, să mulțumești, să iubești.
Iar dacă nu îți iese din prima, încearcă din nou!"


In această zi din viața ta, cred că Dumnezeu (http://fantazia.centerblog.net/dieu.htm) vrea ca tu să știi ...
că ciclurile de viață sunt infinite,




http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/66ee8564.gif

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=smAk6habMag









http://magickalgraphics.com/Graphics/Miscellaneous/Nature/nature16.gif

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/a90fe632.gif





Interioritate şi angajare


A-i vorbi lui Dumnezeu
înseamnă a-şi vorbi sieşi cu cuvinte adevărate.

A-L auzi pe Dumnezeu
înseamnă a se auzi pe sine spunând cuvinte adevărate.

Cuvântul
Care se străduieşte să spună exact

ceea ce ating din Dumnezeu
în pofida ignoranţei invincibile
de natură;

ceea ce sper din el
în pofida ordinului transcendent care
îl separă de mine;

ceea ce aspir să fiu
prin ceea ce este cel mai autentic
în mine însumi;

ceea ce ating din mine
când sunt cu mine însumi în
luciditate,

este singura rugăciune
în limbajul omului
care să fie limbaj pentru Dumnezeu.

Adresând-o mie însumi
în reculegere
eu stau înaintea lui Dumnezeu.

Adresând-o lui Dumnezeu
eu mă fac prezent
atât cât mi-este dat.

Când îmi vorbesc astfel
Dumnezeu mă ascultă.

Când mă ascult astfel
Dumnezeu îmi vorbeşte.

[ Marcel Légaut (1900-1990) ]


http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm




http://armoniefeminina.files.wordpress.com/2012/03/gaia-beautiful1.jpg

[latan.elena]

https://oaripadeinger.files.wordpress.com/2012/07/culegand-vise_267c8e97d3b336.jpg




... A cunoaşte. A iubi înc-o dată, iar şi iară
a cunoaşte-nseamnă Iarnă ... a iubi e Primăvară.
... A iubi - aceasta vine tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi. Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte - ce înseamnă? A iubi - de ce ţi-e teamă?
... Printre flori şi-n mare iarbă?
Printre flori şi-n mare iarbă, patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit, cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.
... Înc-odată, iar şi iară, a iubi e Primavară ...

Primăvară - poezie de Lucian Blaga





https://www.youtube.com/watch?v=UhFIIgRM9kM

[latan.elena]

http://quinousse.q.u.pic.centerblog.net/5eaae1b5.gif





Doamne, nu ştiu ca să cer de la Tine.
Tu singur ştii ce-mi trebuie.
Tu mă iubeşti mai mult decât mă pot iubi eu.
Dă-mi să-mi văd nevoile mele
care sunt ascunse de mine.
Nu îndrăznesc a cere nici cruce, nici mângâiere,
numai să stau în faţa Ta,
Inima mea îţi este deschisă.
Pun toată nădejdea mea spre Tine.
Tu vezi nevoile mele pe care eu nu le ştiu,
vezi şi fă cu mine după mila Ta.
Zdrobeşte-mă şi mă vindecă.
Loveşte-mă şi mă vindecă.
Mă cuceresc şi tac înaintea voii Tale celei sfinte
prin judecăţile Tale cele nepătrunse de mine.
Mă duc pe mine spre jertfă Ţie.
N-am dorinţă afară de a împlini voia Ta.
Învaţă-mă să mă rog,
Însuşi Te roagă întru mine.
Amin.

Antonie, Mitropolit de Suroj


(Antonie de Suroj - Scoala rugaciunii, trad. Irineu Slãtineanu;
pe site: (aici) (http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Antonie%20de%20Suroj.htm) )



http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm




http://www.vip-blog.com/photos/medias/0213/violondingres-vip-blog-com-5329352lotus.gif

[latan.elena]

http://www.lumeaspirituala.ro/pictures/suflet-spirit.jpg



'' Vorbeste despre tine cu smerenie, ca nu cumva cel mai inalt adevar al tau sa fie interpretat in mod gresit, ca o laudarosenie.
Vorbeste bland, ca nu cumva sa se creada ca incerci doar sa captezi atentia.
Vorbeste cu bunatate, pentru ca toti sa poata cunoaste dragostea.
Vorbeste deschis, ca nu cumva sa se creada ca ai ceva de ascuns.
Vorbeste sincer, ca sa nu fii inteles gresit.
Vorbeste adesea, astfel incat cuvantul tau sa nu fie uitat.
Vorbeste cu respect, ca nimeni să nu fie jignit.
Vorbeste cu dragoste, astfel incat fiecare silaba sa vindece.''


''Fa din viata ta un dar! Aminteste-ti mereu că tu esti darul ! Fii un dar pentru oricine care-ti intră in viata si pentru oricine in a carui viata intri. Fii atent sa nu intri în viata altuia daca nu poti sa fii un dar. (Tu poti fi intotdeauna un dar, pentru ca intotdeauna esti un dar - desi uneori nu iti dai voie să stii acest lucru).
Cand cineva intra pe neasteptate in viata ta, afla ce dar trebuie sa primeasca acea persoana de la tine. De ce altceva crezi ca vine cineva la tine? Fiecare persoana care a venit vreodata la tine a venit sa primeasca un dar.
Primindu-l, el iti dă tie un dar – darul de a trai experienta si implinirea lui Cine Esti.
Cand vezi acest adevar simplu, cand il întelegi, vezi cel mai mare adevar dintre toate ! "

Neale Donald Walsch – "Conversatii cu Dumnezeu"



https://ioan17.files.wordpress.com/2014/01/1010571_656615194395710_1577110591_n.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=E2qiW4hBhdo

[latan.elena]

http://www.artar.ro/wp-content/uploads/2014/04/IMG_2069.jpg
PRIMAVARA SUFLETULUI – Elena Birhala






https://www.youtube.com/watch?v=YHwncCYubvk

[latan.elena]

Din înțelepciunea lui Lao Tzu



http://www.dianechinn.com/wp-content/uploads/2014/08/Lao-Tzu.jpg




 Nu încerca să te adaptezi, realitatea are o problemă.

 Omul înţelept nu-şi calculează şansele. El îşi fixează ţelul şi apoi îl atinge.

 În cetatea în care se vorbeşte despre virtute înseamnă că virtutea nu există.

 A-i cunoaşte pe ceilalţi înseamnă înţelepciune. A te cunoaşte pe sine însuşi înseamnă înţelepciune su*perioară.

 Nu trebuie să ieşi afară ca să vezi mai bine, nici să priveşti de la fereastră. Mai bine zăboveşte înlăuntrul fiinţei tale. Cu cât te îndepărtezi mai mult, cu atât vei cunoaşte mai puţin.

 Ţine gura închisă şi astupă uşa privirii şi sunetului şi cât vei trăi, nu vei avea nici o neplăcere. Dar deschide-ţi gura sau fii prea curios şi vei fi toată viaţa în tulburări.

 Cine se îndoieşte de victorie pierde singur.

 Când voi renunţa la ceea ce sunt, voi deveni ceea ce aş putea fi.

 A şti, arătându-te neştiutor, înseamnă a fi desăvârşit. A nu şti, socotindu-te ştiutor, înseamnă a fi suferind.

 Secretul pentru a fi clarvăzător este să fii receptiv la cea ce este mic. Secretul pentru a fi puternic este să aperi ceea ce este moale şi plăpând.

 Cum poate fi percepută Entitatea divină? În forme minunate, minuni care ne taie respiraţia, miracole care ne inspiră teamă? Tao nu trebuie să ni se prezinte asfel. Dacă vreţi să îl percepeţi, îl veţi vedea pretutindeni, chiar şi în cele mai banale lucruri.

 Adevărata măreţie este aidoma apei. Apa este aceea care scaldă toate lucrurile. Ea alege locurile cele mai joase, dispreţuite de oameni.

 Numai dacă eşti neîntregit te vei împlini, numai dacă eşti îndoit te vei îndrepta, numai dacă eşti scobit te vei umple, numai dacă eşti învechit te vei înnoi.

 Eu am cu mine trei comori şi le păzesc cu străşnicie; cea dintâi se cheamă blândeţea, a doua se cheamă cumpătarea, iar cea de-a treia – modestia.

 Virtutea superioară este asemenea apei. Apa şi virtutea dăruiesc detaşate binefacerile lor tuturor fiinţelor şi lucrează fără luptă. Ambele se menţin în locurile pe care omul ignorant le dispreţuieşte: locuri joase, ranguri modeste. Când virtutea există iubeşte tot Pământul. În inima omului virtutea este vidul beatific. În binefacere, virtutea este fermecătoarea omenie. În vorbă este sinceritate. În administraţie este conducerea bună. În activitate este puterea realizatoare. În acţiune este timpul, stăruinţa, clipa cea mai prielnică. Singură virtutea lucrează fără luptă, astfel nu-şi face duşmani.

 Nu preaslăviţi decât pe oamenii cu adevărat aleşi şi poporul nu va lupta pentru măriri deşarte. Nu preţuiţi ceea ce este greu de câştigat dar efemer şi poporul nu va fura. Nu-i arătaţi nimic ce i-ar îmboldi excesiv dorinţa, şi inima nu i se va tulbura. Deci, iată principalele sfaturi ale înţelepciunii: golirea inimii de dorinţă, umplerea cu Tao, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporirea puterilor. Să caute să aducă mereu poporul dincolo de ştiinţă, dincolo de dorinţe, către nepieritoarea înţelepciune. Să împiedice pe cei ce ştiu, care sunt geniali, să lucreze numai din vanitate. De procedează aşa constant, fără să acţioneze, poporul va fi bine cârmuit.

 Cerul se întinde la nesfârşit. Pământul dăinuie la nesfârşit. Ele trăiesc etern pentru că nu fac din fiinţarea lor un lucru care să le fie propriu. Iată pentru ce înţeleptul îşi depăşeşte în totalitate personalitatea şi prin aceasta chiar îi dă valoare. Îşi transcende trupul şi chiar prin aceasta îl ocroteşte. El caută să nu aibe dorinţe şi prin aceasta chiar mai repede ajunge la Adevărul Ultim care este de fapt ţelul dorinţelor sale.

 Căutarea avidă a bogăţiilor nu are valoarea inestimabilă a moderaţiei. Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare. Un palat plin cu aur şi pietre nestemate expune la pierderea totului. A avea onoruri, bogăţie şi a fi mândru de ele înseamnă a chema nenorocirea. Dimpotrivă, dacă se adună merite nepieritoare, rămâne renumele chiar şi atunci când corpul fizic piere. Aceasta este Calea Supremă a Cerului care conduce la libertate şi înţelepciune.

 În vârful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele încrucişate nu se poate merge. Atribuindu-şi valoare, nimeni nu străluceşte. Mulţumitul de sine ce stagnează nu este stimat. Prin laudă de sine nimeni nu are merite. Saturând ambiţia, se scurtează traiul. Ca schilodirea şi dejecţiile trupului sunt pentru Tao toate aceste lucruri.

 Bunul călător nu lasă urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeşte de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseşte de încuietori şi totuşi nu se poate deschide ceea ce el a închis. Cel ce ştie să lege nu se foloseşte de funii, dar nu se poate desface ceea ce el a legat. În felul acesta înţeleptul e ajutor şi sprijin pentru toţi oamenii care merită să fie îndrumaţi. El este ajutor şi sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fără a dispreţui pe vreunul. Se poate spune că mintea lui e de două ori luminată. Omul superior e un bun îndrumător pentru cel ce încă nu este. Omul obişnuit este unealta modelabilă a înţeleptului. Cel ce nu-şi cinsteşte pe îndrumătorul său şi cel ce nu iubeşte unealta de care se foloseşte, cu toate că se poate numi el însuşi “înţelept”, este de fapt adâncit în eroare. Acest adevăr este tot atât de însemnat pe cât este de subtil.


http://justme0791-love-is-life.blogspot.ro/2013/03/din-intelepciunea-lui-lao-tzu.html





http://3.bp.blogspot.com/-cIK50hX6Jws/UVBMU9WCMQI/AAAAAAAAFkE/jDYm1JEim30/s1600/317713_495786943817013_1782528684_n.jpg

[latan.elena]

http://4.bp.blogspot.com/-XPjvQpARdW0/UP8UmUh492I/AAAAAAAAA4w/xGGxucb39Kw/s320/ClRKV9yAG4.png



Parintele Teofil Paraian


"Ştiţi ce înseamnă să iubeşti pe cineva?
Să-l aduci în tine.
Să nu-l laşi lângă tine.
Să nu-l laşi departe de tine.
Să-l aduci aproape de tine.
Să-l îmbrăţişezi.
Să-l transferi din afară înlăuntru.
Să-l aduci în suflet.
Să poţi zice:
„Te port în mine, te port în suflet, te port în visuri, te port în braţe”.
Şi dacă nu spui lucrul acesta şi dacă nu poţi spune lucrul acesta, să ştii că nu iubeşti.
Nu-i iubeşti nici pe cei despre care crezi că-i iubeşti.
Nu-i iubeşti pe aceia de care vrei să scapi. Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i apropii. Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i ajuţi.
Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i mângâi. Nu-i iubeşti pe aceia pe care-i bruschezi.
Să luăm aminte la toate lucrurile acestea şi să ştim că iubirea aduce şi durere când nu poţi face ceva pentru omul pe care-l iubeşti.”

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=IIPoM3Tkn00#t=27




Iubirea este aripa daruita de Dumnezeu sufletului, pentru ca sa urce pana la El. - Michelangelo -



http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/ae744a89.gif




Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan



http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/02sc053x9_d.gif



"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae




http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/ab0f30c9.gif

[latan.elena]

http://www.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2014/06/bluebells-blooming-hallerbos-forest-belgium-7.jpg



"Încurajat să intru în mine însumi, călăuzit de Tine,
am intrat în adâncul inimii mele...
O, Adevăr veşnic şi Iubire adevărată şi scumpă Veşnicie!
Tu eşti Dumnezeul meu,
după tine suspin ziua şi noaptea...
Târziu de tot Te-am iubit,
O, Frumuseţe atât de veche şi atât de nouă,
târziu de tot Te-am iubit!


Şi iată, Tu erai înăuntrul meu şi eu eram afară,
şi acolo Te căutam...


Tu erai cu mine şi eu nu eram cu Tine.
Mă ţineau departe de Tine acele creaturi care,
dacă nu ar fi în Tine, nici măcar nu ar exista.
M-ai chemat, ai strigat, ai spart surzenia mea.
M-ai luminat, m-ai străfulgerat şi, în cele din urmă,
ai vindecat orbirea mea.
Ai suflat peste mine parfumul Tău
şi eu l-am respirat şi acum mă topesc după Tine.
Te-am gustat şi acum mi-e foame şi sete de Tine!".


Sf. Augustin



http://media.feminis.ro/media/image/201202/full/50ae40d84b082_67084.jpg




Dacă cele create sunt atât de frumoase, cu atât mai frumos va fi Creatorul lor.(Sf. Augustin )


http://jurnalul.ro/pictures/2012/02/12/95952352951a1c770191d6ffd003644f.jpg




Sf. Augustin i-a spus o povestire inteleapta si minunata, unui barbat care l-a infruntat cu privire la logica cerului. „De ce nu ma face Dumnezeu un om bogat? M-am rugat de nenumarate ori pentru bani si Dumnezeu nu-mi raspunde la rugaciuni.”Sf. Augustin l-a intrebat ce ar face daca ar deveni bogat. Barbatul a raspuns:„As avea pamant si as avea oameni care sa lucreze pentru mine. Eu as fi cel care conduce.”„Si cum e viata ta de om sarac?”, l-a intrebat Sf. Augustin.„Am familia mea. Am prietenii mei. Muncim cu totii din greu. Dar toti suntem saraci.”„Pai, pot intelege de ce Dumnezeu ti-a raspuns la rugaciuni, cu o intelepciune atat de mare”, i-a spus Sf. Augustin.„Dumnezeu nu mi-a raspuns deloc la rugaciuni. Sunt în continuare un om sarac.”„Nicidecum. Esti un om foarte bogat. Doar ca Dumnezeu nu ti-a daruit aur. Dar, refuzand sa-ti dea aur, El te-a impiedicat sa devii lacom, abuziv si arogant. De ce ti-ar da Dumnezeu ceva care sa te ajute sa le faci rau oamenilor pe care ii iubesti? Refuzand sa-ti dea aur – si numai aur – Dumnezeu ti-a ingaduit sa fii bogat în spirit. Esti bun, generos, iubitor si iubit”.Barbatul s-a uitat la Sf. Augustin, apoi a izbucnit în lacrimi.

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=fIenkRdiN1U






https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2014/06/10274300_663756730364445_1071376283758514368_n.jpg





O poveste turceasca spune ca a fost odata o vrabiuta care, atunci cand tunetul vestea furtuna, se culca pe pamant si-si ridica piciorusele spre cer.- De ce faci asta, a intrebat-o vulpea?
– Ca sa ocrotesc pamantul, care adaposteste atatea vietuitoare! a raspuns vrabiuta. Iti dai seama ce s-ar intampla daca s-ar prabusi cerul? Asa ca ridic picioarele ca sa-l sprijin.
– Si crezi ca poti sa sprijini cerul asta urias cu piciorusele tale prapadite?!- Fiecare cu cerul lui, a spus vrabiuta



https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/05/spiritual-empowerment.jpg?w=610

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=_evq6k_5qtA





https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/10/zen-water-wallpaper.jpg



Voi pune în aplicare Legea dăruirii angajându-mă să aplic următoarele etape:

1. Oriunde mă voi duce şi cu oricine mă voi întâlni, voi dărui ceva. Darul meu poate fi un compliment, o floare sau o rugăciune. Voi începe chiar astăzi prin a dărui ceva tuturor celor cu care mă voi întâlni, activând astfel procesul de circulare a fericirii, bogăţiei şi abundenţei în viaţa mea şi în vieţile celor din jur.

2. Astăzi voi primi cu recunoştinţă toate darurile pe care mi le va oferi viaţa. Voi primi darurile naturii: lumina soarelui şi ciripitul păsărelelor, ploaia de primăvară sau prima ninsoare. Voi fi de asemenea deschis faţă de darurile celor din jur, indiferent dacă este vorba de daruri materiale, de bani, complimente sau rugăciuni.

3. Mă angajez să menţin deschis circuitul bogăţiei în viaţa mea dăruind şi primind cele mai preţioase daruri ale vieţii: afecţiunea, respectul, aprecierea şi iubirea. De fiecare dată când mă voi întâlni cu cineva, îi voi ura mental fericire, bucurie şi plăcerea râsului.

Deepak Chopra (fragment din cartea Cele sapte Legi spirituale ale succesului)

[latan.elena]

http://www.holisterapi.ro/wp-content/uploads/2012/05/313495_123507964421438_100002867059863_110956_1061 634864_n.jpg?w=150



https://i0.wp.com/i37.photobucket.com/albums/e67/kitty_alexa2008/ram2_zpseeb337e9.png


https://reasheeshablog.files.wordpress.com/2013/09/20130920-013944.jpg

[latan.elena]

Minunatul parinte Iustin Miron, staretul Manastirii Oasa, mi-a spus o pilda, pe care daca as izbuti s-o aplic, viata mi-ar fi mult mai blanda. Citez din memorie: "Cand faceti un bine, inainte sa dati banutul din palma, lasati-l pana simtiti ca arde. La fel si cu sufletul dumnevoastra. Lasati-l si pe el sa va arda, inainte de a-l darui". Sanziana Pop



http://ancoco.a.n.pic.centerblog.net/51858fd2.jpg

[latan.elena]

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/05/25/iv_cel_naivi.jpg

[latan.elena]

https://drumuricatretine.files.wordpress.com/2015/03/486060_274246796037993_1860609004_n.jpg?w=720


Lise Bourbeau – Ştii cine eşti?https://drumuricatretine.wordpress.com/2015/03/04/toate-persoanele-pe-care-le-intalnesti-reflecta-un-aspect-al-propriei-tale-fiinte/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=g11c5E22O84





http://www.util21.ro/relaxare/poze/animale/fluture_143.jpg






“Ne incantam cu frumusetea fluturelui, dar rareori luam in seama schimbarea prin care a trecut ca sa atinga acea frumusete.” Maya Angelou

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/11781838_1078681658811421_5341827874737538940_n.jp g?oh=669d476671fb33cf6b9c8a95c15e8e15&oe=5646C8F5


Iubirea adevarata - despre iubirefragment din cartea Arta de a trai de Cristian Turcanu

A iubi este insasi legea vietii, asa cum reiese din articolul legea iubirii (http://dindragoste.unica.ro/iubire/legea-iubirii.php). Este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire. Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile lui Arjuna.


Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra.


A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta.

Dumnezeu este iubire. Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practci ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.

Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat.

Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr-o clipa.

Iubirea inseamna daruirre totala, inseamna uitare de sine. Si, asa cum se intampla in lumea spirituala, plina de paradoxuri,. abia atunci cand vom uita de sine vom incepe sa ne reamintim de SINE.

Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti-ai depasit egoul. Cum poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat? Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate.

Sa invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. Ba din potriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea. Par nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit. N-o mai intalnim nici in filme (nici macar in filmele de desene animate). Dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai exista o speranta ca ea sa renasca. Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. Foarte multi oameni se urasc pe ei insisi, de cele mai multe ori fara un motiv real, doar din plictiseala sau o ignoranta crasa. Iubiti-va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati. Nu asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti, pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine, in lipsa iubirii.

"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insutui", dar cum sa-ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti?

Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste-te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima.

Multi sunt de acord ca iubirea adevarata e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea. Ea este deja in voi, nu exista nici o reteta magica a iubirii pure. Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Gratia Divina te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau.


http://dindragoste.unica.ro/iubire/iubirea-adevarata.php (http://dindragoste.unica.ro/iubire/iubirea-adevarata.php)







https://www.youtube.com/watch?v=HSJsI1gL8Mw&t=180

[latan.elena]

Fascinant ,arta maestrului olar Mikhail Sadovnikov !


https://www.youtube.com/watch?v=dOSGS9ruj4U&t=256

[latan.elena]

''E o imensă frumuseţe în lume... întreaga viaţă de dincolo de lucruri... această forţă uluitor de binevoitoare care vrea să ştiu că nu există nici un motiv pentru care să-mi fie teamă... niciodată...''






https://www.youtube.com/watch?v=8Akb1t37T4E&list=PLTdQvqEl2eui4d_OaRBKWktm vmtX8olwA&t=69

[latan.elena]

"Vibraţiile din aer... sunt respiraţia lui Dumnezeu..."




http://4.bp.blogspot.com/-v_J769HEgDU/UrAeVcahOJI/AAAAAAAACkI/i9-pVPgrs-o/s400/beethoven.jpg




"Vibraţiile din aer... sunt respiraţia lui Dumnezeu... care vorbeşte sufletului omului. Muzica este limbajul lui Dumnezeu. Muzicienii sunt cel mai aproape de Dumnezeu dintre toate fiinţele umane... Îi auzim vocea... Îi citim pe buze... Noi dăm naştere copiilor Domnului ce cântă lauda Lui... Şi dacă nu suntem astfel, nu suntem nimic."





https://www.youtube.com/watch?v=6z4KK7RWjmk

Beethoven - Symphony No. 5 (FULL)








“Nu recunosc alt semn al superiorităţii decât bunătatea.”


http://3.bp.blogspot.com/-RustovLhYlw/UrAwTMK77pI/AAAAAAAACkw/kOOS99VPAb0/s320/ludwig+van+beethoven+.jpg


Ludwig van Beethoven
(16 decembrie 1770 – 6 martie 1827)


“Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul omenesc.”


“Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.”


“Muzica este mediatorul între viaţa spirituală şi cea trupească.”


“A cânta o notă greşit este un lucru banal, dar a cânta fără pasiune este de neiertat.”


“Muzica trebuie să aducă foc în inimile bărbaţilor şi lacrimi în ochii doamnelor.”


“Muzica este o revelaţie mai înaltă decât toată înţelepciunea şi filosofia.”


“Trebuie să exprim tot ce am în inimă; acesta este motivul pentru care compun.”

http://beauty-love-wisdom.blogspot.ro/2013/12/vibratiile-din-aer-sunt-respiratia-lui.html (http://beauty-love-wisdom.blogspot.ro/2013/12/vibratiile-din-aer-sunt-respiratia-lui.html)

[latan.elena]

http://cocochanell.c.o.pic.centerblog.net/cc56d72b.gif




Spune-mi, care mamă-anume
Cea mai scumpă e pe lume?
Puii toţi au zis de păsări,
Zarzării au zis de zărzări,
Peştişorii de peştoaică,
Ursuleţii, de ursoaică,
Tigrişorii de tigroaică;
Mânjii toţi au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe.
Nucii toţi au zis de nucă,
Cucii toţi au zis de cucă;
Toţi pisoii de pisică,
Iară eu de-a mea mămică.
Orice mamă e anume
Cea mai scumpă de pe lume.

Cea mai scumpă - Nichita Stănescu






https://www.youtube.com/watch?v=vLvGuLAHep4&t=14

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=G5DlJRGEZFc




Femeia – un eseu de Danie

Ca să îi poți descoperi conturul, lasă-ți mâna să alunece în jurul fiecărei vibrații ce erupe din corpul ei plin de dorință. Modeleaz-o în mii de forme, îmbracă-te cu ea, traversează-i fiecare por până ce nimic nu îți va mai părea străin. Fă o hartă a tuturor culmilor pe care le-a atins ca să știi drumul către cele mai înfiorate îmbrățișări. Și nu uita să o duci pe poteci noi cu fiecare expediție pe care o veți face împreună.


Ca să îi poți simți emoțiile, fă-te țărm în jurul ei. Primește-i valurile cu rezistența pe care ți-o dă stânca crescută în tine. Arată-i că poți să faci față oricărei furtuni și va deveni atât de calmă încât îți vei putea vedea în ea trecutul, prezentul și viitorul.


Ca să îi experimentezi focul interior, trebuie să fii pregătit pentru alchimia pe care femeia trezită o aduce ca dar de nuntă. Dacă nu ți-e frică de puterea ce arde în ochii ei, de jarul în care vrea să-ți consume micimile sufletești, dacă vrei să fii eroul căruia să-i dea torța propriei vieți, atunci transformă-te în aur pur, sub mâna ei fierbinte, și străluciți împreună în întunericul ignoranței din jur.



http://4.bp.blogspot.com/-YoDn_FCmr0Y/UxnJ2Sx8OkI/AAAAAAAAIJ4/YtBNjNAMTZ4/s1600/femeia+2.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-YoDn_FCmr0Y/UxnJ2Sx8OkI/AAAAAAAAIJ4/YtBNjNAMTZ4/s1600/femeia+2.jpg)


Ca să îi auzi lumea interioară, acoperă-ți timpanele cu văluri de tăcere și pătrunde în spațiul fără cuvinte din inima ei. Vezi-i părul despletit unduindu-se ca un curcubeu în inima ta și, din octavă în octavă, construiți poduri peste care să împletiți sunetul primordial.


Ca să înțelegi cine e EA cu adevărat, ridică-ți privirea până la începutul tuturor lucrurilor căci în EA vei găsi matricea din care s-a născut, cândva, totul. Ea este dătătoarea de viață, poarta dintre lumi, păstrătoarea tainelor existenței.


Dacă pricepi cine este EA cu adevărat, așează-te cu adorație la picioarele sale și iubește-o până la sfârșitul vremurilor și dincolo de aceasta!…


Daniel Roxin


http://4.bp.blogspot.com/-lKSvuaqlMcQ/UxnKG9hRqlI/AAAAAAAAIKM/DLLb2wSPX3I/s1600/femeia+3.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-lKSvuaqlMcQ/UxnKG9hRqlI/AAAAAAAAIKM/DLLb2wSPX3I/s1600/femeia+3.jpg)



http://danielroxin.blogspot.ro/2014/03/femeia-un-eseu-de-daniel-roxin.html

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=_yVXMMSRKTc&t=446

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=bv5IO6Hc2CI#t=201

[latan.elena]

Faima Zarazei s-a construit pe romanţele lui Cristian Vasile şi pe povestirile mai multor scriitori, printre care Mircea Cărtărescu. Descrisă drept o prostituată de lux deosebit de frumoasă, se spune că a pierit tânară, ucisă de un om plîătit de un admirator gelos, iar lăutarul care era îndrăgostit nebuneşte de ea i-ar fi înghiţit cenuşa.

Cunoscătorii legendei s-au împărţit în două tabere: cei care spun că Zaraza este 100% ficţiune şi cei care cred că a existat o femeie care a servit ca model pentru această legendă urbană, una dintre cele mai frumoase ale Micului Paris.


Marea iubire dintre unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai Bucureştiului interbelic şi cea mai frumoasă ţigancă din Micul Paris, Zaraza, se cântă şi astăzi în localurile cu aer nostalgic din Capitală. O poveste de amor nebun despre care cronicarii cred că este undeva între adevăr şi ficţiune.


Despre Zaraza se vorbeşte ca despre o frumuseţe dumnezeiască, cu buze senzuale, părul lung, brunet, uns din plin cu ulei de nuci. Considerată una dintre curtezanele de lux ale Micului Paris, se spune despre ea că avea trecere doar la cei mai sofisticaţi boieri ai vremii.


Fiecare apariţie a ei emana un exotism special. Obişnuia să poarte o rochie verde praz, cercei baroc şi pantofi împodobiţi cu ştrasuri care o făceau să nu treacă neobservată, spun cei care au studiat istoria vremii.


http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110406_0028/4.jpg

Dizeurul Cristian Vasile



Dragoste la prima vedere
În 1944 întâlneşte iubirea vieţii ei, pe binecunoscutul dizeur cu voce de tenor, Cristian Vasile. El a existat, nu e ficţiune. A ţinut linia întâi alături de Titi Botez, Jean Moscopol şi Zavaidoc, cel cu care avea să şi lupte pentru inima Zarazei.
Povestea de dragoste dintre cei doi începe exact ca un tango, uşor şi cu accente tragice, în localul „Vulpea roşie”, de pe Lipscani, unde muzicianul era rezident, povesteşte Mircea Cartarescu in cartea sa, “De ce iubim femeile”.
Lautarul nu-şi poate dezlipi ochii de pe ea, impresionat de apariţia frumoasei ţigăncuşe, atunci când intră, într-una din seri, însoţită la braţ de un aristocrat care ocupă o masă în dreptul scenei pe care Cristian Vasile interpreta dumnezeieşte. Furat definitiv de frumuseţea ei, el nu poate continua tot recitalul şi se refugiază într-un local vecin. Nu avea să ştie că sentimentele erau reciproce. Zaraza se îndrăgostise şi ea, la prima vedere, de lăutar.
“Cei din public, îmbogăţiţii şi colaboraţioniştii oraşului, putred de corupţi, păreau să fi uitat până şi ei Sodoma josnică şi monotonă a vieţii lor. Unii tăceau, privind sticlos în faţa ochilor. Alţii duceau paharul alungit de şampanie la gură şi beau din el mult mai mult decât de obicei. Femeile, multe dintre ele târfe trecute prin ciur şi darmon, plângeau ca şcolăriţele. Se surprinse şi Zaraza lăcrimând, şi nu-şi amintea s-o mai fi făcut vreodată”,
scrie Cărtărescu în “De ce iubim femeile”.

Vasile i-a mâncat cenuşa
Zaraza a fugit după el, s-a aşezat la masă şi nu l-a mai scăpat din priviri. În noaptea aceea a devenit femeia lui şi aşa a rămas timp de doi ani de zile. Frumuseţea ei continuă să atragă priviri care îl fac invidiat pe Cristian Vasile.


http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20110406_0014/4.jpg


ZarÎn acest context, istoricii vorbesc despre o rivalitate între el şi Zavaidoc care renunţă la planul lui diabolic de a-l ucide pe cântăreţ din cauză că ar fi riscat prea mult. Vasile era foarte celebru şi risca să se afle repede cine-i autorul. Nu acelaşi noroc l-a avut Zaraza, omorâta fiind de Borilă, un ţigan din anturajul lui Zavaidoc, “antrenat” să ucidă.„A fost omorâtă de un ţigan gelos, pe malul Dâmboviţei, în timp ce mergea să cumpere tutun. Cristian Vasile a fost devastat. Pentru că o iubea atât de mult, se zice că, după ce a fost incinerată, lăutarul ar fi furat din crematoriu urna cu cenuşa ei şi ar mâncat-o cu linguriţa”,
spune istoricul Dan Falcan.
Alţii susţin însă că acest scenariu este pură ficţiune construită pe seama unei melodii de tango intepretată de Cristian Vasile şi compusă de fapt de un argentinian.
“Cărtărescu a aflat de povestea asta prin intermediul lui Nicolae Manolescu şi a creat o legendă imaginară a Zarazei în cartea sa, “De ce iubim femeile”. Dovadă că această poveste este ficţiune îl reprezintă faptul că istoria ne spune că pe Vasile nu terebentina l-a scos din circuit, ci faptul că a făcut nodule pe coardele vocale, o boală banală de altfel la cântăreţi. Mai mult, o sinucidere mergea mai bine la o asemenea poveste. Nemaivorbind de faptul că dacă Zaraza ar fi fost de origine rromă, potrivit tradiţiei ea trebuia îngropată, şi nu incinerată”,
explică scriitorul şi istoricul Stelian Tănase.
Celebrul lăutar a murit la Sibiu în 1974, iar mulţi dintre cei care au alimentat veridicitatea poveştii au susţinut că l-au şi cunoscut. Un artificiu obişnuit pentru a da credibilitate invenţiei, ne-a mai spus scriitorul. Nimeni nu poate şti dacă această femeie a existat cu adevărat, însă legenda ei va dainui multa vreme de-acum incolo si va ramane pe buzele multor cantareti contemporani.

ASCULTĂ AICI versiunea originala (http://www.youtube.com/watch?v=S2Y8kylOsF0)a melodiei Zaraza, dar siVARIANTA ROMÂNEASCĂ, interpretată de celebrul Cristian Vasile (http://www.youtube.com/watch?v=3SmSmCKdSPA&feature=related)

SURSA: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/legenda-frumoasei-zaraza-existat-nu
De mai multe ori g

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=PS6PD7XL29s&t=39

[latan.elena]

http://1.bp.blogspot.com/_AthHpHUF1jo/TQO3oOhrisI/AAAAAAAAATc/rxbJ34mQL80/s1600/00st053qq-S.jpg





Lacrimile femeii



-De ce plângi?
- Pentru ca sunt femeie ! - raspunde mămica.
- Nu inţeleg ... - zice micuţul.
Mămica îl imbrăţişează şi spune :
- Şi n-ai să înţelegi niciodată ...
Mai târziu, copilul îşi întreabă tatăl :
- De ce plânge mămica ?
- Nu ştiu nici eu ! Toate femeile plâng fara motiv ! - a fost tot ce i-a putut spune taticul. Devenit adult, il intreaba pe Dumnezeu :
- Doamne, de ce pling femeile asa de usor ?
Si Dumnezeu raspunde:
- Cind am facut femeia, ea trebuia sa fie o fiinta deosebita. I-am facut umerii destul de puternici ca sa poarte pe ei toata greutatea acestei lumi si destul de moi ca sa fie confortabili. I-am dat forta de a da viata si aceea de a accepta respingerea cu care o trateaza adesea proprii copii.
I-am dat forta care-i permite sa continue cind toata lumea abandoneaza.
Forta de a avea grija de familie in pofida bolilor si oboselii. I-am dat sensibilitatea de a-si iubi copiii cu o dragoste neconditionata, chiar si atunci cind ei o ranesc cumplit. I-am dat forta de a-si suporta barbatul in caderile sale si de a-i ramine alaturi cu aceeasi tarie. Si, in fine, i-am dat
lacrimi sa plinga atunci cind simte nevoia. Vezi, fiule, frumusetea unei femei nu sta in vesmintele pe care le poarta, nici in chipul ei, nici in coafura. Frumusetea unei femei sta in ochii ei.
Aceasta e poarta catre inima ei - locul unde se adaposteste dragostea.
Si adesea lacrimile ei sint cele prin care poti sa-i zaresti inima. (anonim)


http://svetlanasauciuc.blogspot.ro/2010/12/lacrimile-femeii-anonim.html

[latan.elena]

Povestea fluturelui, spusă de biologul evoluționist Elisabeth Sahtouris




http://2.bp.blogspot.com/-o_YTrJPK19I/UK_mZR8TRVI/AAAAAAAABAI/rO64t_gEvMQ/s1600/380731_297717243660831_2143369303_n.jpg







"Ea spune că, din punct de vedere al dimensiunii sale, omida reprezintă una dintre cel... e mai distructive ființe de pe această planetă. Ea pote devora o întregă ramură de copac, într-un timp record. În final, ea țese un cocon în jurul său și în interiorul acestei structuri, își duce la împlinire destinul de a se dizolva într-o masă vâscoasă. Din aceasta masă lipicioasă încep să apară primele celule ale fluturelui. Acele celule sunt numite celule imaginale, iar masa vascoasă (vechiul) încearcă să le distrugă! Datorită acestei amenințări, noile celule se adună în grupuri și, pe această bază, se naște un fluture. Asta este și povestea noastră. Omida și distrugerea ei egoistă reprezintă vechea cale. Omida este necesăra în creația noului fluture – dar vine o vreme când ea trebuie să moară, pentru ca fluturele să se poata naște. Fluturele, care reprezintă noua cale, este opusul omizii. El nu distruge viața – el o servește, prin polenizarea florilor. Poate, de asemenea, să zboare departe, astfel încăt viziunea sa este mult mai amplă decăt cea a omizii. Pe masură ce creștem în „starea noastră de fluture”, putem și noi să avem o viziune care înclude totul."






https://www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck&t=14

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=ICIJiXXBWlw&t=116




Din intelepciunea Maicii Teresa de Calcutta


Ziua cea mai frumoasã? Azi.
Obstacolul cel mai mare? Frica.
Lucrul cel mai usor? Sã greşeşti.
Greseala cea mai mare? Sã te auto-distrugi.
Cauza tuturor relelor? Egoismul.
Cea mai mare înfrângere? Descurajarea.
Cel mai bun profesor? Copiii.
Prima necesitate? Sã comunici.
Ceea ce te face mai fericit? Sã fii util celorlalţi.
Misterul cel mai mare? Moartea.
Cel mai rãu defect? Proasta dispoziţie.
Cel mai rãu sentiment? Ranchiuna.
Cadoul cel mai frumos? Înţelegerea.
Calea cea mai rapidã? Drumul corect.
Senzaţia cea mai plãcutã? Pacea interioarã.
Refugiul cel mai fericit? Sã zâmbeşti.
Remediul cel mai bun? Optimismul.
Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.
Bucuria este rugăciune.
Bucuria este tărie.
Bucuria este o plasă a dragostei cu care prinzi suflete.
Nu contează ceea ce faci, ci câtă dragoste pui în ceea ce faci.
Nu contează să faci multe lucruri, important este să le faci cu multă dragoste.
Dacă nu poţi să hrăneşti o sută de oameni, atunci hrăneşte unul singur.
Nu putem face lucruri mari, doar lucruri mici cu iubire mare.

Viata este un prilej- incerca-l.
Viata este o frumusete- admir-o.
Viata este un vis- fa-l realitate.
Viata este o provocare- da piept cu ea
Viata este o datorie- indeplineste-o.
Viata este un joc- joaca-te.
Viata este pretioasa- ingrijeste-te de ea
Viata este o bogatie- pastreaz-o.
Viata este iubire- bucura-te de ea.
Viata este o taina- desluseste-o.
Viata este o promisiune- tine te de ea
Viata este tristete- depaseste-o.
Viata este un imn- canta-l.
Viata este o lupta- accept-o.
Viata este o tragedie-infrunt-o.
Viata este o aventura- risc-o
Viata este fericire- merit-o
Viata este viata- apar-o!

[latan.elena]

http://www.lumeaspirituala.ro/pictures/lumea3.jpg



“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.

Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi grijă.

Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.

Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.

Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”

Charlotte Davis Kasl




http://4.bp.blogspot.com/-BlSI7uBkeLg/UNcvsVwu7gI/AAAAAAAADFk/gDrPv6ZQyyg/s640/000r055b43W.jpg





FEMEIA SPIRITUALĂ




Când o femeie obișnuită ALEGE sa aibă aspirații spirituale,


ea începe să Îi acorde lui Dumnezeu primul loc în viața sa.


Această perspectivă spirituală face ca în viața ei


să înceapă să se manifeste minunate sincronicități și tainice miracole,


care nu încetează să o fascineze și să o umple de o bucurie elevată.


Aceste încântătoare surprize divine o inspiră


să își amplifice și mai mult dorul de Dumnezeu – Veșnicul Îndrăgostit,


pe care ea Îl regăsește în toate aspectele vieții ei,


în tot și în toate.


Astfel, viața ei devine un poem al iubirii divine


în care El este autorul, iar ea este personajul principal.


FEMEIA SPIRITUALĂ renunţă la nevoia de control asupra a tot şi a toate.


Astfel descoperă puterea iubirii din inima ei,


cea în care propria sa viaţa îşi are sursa,


cea care se află deopotrivă înlăuntrul său şi în întreaga Fire.


Această profundă experienţă a libertăţii o descătuşează la cel mai adânc nivel


şi de aceea ea poate cu uşurinţă apoi să se dezvăluie


în toată puritatea, verticalitatea sa, detaşată, independentă întru spirit.


FEMEIA SPIRITUALĂ recunoaşte că este co**autor al istoriei pe această planetă,


nu o victimă a epocilor.


Îşi asumă întreaga responsabilitate pentru propriile înţelegeri,


pentru alegerile sale trecute şi actuale.


Fără vinovăţie, acest sentiment de responsabilitate îi dă certitudinea


că are puterea gigantică de a-şi crea prezentul


şi de a sădi seminţele de aur ale unui viitor îndumnezeit.

[latan.elena]

Trei cuvinte-n dar (pilde de Pateric)



https://photopuppeteer.files.wordpress.com/2009/06/apa-foc.jpg?w=556&h=285

“Dumnezeu nu se uită la binele ce l-ai făcut şi la cum arată acest bine, ci la intenţia cu care l-ai făcut.” – Sfântul Ioan Damaschin


Se spune că odată, doi călugări au vrut să treacă peste un râu nu prea adânc, dar peste care nu se afla nici un pod. Pe mal, o tânără fată nu îndrăznea să se încumete în lupta cu apa. Văzând-o, unul dintre călugări a luat-o în braţe, a trecut-o pe celălalt mal, apoi şi-a văzut mai departe de drum.
Cel de-al doilea călugăr nu i-a spus nimic, dar spre seară, când au ajuns, în sfârşit, între zidurile mânăstirii, a răbufnit:
– Cum este posibil să ridici în braţe o fată, când noi, călugării, nu avem voie nici măcar să le privim?
Liniştit, celălalt i-a răspuns:
– Eu am lăsat fata acolo, tu, însă, o mai porţi şi acum cu tine …

“Cine este bun mai bun să se facă şi cine a biruit ispita să se roage pentru cel care e încă în ispite.” – părintele Paisie Olaru


Într-o zi, un om simplu, cunoscut pentru viaţa sa curată, a fost întrebat de un vecin:
– Cum faci tu de eşti totdeauna atât de mulţumit ? Niciodată nu te-am văzut supărat.
– Foarte simplu – a răspuns celălalt. În fiecare dimineaţă, când mă trezesc, privesc întâi cerul. Aşa mi-aduc aminte de Dumnezeu, de milă şi de bunătate. Apoi privesc pământul. Astfel îmi amintesc de moarte şi de Judecata de Apoi. În cele din urmă, privesc în jurul meu, lumea întreagă ce se trezeşte în fiecare dimineaţă la viaţă. Aşa mi-aduc aminte de semenii mei, de cei care suferă de boli sau neputinţe, de cei ce au o viaţă mai grea decât a mea şi pe care i-aş putea ajuta. În felul acesta mă bucur pentru ceea ce sunt şi pentru ceea ce pot face.
Bunătatea izvorâtă din dragoste aduce totdeauna linişte şi mulţumire, atât în sufletul celui care primeşte cu recunoştinţă, cât şi în sufletul celui care dăruieşte cu drag.

“La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viaţă, nu printr-un anume fel de a gândi.” –Christos Yannaras


Un preot de la ţară, mergând cu treburi spre satul vecin, a văzut o femeie din parohia sa spălându-şi rufele în râu şi, apropiindu-se, a întrebat-o:
– Duminică, la slujbă, am văzut că nu m-au ascultat toţi cu atenţie. Poate am vorbit lucruri prea savante şi mă gândesc, duminica asta, să vorbesc mai pe înţelesul oamenilor. Spune-mi, dumneata ce-ai înţeles din ce-am spus eu la predică ?
– Părinte, i-a răspuns cu smerenie femeia, eu n-am multă carte, dar aş vrea să vă întreb şi eu ceva: vedeţi pânzele ce le spăl eu acuma ? Apa trece prin ele şi le curăţă. Credeţi că au ele habar de cum le-a curăţat apa ? Şi cu toate astea, devin albe şi frumoase. Nu înţeleg eu, în biserică, tot cuvântul sfinţiei tale, dar simt în suflet căldura Duhului Sfânt, Care mă curăţeste de păcat, aşa cum apa aceasta curăţă pânzele mele.
Tare mulţumit a plecat preotul văzând un om care nu e doar cu gândul la cele sfinte, ci şi cu sufletul.

https://rotheo.wordpress.com/2010/06/23/trei-cuvinte-n-dar/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=lYmdpJA7A4o




N. Steinhardt- Jurnalul fericirii (fragmente)



Bucureşti, 1964“Citadela” de Saint-Exupery. Cartea tipărită nu reprezintă versiunea definitivă: autorul n-a apucat să o stabilească. Sunt şi contradicţii şi o atmosferă pseudo-nietzscheană, care stinghereşte: Dar şi lucruri minunate. Copiez:

„Le-am urât deşteptăciunea care nu era decât de contabil.”

“Aşa că esenţialul în luminare nu este ceara care lasă urme, ci lumina.”„Aud glasul nebunului: trebuie să dărâmăm zidurile acestea inutile şi să nivelăm scările acestea scurte care complică mersul. Atunci omul va fi liber. Dar eu răspund: atunci oamenii vor deveni vite de obor şi de teama de a nu se plictisi vor născoci jocuri neroade care tot de reguli vor fi conduse, numai că vor fi reguli fără măreţie.”

„Căci e întotdeauna posibil să surpi templul şi să ridici piatra pentru un alt templu. (Şi celălalt nu e nici mai adevărat nici mai fals, nici mai drept nici mai nedrept.)”

„Oricine înjoseşte înseamnă că e josnic.”
Despre prietenie: „întrucât e năruit ceea ce ţi-a plăcut mai mult la unom pentru că mai e şi altceva ce nu-ţi place?”(Comentariu: dezamăgirea în prietenie e un simptom care dezvăluie niveluri mai profunde. Ne doare nu mârşăvia pe care o descoperim la celălalt — la urma urmei nu ne sinchisim de ea -, ci descoperirea propriei noastre mârşăvii reflectată la celălalt, căci nu ne-am fi împrietenit dacă nu exista între noi un fond comun, aceleaşi ape subterane pe care sunt clădite două case şubrede.)

„Om este acela care poartă într-însul ceva mai mare decât el.”

Despre rugăciune:… „Căci nu mă apropiasem de Dumnezeu, un Dumnezeu care te lasă să te apropii de el nu mai e Dumnezeu. Şi nici dacă ascultă de rugăciune. Şi pentru întâia oară ghiceam că măreţia rugăciunii stă mai ales în aceea că nu i se răspunde şi că în acest schimb nu intră urâţenia vreunui negoţ. Şi că ucenicia rugăciunii este ucenicia tăcerii.” (E exagerat şi eretic, imitaţia nietzscheană e vădită, dar cuprinde gândul exact că la rugăciune omul este cel care trebuie să se străduiască a prinde ce i se spune.)

14 iulie 1963
Există o ură neîmpăcată împotriva binelui şi o groază adâncă şi dispreţuitoare faţă de tot ce este frumos.Într-atâta încât mă întreb dacă surprinzător nu e faptul (care-i indigna pe cărturari şi farisei) că Hristos mâncaşi bea cu vameşii şi păcătoşii, ci faptul că vameşii şi păcătoşii mâncau şi beau cu Hristos.Este o minune că Hristos cel fără de păcat se simţea ca printre ai săi în societatea ticăloşilor. Dacă stăm să ne gândimbine, minune şi mai mare (şi care constituie încă o dovadă, dirimantă, a divinităţii Sale) este că aceşti ticăloşi consimţeau să petreacă în tovărăşia neprihănirii. Cum de-au răbdat? La început, căci apoi ciudatul lor comesean a făurit din ei făpturi nouă. Dar la început singura explicaţie a înfrângerii unei porniri atât de înverşunată la fiinţa omenească este că Domnul a făcut o minune care, deşi nevăzută (şi uşor trecută cu vederea), nu e mai puţin uluitoare decât celelalte toate.

1965
Nici una dintre virtuţi şi nici unul dintre atributele divinuluinu poate fi izolat şi idolatrizat. Numai cumpănitul lor ansamblu reprezintă desăvârşirea.Ca atare, nici adevărul — singur — nu e un criteriu absolut. Citind pe Luther (De servoarbitrio) mă conving şi mai mult de aceasta şi-mi amintese aforismul lui Pascal: „Până şi din adevăr îţi poţi face idol, deoarece adevărul fără dragoste nu e Dumnezeu, ci e chipul lui, şi-i idol, pe care nu se cuvine nici să-l iubeşti, nici să i te închini.”

……………………………………………………………………………………………

MAI MULT : https://rotheo.wordpress.com/2009/11/16/n-steinhardt-jurnalul-fericirii-fragment/






http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2012/07/17/50a840697c42d5a6636be2cb/646x404.jpg
Nicolae Steinhardt (1912-1989)



Glasul lui Nicolae Steinhardt, într-o înregistrare de arhivă!

Citeste mai mult: adevarul.ro/cultura/arte/document-audio-glasul-nicolae-steinhardt-intr-oinregistrare-arhiva-1_50b48cac7c42d5a663a49c16/index.html (http://adevarul.ro/cultura/arte/document-audio-glasul-nicolae-steinhardt-intr-oinregistrare-arhiva-1_50b48cac7c42d5a663a49c16/index.html)

[latan.elena]

“Acum stiu, am aflat si eu… ” de Nicolae Steinhardt




Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.

https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/isidor-kaufmann-austrian-1853-1921-c2abthe-bachelors-birthdayc2bb.jpg?w=721


Isidor Kaufmann (Austrian, 1853-1921) «The bachelor’s birthday»

Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.

https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/flora-titian-1487-1576.jpg?w=268&h=342
Flora Titian (1487 -1576 (https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/263-692/)

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat


https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/jan-steen-wine-is-a-mocker.jpg?w=699

Jan Steen Wine is a Mocker
(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/jan-steen-wine-is-a-mocker/)
Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.



(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/draper-for-saint-dorotheas-day-herbert-james-draper/)https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/draper-for-saint-dorotheas-day-herbert-james-draper.jpg?w=550
Draper-For-Saint-Dorothea’s-Day-Herbert James Draper (https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/draper-for-saint-dorotheas-day-herbert-james-draper/)

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.


https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/38225955_munier_1880_03_the_morning_meal.jpg?w=586


Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.



(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/invocation-fredric-lord-leighton/)https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/invocation-fredric-lord-leighton.jpg?w=323
Invocation-Fredric, Lord Leighton (https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/invocation-fredric-lord-leighton/)


Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/jules-alexis-muenier-french-1863-1942-muenier-j-a-la-lecon-de-catechism/)
https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/jules-alexis-muenier-french-1863-1942-c2abmuenier-j-a-la-lecon-de-catechismc2bb.jpg?w=800


Jules Alexis Muenier (French, 1863-1942) «Muenier j a la lecon de catechism»


Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.


(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/karl-gephardt-german-1860-1917-the-young-scribe/)https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/karl-gephardt-german-1860-1917-c2abthe-young-scribec2bb.jpg?w=409
Karl Gephardt (German, 1860-1917) «The Young Scribe» (https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/karl-gephardt-german-1860-1917-the-young-scribe/)


Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart … este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu… ”



(https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/st-jerome-1605-06-caravaggio/)https://miculmeuunivers.files.wordpress.com/2012/05/st-jerome-1605-06-caravaggio.jpg?w=473
St. Jerome, 1605-06 Caravaggio (https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/st-jerome-1605-06-caravaggio/)



https://miculmeuunivers.wordpress.com/2012/05/16/acum-stiu-am-aflat-si-eu-de-nicolae-steinhardt/st-jerome-1605-06-caravaggio/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=QJjtvN2IFOg&t=72



Rugaciune pentru iubirea de sine

Don Miguel Ruiz


Astazi, Doamne, te rugam sa ne ajuti sa ne acceptam exact asa cum suntem, fara sa ne mai judecam.
Ajuta-ne sa ne acceptam Mintea asa cum este, cu toate emotiile sale, cu toate sperantele si visele noastre, cu personalitatea ei, cu felul nostru unic de a fi.
Ajuta-ne sa ne acceptam corpul asa cum este, cu toata frumusetea si perfectiunea lui. Ingaduie ca Iubirea noastra de Sine sa devina atat de puternica incatsa nu ne mai respingem niciodata, incat sa nu mai punem niciodata piedici in calea propriei noastre fericiri, a libertatii si a Iubirii noastre.
Ajuta-ne Tata, sa ne amplificam Iubirea de Sine pana cand intregul vis in care traim se va transforma, pana cand teama si suferinta vor deveni Iubire si fericire.
Ajuta-ne ca Iubirea de Sine sa devina atat de puternica incat sa dizolve toate minciunile in care am fost programati sa traim, care ne spun ca nu suntem suficient de buni, de puternici, de destepti, ca nu putem reusi.
Ajuta-ne sa ne Iubim pe noi insine atat de mult incat sa nu mai ingaduim, sa nu mai fim nevoiti sa ne traim viata in functie de parerile celorlati. Ingaduie sa avem o incredere atat de mare in noi incat sa facem singuri alegerile pe care le preferam. Si orice am dori sa realizam sa o facem prin puterea iubirii de sine.
Incepand de astazi , ajuta-ne sa ne iubim pe noi insine suficient de mult pentru a nu mai permite nici un fel de circumstante care sa ni se impotriveasca. Ajuta-ne sa ne traim viata asa cum suntem, fara sa mai pretindem ca suntem altcineva, numai pentru a fi acceptati de catre cei din jur, caci stim acum cine suntem cu adevarat! Ingaduie sa ne bucuram prin puterea iubirii de sine de ceea ce vedem atunci cand ne reflectam in oglinda.
Ajuta-ne sa simtim o iubire de sine atat de intensa incat sa ne bucuram intotdeauna de propria noastra prezenta.
Ajuta-ne sa ne iubim pe sine fara a ne mai judeca, caci judecata nu atrage dupa ea decat vinovatie si auto-acuzare, dorinta de a ne auto-pedepsi, care ne face sa pierdem perspectiva iubirii de sine.
Amplifica vointa noastra de a ne ierta pe sine, chiar in acest moment.
Purifica mintile noastre de otrava emotionala si de auto-acuzatii, astfel incat sa putem trai intr-o pace interioara si intr-o iubire perfecta.
Ingaduie ca iubirea noastra de sine sa fie puterea care sa ne schimbe viata, transformind-o dintr-un iad intr-un rai.
Ajuta-ne sa ne transformam prin intermediul acestei puteri fiecare relatie pe care o avem, incepand cu relatia cu noi insine. Ajuta-ne sa ne eliberam de conflictele cu cei din jur, sa fim fericiti, sa ne impartim timpul cu cei dragi si sa-i iertam pentru orice nedreptate ar comite-o fata de noi.
Ajuta-ne sa ne iubim pe noi insine atat de mult incat sa-i putem ierta pe toti cei care au gresit vreodata fata de noi.
Da-ne curajul de a ne iubi neconditionat prietenii si familia, astfel incat relatiile noastre cu ei sa devina absolut pozitive si pline de iubire.
Ajuta-ne sa cream noi canale de comunicare in relatiile noastre , sa iesim din lupta controlului , in care nu pot exista invingatori sau invinsi.
Ajuta-ne sa lucram impreuna, ca o echipa, intr-un joc la iubirii, fericirii si armoniei.
Fie ca prin gratia ta, relatia noastra cu familia si cu prietenii nostri sa aiba la baza respectul si bucuria, astfel incat sa nu mai simtim nevoia sa le spunem cum trebuie sa gandeasca si cum trebuie sa se comporte. Fie ca prin gratia ta, relatiile noastre sa devina sublime, astfel incat orice clipa pe care o petrecem alaturi de partenerul nostru/partenera noastra, sa devina o clipa de fericire.
Ajuta-ne sa ii acceptam pe cei din jur exact asa cum sunt, fara sa ii mai judecam, caci atunci cand ii respingem pe altii, noi ne respingem de fapt pe noi insine. Iar atunci cind ne respingem pe noi insine, noi Te respingem pe Tine, Doamne.
Ziua de astazi reprezinta un nou inceput. Ajuta-ne sa ne continuam Viata punand la temelia ei puterea Iubirii de Sine. Ajuta-ne sa ne bucuram de viata, de relatiile noastre, sa exploram viata, sa ne asumam riscuri, sa fim vii si sa nu mai traim cu teama de a iubi.
Ingaduie sa ne deschidem inimile fata de iubire, care este dreptul nostru prin nastere.
Ajuta-ne sa devenim Maestri ai Recunostintei, ai Generozitatii ai ai Iubirii, astfel incat sa ne putem bucura de intreaga Ta Creatie, acum si pururea. Amin.

[latan.elena]

http://activenews.ro/wp-content/uploads/2014/07/Doga.jpg


UNESCO a decis: Valsul românului Eugen Doga, a patra capodoperă muzicală a secolului XX

Este considerat cel mai mare compozitor român în viață, iar muzica sa a răsunat în importante săli de concerte din lume, a fost coloană sonoră a unor filme de succes sau a putut fi auzită în spectacole de teatru. Valsul care l-a făcut celebru a fost ales de ruși, în această iarnă, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. Talentul incontestabil al lui Eugen Doga este recunoscut acum și de UNESCO, pentru care valsul inclus în coloana sonoră a filmului “Gingaşa şi tandra mea fiară” este numit a patra capodoperă muzicală a secolului XX.

Mai mult : http://activenews.ro/unesco-decis-valsul-romanului-eugen-doga-patra-capodopera-muzicala-secolului-xx_1847317.html




https://www.youtube.com/watch?v=gvUg7KLAclA&list=RDgvUg7KLAclA&t=51

[latan.elena]

“Există o mică diferenţă între oameni, însă, acea mică diferenţă face o mare diferenţă. Mica diferenţă este atitudinea. Marea diferenţă este dacă aceasta este pozitivă sau negativă." – W. Clement Stone




http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_885763_10153077847391043_67795248636833 63965_o_rsz.jpg



Efectul Orton sau un alt tip de fotografie

http://epochtimes-romania.com/articles/2015/03/fotoslide_613.html#



http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_1410808_10153077856296043_5448621548055 400835_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_1622348_10153077853796043_4969265877927 705045_o_rsz.jpg







http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_1900484_10153077843316043_7170873955796 159213_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_1911105_10153077850281043_5952812084142 779825_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_11034367_10153077852131043_376541083359 0909172_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_11028368_10153077848881043_447684508230 1403563_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_11025307_10153077852306043_188294278206 9006347_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_11025277_10153077855071043_786779093858 1810034_o_rsz.jpg






http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_11001678_10153077842301043_104354041994 5412412_o_rsz.jpg






http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_10931154_10153077853636043_900731368247 8943782_o_rsz.jpg





http://epochtimes-romania.com/news_images/2015/03/2015_03_08_10818269_10153077855271043_618226355951 6796259_o_rsz.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=BaFhKcXVyMQ




Pentru ca să existe frumuseţe a chipului, claritate a cuvântului, bunătate şi fermitate a caracterului e nevoie de umbră ca şi de lumină. Nu-şi sunt duşmance , ci mai degrabă se ţin prieteneşte de braţ, iar când lumina dispare, umbra păleşte la rândul ei." - Friedrich Nietzsche - .



https://miscellaneous11.wordpress.com/category/de-daruit/page/4/

[latan.elena]

http://s1.ziareromania.ro/?mmid=6091c1dd37bf01db36


E

"Cum te-aş putea eu pierde pe tine, când tu eşti soarele meu, când razele tale mă încălzesc pe acest drum de ţară? Cum să uit eu soarele?" "Nu mai era sete trupească aceea, ci sete de mine tot; ar fi vrut sa treacă în mine toată, aşa cum trecuse sufletul ei", Maitreyi.

Azi sunt 108 ani de la nașterea lui Mircea Eliade.

http://www.ziare.com/cultura/scriitori/fotografia-zilei-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-1352745

[latan.elena]

Mircea Eliade şi Maitreyi Devi, o iubire imposibilă

Dintr-o iubire imposibilă, desparţită de continente, religii şi principii, s-au născut două romane de dragoste din categoria celor de excepţie: Maitreyi şi Dragostea nu moare. Sunt două mărturii extraordinare ale aceleiaşi poveşti, zidite cu cărămizile unei iubiri pasionale dintre Mircea Eliade şi bengaleza Maitreyi.https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2010/05/eliade.jpg?w=620 (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/27/iubiri-pasionale-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-o-iubire-imposibila/eliade/)Mircea Eliade s-a născut la 19 martie 1907 la Bucureşti, ca al doilea fiu al Ioanei şi al ofiţerului Gheorghe Eremia Eliade. După absolvirea Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, în decembrie 1928, a plecat în India pentru a studia sanscrita şi yoga, cu profesorul Surendranath Dasgupta. După trei ani s-a întors în ţară unde a devenit asistent universitar. În anul 1940, a fost trimis ataşat cultural la Londra şi la Lisabona. După război a preferat să rămână în exil la Paris, iar în 1957, s-a stabilit la Chicago.Pentru lucrarea sa de mare întindere şi profunzime, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, statul francez i-a acordat Legiunea de Onoare, iar Academia Franceză i-a acordat premiul Bordin.A scris peste 40 de studii ştiinţifice, 20 de romane, nuvele şi povestiri. Opera completă este cuprinsă în 80 de volume şi consemnează traduceri în 18 limbi. S-a stins din viaţă la 22 aprilie 1986, la Chicago, la vârsta de 79 de ani. Este înmormântat la cimitirul Oakwood.Marea sa iubire, Maitreyi Devi, s-a născut la 10 septembrie 1914, într-o mică localitate din Bengal. Debutează în 1929 cu volumul de poeme Uditta (Răsăritul). După moartea mentorului ei, Tagore, în 1941 scrie o carte de memorialistică Rabindranath la Mongpu. În anul 1974, publică romanul său autobiografic Dragostea nu moare, avâdu-l pe Mircea Eliade ca protagonist. Romanul este premiat în 1976 de Academia de Litere din India. Apreciata autoare a murit în 1990, în vârstă de 76 de ani.Din dezvăluirile cronicarului Dana Ciobanu, aflăm că dragostea celor doi a avut ceva ieşit din comun. La început, Eliade nu a fost atras de tânăra indiancă pe care a caracterizat-o chiar urâtă, pe lângă alte tinere indience. A fost copleşit, totuşi, de iubire, mai ales datorită misterului, spiritualităţii alese şi farmecului lui Maitreyi. Pentru a se înţelege pe portativul comunicării, Eliade a început să o înveţe pe Maitreyi limba franceză, iar aceasta, la rândul ei, a început să-i dea primele noţiuni de bengaleză.Tânărul s-a hotărât să renunţe la celibat. I-a scris mamei sale să-i ceară permisiunea să se însoare cu o hindusă în vârstă de 16 ani. Totodată, aştepta răspunsul regelui şi actele universitare care aveau menirea de a-i asigura existenţa în India, cu un venit lunar de 35 lire sterline.O dragoste pasională ii ardea sufletul. Era hotărât să treacă la hinduism. Dar a fost refuzat când a cerut-o în căsătorie pe aleasa inimii. Familia ei nu a fost de acord.Au început să se iubească pe ascuns. Întâlnirile lor au ajuns la urechile profesorului Dasgupta, tatăl fetei, care îl avertizează pe amorez să părăsească imediat acele locuri. Jignit de îndrăzneala europeanului i-a spus raspicat: “Eşti un mare maestru în arta disimulării. Niciodată, dar niciodată să nu mai încerci să vii la mine acasă, sub nici un motiv.” Tânăra a fost pedepsită dur pentru încălcarea tradiţiilor şi ritualurilor hinduse.În anul 1932, Mircea Eliade s-a întors în ţară, iar doi ani mai târziu s-a căsătorit cu Mina Mareş, care va muri în 1944. În acest interval, întâmplarea a făcut ca Editura Culturii Naţionale să organizeze concursul pentru cel mai bun roman inedit care urma să fie premiat cu suma de 20 de mii de lei. Astfel, Eliade s-a apucat de lucru. Trăise dezamăgirea unei iubiri imposibile şi s-a hotărât să scrie volumulMaitreyi. Simţea că trebuie să aştearnă pe hârtie acea experienţă rară, unică. Consemnată şi detaliată, dragostea lor avea să fie ferită de pierderea în anonimat.Într-o seară de decembrie, s-a apucat să adune material documentar pentru roman: corespondenţa parfumată dintre cei doi tineri, scrisorile primite de la profesorul indian, o fotografie veche, o suviţă de păr, flori uscate între paginile unei cărţi, jurnalul zilnic al acelor ani şi multe altele.https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2010/05/maitreyi.jpg?w=620 (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/27/iubiri-pasionale-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-o-iubire-imposibila/maitreyi/)Romanul de dragoste început avea ca scop să reflecte întâmplări adevărate, cu oameni care au avut un rol hotărâtor în tinereţea autorului. Naraţiunea urcă şi coboară pe topoganul destinului, se apropie şi se îndepărtează de fericirea atât de căutată de cei doi îndrăgostiţi cărora le este interzis dreptul să se întâlnească, datorită deosebirilor de principii şi religie. Tot arsenalul acelor oprelişti făcea ca iubirea lor să fie din ce în ce mai puternică. Dragostea lor incandescentă a cerut un şir de sacrificii. Amândoi se iubiseră într-o lume potrivnică şi pasiunea lor a fost arzătoare. Aveau în mână pana geniului ce se va dezvălui în viitor. Au alergat mult pe cărarea fără de sfârşit a contopirii destinelor.Pe parcursul romanului, aflăm că Maitreyi nu se hotărăşte să-i devină parteneră de viaţă decât după lungi clipe de cumpănă. Ceremonialul dintre cei doi este mistic. Legământul lor este de o frumuseţe înălţătoare, având la bază o iubire pasională şi statornică: “Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a iubitului meu şi a nimănui altcuiva. Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea.”Descoperim, astfel, că povestea lor de dragoste cucereşte prin farmec liric. Eliade foloseşte tehnica narativă a confesiunii. Formulările sunt incisive, succinte şi lucide, pe un fundal temperamental plin de aţâţări şi ademeniri, de candide provocări şi şovăieli inocente. Cum se întâmplă de obicei, gelozia macină necruţător frumuseţea liniştii interioare şi scoate în calea iubirii obstacole de natură religioasă.Celibatarul intransigent se hotărăşte să treacă la hinduism, acceptând orice sacrificii pentru a se căsători cu aleasa inimii lui. Romanul devine astfel şi dovada unei convertiri acceptate de autor.La concursul literar cu pricina, succesul volumului a fost răsunător. Lucrarea a fost tradusă şi retipărită de zeci de ori.În jurul anului 1935, Eliade s-a apropiat de ideologia Mişcării Legionare. A scris multe articole în ziarul Buna vestire, organ de presă al Mişcării. Cu toate că, pe parcurs, s-a îndepărtat de doctrina respectivă, totuşi a rămas un admirator al valorilor legionare.https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2010/05/eliademaitreyi1.jpg?w=300&h=244 (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/27/iubiri-pasionale-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-o-iubire-imposibila/eliademaitreyi1/)După ce şi-a terminat mandatul de ataşat cultural la Londra şi Lisabona, a obţinut o catedră la Universitatea Sorbonna din Paris, unde s-a căsătorit cu o altă frumuseţe a timpului, Christina Cotescu. În 1957, s-a stabilit la Chicago, unde, după 16 ani, a primit o veste mare: şi-a anunţat vizita dragostea sa din tinereţe, vechea sa iubire, venită din îndepărtate meleaguri indiene, Maitreyi. Emoţia a fost de nedescris. Cuvintele sunt prea sărace să descrie clipa revederii după 40 de ani, fiecare petrecându-şi viaţa la mii de kilometri. Înaltul oaspete i-a dezvăluit lui Eliade că a aflat recent la Calcutta, atât despre existenţa romanului ce-i poartă numele, cât şi adresa de la Chicago a autorului.După şocul revederii, indianca a făcut un popas la Bucureşti, pentru a cunoaşte pe mama şi pe sora celui pe care l-a iubit mult şi de care nu a avut parte. Le-a dăruit câte un exemplar din romanul vieţii ei,Dragostea nu moare.În cuprinsul cărţii, arată că după despărţirea de Mircea Eliade, prin sentinţa neiertătoare a destinului, tânăra a pătruns în viaţă conform unor tipare comune fericirii aparente. Şi-a întemeiat un cămin, s-a alăturat unui soţ iubitor. În adâncul sufletului însă nu putea să dispară pasiunea trăită în braţele românului, o frumoasă poveste de iubire, sfârşită trist, precum un vis la ivirea zorilor.Mircea Eliade a primit cetăţenia americană în 1966. Din 1957 fusese numit profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea Loyola din Chicago şi în 1962 devenise titular de catedră.Ca istoric al religiilor, Mircea Eliade a pus accentul asupra conceptului de spaţiu şi timp sacru. Spaţiul sacru a fost, în opinia lui, centrul universului, pe când timpul sacru a fost o repetiţie a elementelor de la originea lumii. În această concepţie, fiinţele umane arhaice erau orientate în timp şi spaţiu. În omul modern, ar exista o dimensiune subconştientă, guvernată de prezenţa secretă a unor profunde simboluri religioase.Catedra de Istorie a Religiilor de la universitatea amintită îi poartă numele şi a fost preluată de asistentul său Ioan Petru Culianu, un alt savant român de talie internaţională, asasinat la 21 mai 1991, pentru ve*derile sale anticomuniste. Cazul nu a fost elucidat nici până în prezent.

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/27/iubiri-pasionale-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-o-iubire-imposibila/

[latan.elena]

Cum şi-a ales soţia Mircea Eliade

https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/08/mircea-eliade-iubiri.jpeg?w=620 (https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/08/21/cum-si-a-ales-sotia-mircea-eliade/mircea-eliade-iubiri/)În ce priveşte decizia alegerii unei soţii, există uneori circumstanţe care prea bine ar putea fi găsite doar în romanele de dragoste. Iar aşa ceva nu putea să i se întâmple decât lui… Mircea Eliade, care deja preda la Universitate, era deopotrivă adulat şi contestat, produsese o literatură nu doar de dragoste, cât mai ales erotică, care însă era apreciat la unison de către congenerii săi drept un mare erudit, sau oricum în curs de devenire. Cu această aureolă intelectualistă şi lider incontestabil de generaţie, era firesc ca Eliade să fie râvnit de multe femei, admirat şi curtat totodată, fiind în fond întruchiparea aproape fidelă a personajului Allan din Maitreyi, ce făcuse pe atâtea adolescente măcar să ofteze de amor.Ei bine, din marea „ofertă”, tânărul universitar trăia dilema unei duble iubiri (dacă putem crede că există aşa ceva), ori mai degrabă a unei inevitabile opţiuni. Pe de o parte era relaţia lui cu Sorana Ţopa, o actriţă în vogă pentru anii ’30-’40 ai veacului trecut, ce juca pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, iar pe de alta, în acelaşi timp, era profund atras de o banală funcţionară, Nina Mareş, divorţată şi cu un copil de crescut.Dar nu era numai atât! Aceasta din urmă mai avea în spate şi o poveste de viaţă şi de iubire oarecum tragică. Pe când era soţia unui ofiţer, Nina a făcut o mare pasiune pentru un tânăr locotenent din Braşov, pentru care îşi părăseşte de altfel căminul conjugal. Însă tatăl amorezului – un general – se opune relaţiei dintre cei doi, îi aranjează fiului o „misiune” la Paris, iar colegii – probabil la „ordin” – pun la cale o căsătorie civilă legală a locotenentului, care în clipa aceea era inconştient de beat. Evident, ziarele braşovene au anunţat acest eveniment matrimonial „fericit”, ceea ce a produs un şoc Ninei Mareş, dar a şi vindecat-o într-un fel de pătimaşa dragoste.Aflat în postura de a alege pe una din cele două femei de care se simţea ataşat sentimental, Mircea Eliade optează pentru soluţia de maxim „sacrificiu”, şi anume de a renunţa la ambele. :)Hazardul face ca periplul de a anunţa pe cele două de decizia luată să înceapă cu Nina Mareş. Ajuns în camera ei, începe să-i dezvolte oarecum „filosofic” opţiunea lui pentru despărţire definitivă, moment în care observă că sărmana femeie se îndreaptă încet spre fereastra deschisă, replicându-i totodată că nu ştie dacă va mai suporta să piardă pentru a doua oară marea iubire. Pe loc Eliade intuieşte că Nina îşi pregăteşte o eventuală sinucidere, moment în care schimbă întreaga strategie: vede în destinul lui menirea de a salva această fiinţă nefericită, drept pentru care îi şi propune să-i devină soţie.De altfel, Nina este conştientă de acest „mare sacrificiu”, asigurându-l totodată că nu va rămâne mult în viaţa lui, pentru că… „ştiu c-am să mor tânără”. Ceea ce s-a şi întâmplat, aceasta murind de cancer în noiembrie 1944, iar el îngrijindu-se pe mai departe de Giza (Adalgiza Tătărăscu), fiica din prima căsătorie a răpostei lui soţii.*****sursa: Lucian Năstasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor “literari” 1864-1948, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010



MULT MAI MULTE : https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/27/iubiri-pasionale-mircea-eliade-si-maitreyi-devi-o-iubire-imposibila/

[latan.elena]

Edgar Cayce – Efectele rugaciunii “Tatal nostru”



http://www.e-dimineata.ro/wp-content/uploads/2014/07/49-580x400.jpg



Ura şi gelozia provin din frică. Din frică izvorăsc aproape toate relele omenirii: frica de sine, frica de ceea ce gândesc alţii despre noi, frica de imaginea pe care ceilalţi şi-au făcut-o despre noi etc. A depăşi frica înseamnă a ne umple fiinţa mentală şi spirituală de ceea ce alungă frica, adică iubirea manifestată în lume prin Acela care S-a dăruit răscumpărării noastre. Iubirea, credinţa, înţelegerea acestor legi alungă frica. Mânia este o otravă pentru tot organismul… Resentimentul produce în organism acele secreţii care împiedică buna funcţionare a diverselor sisteme (circulator, digestiv, respirator etc.). Este necesar să ne purificăm corpul şi să oprim secreţia de otrăvuri care dereglează organismul, îmbolnăvindu-l. Fiecare atom este un univers. El acţionează într-un sistem de energie ordonat din corp, dar poate crea energii de ruptură prin toxinele pe care le produce. Acestea trebuie eliminate din corp prin diverse sisteme (respirator, circulator, digestiv etc.). Purificarea spirituală şi fizică amână procesul de îmbătrânire. Menţinerea echilibrului între asimilare şi eliminare poate prelungi viaţa nebănuit de mult.Rolul glandelorEdgar Cayce remarca, în mod special, rolul capital al glandelor endocrine în protejarea sănătăţii, aspect neglijat de medicină, care nu acorda importanţă sistemului endocrin în apariţia bolilor. În lecturile salehttp://cdncache-a.akamaihd.net/items/it/img/arrow-10x10.png (http://www.sfatulbatranilor.ro/), Edgar Cayce spunea: “Sistemul glandelor este sursa tuturor activităţilor omeneşti, a tuturor dispoziţiilor, a tuturor stărilor sufleteşti, a tuturor temperamentelor şi a diversităţii firilor şi raselor… Frica, mânia, bucuria, toate aceste energii afective sunt legate de activitatea glandelor endocrine, producând acolo secreţii (hormonale) care se vor răspândi în tot organismul… Ochiul, nasul, creierul însuşi, traheea, bronhiile, plămânul, inima, ficatul, splina, pancreasul nu-şi pot îndeplini rolul decât cu ajutorul sistemului care le permite să se reînnoiască, adică ansamblul funcţiilor glandelor… Plecând de la aceste glande se creează boala sau vindecarea. Fiecare dintre glande corespunde nu numai unei funcţii precise, dar şi unei vibraţii colorate şi sonore, unui element al Pământului, unui semn astrologic sau influenţei unei planete.”Cayce arată ca pituitara (hipofiza), cea mai înaltă glandă a corpului, este legată de lumină şi se dezvoltă în tăcere. Glanda pineală (epifiza) este punctul de plecare pentru construirea embrionului în pântecul mamei. Tiroida intră în acţiune când trebuie să luăm o decizie şi să acţionăm. Timusul corespunde inimii. Suprarenalele sunt centrul nostru emoţional şi acţionează asupra plexului solar. Celulele lui Leydig (Lyden) sunt centrul echilibrului masculin-feminin şi gonadele sunt motorul corpului fizic. Boala se declanşează în corp prin otrăvurile secretate în centrii glandulari, prin atitudinile negative. Vindecarea se produce activând energiile prin centrii corpului (chakra) direct legaţi de glande, un mijloc fundamental pentru această activare fiind meditaţia, rugăciunea.Tatăl NostruAstfel, Cayce, în lecturile sale, a comunicat un lucru incredibil, corespondenţa dintre versetele rugăciunii “Tatăl Nostru” şi principalele glande endocrine. Anumite cuvinte din rugăciune reprezintă mantre (cuvinte-cheie) care declanşează deschiderea unei glande, şi anume: Tatăl Nostru, care eşti în ceruri deschide glanda pituitară, Sfinţească-se numele Tău deschide glanda pineală, Vie împărăţia Ta şi Precum în cer deschid glanda tiroidă, Facă-se voia Ta,(…) şi pe Pământ deschide glanda timus, Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi deschide gonadele (glandele sexuale masculine şi feminine), Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum iertăm şi noi greşiţilor noştri deschide suprarenalele, Şi nu ne duce pe noi în ispită deschide celulele lui Lyden (sau Leydig, care nu sunt chiar o glandă, ci un ansamblu de celule secretoare de hormoni, localizate sub ombilic şi deasupra gonadelor), Ci ne izbăveşte de cel rău deschide glanda timus, Căci a Ta este împărăţia deschide glanda tiroidă, şi puterea deschide glanda pineală, şi mărirea deschide glanda pituitară, Amin.Corpul uman are centrii energetici din partea superioară în legătură cu energiile cerului, iar cei din partea inferioară în legătură cu energiile pământului. Partea superioară a corpului uman este legată de viaţa spirituală, iar cea inferioară este legată de viaţa fizică, respectiv cu plăcerile ei legate de materie (mâncare, sex etc.). O funcţionare corectă a corpului este asigurată de deschiderea tuturor centrilor lui, atât a celor superiori, cât şi a celor inferiori. Rugăciunea “Tatăl Nostru” deschide până la jumătatea ei, de sus în jos, centrii energetici, glandele organismului, iar de la jumătate până la “Amin” verifică deschiderea lor de jos în sus. Spusă cu credinţă, această rugăciune face ca un fior interior, ca un curent, să străbată corpul din cap până în picioare. Este dovada că nu există blocaje în circuitele energetice ale corpului. Din punct de vedere religios, explicaţia constă în producerea unui fior creat de Divinitate, care a ascultat ruga credinciosului.Terapii
Iată că vindecarea, de orice natură ar fi, constă în modificarea vibraţiilor Eului interior, în a pune ţesuturile vii ale corpului în rezonanţă cu Energiile Creatoare, Divine. Aşadar, rugăciunea transformă mentalul şi fizicul celui care se roagă. Cayce s-a referit în lecturile sale şi la alte metode de tratament folosite în medicina alternativă, pe care doar le amintesc, astăzi fiind foarte mediatizate. Astfel, el a vorbit despre fitoterapie, dietoterapie, tratamentul cu argilă, cu ajutorul apei, clismelor, importanţa exerciţiului fizic, a masajelor, a terapiei osteopate, a postului, cristaloterapiei, cromoterapiei, meloterapiei, aromaterapiei şi chiar a terapiei prin voce.


http://www.e-dimineata.ro/edgar-cayc...-tatal-nostru/ (http://www.e-dimineata.ro/edgar-cayce-efectele-rugaciunii-tatal-nostru/)

[latan.elena]

“Un om valorează atât cât iubește” – Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan


http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/Dulcan.jpg






”În spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu!””Nu conştiinţa e produsul cre*ierului, ci cre*ie*rul este produsul con*şti*inţei.”
Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiin*ţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul con*ştiinţei.O minte strălucită, cu o curiozitate şti*in*ţifică ieşită din comun, care nu încetează să caute răs*puns la marile întrebări ale existenţei. Nu doar distinc*ţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materia*listă asupra lumii, demonstrând, într-o carte publicată prima oară în 1981, că există o “minte uni*versală”, care ordonează şi co*or*donează toate lucrurile din jur.“In*teligenţa materiei”, cartea ca*re a bulversat lumea ştiinţifică ro*mâ*nească, a fost bestsellerul ace*lor ani. Au existat chiar voci care au considerat-o demnă de premiul Nobel. Ascensiunea ei a fost curma*tă brusc de regimul co*mu*nist, speriat de ideile prea îndrăz*neţe pe care le susţinea. A fost re*tra*să de la Premiul Academiei Ro*mâne, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în 1992. După mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe dintre intuiţiile dom*nu*lui profesor Dulcan au fost con*firmate de ştiinţa actuală. Dacă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timp de o traducere, numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi repre*zentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mândrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii Spiritualităţi:Stanislav Grof, Ervin Laszlo şi Peter Russell.

Dimineaţă de vară…

- Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs. viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?- De foarte mic. Îmi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean, Mârghia. Eram copil. Dormi*sem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare înnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am pro*pus atunci să aflu. Ştiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea mi-am făcut, pas cu pas, un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.- Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disci*pli*nele, aţi ales tocmai neurologia?- Era parte din planul făcut în copilărie. Am intuit de mic că medicinaîmi poate oferi ceea ce eu nu pu*team afla doar din cărţi. Iar neurologia mă ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. Creierul e cel care deţine misterul întregii noastre existenţe. Înţele*gând creierul, înţelegem, în bună parte, funcţionalitatea organismului viu. După absolvirea Medicinei, am ur*mat însă şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de isto*ria culturii şi civilizaţiei. Am citit fizică, matematică, is*toria religiilor şi filosofie. Şcoala îmi impunea con*cepţia ei materialistă, religiile îmi spuneau că există un Dumnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate că*ută*rile mele: să aflu cine are dreptate şi să răspund în*trebării din copilărie: cine sunt eu? După ce am ter*mi*nat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce pos*tu*lează ştiinţa, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face, la un moment dat, saltul spre lumea organică (spre viu), într-o seară a anului 1976, am avut revelaţia răs*punsului. Dacă nu introducem în această ecuaţie, o ra*ţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun*gă Adam şi Eva.Există o inteligenţă a materieihttp://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/lumina.jpg

- O revelaţie care a dus, patru ani mai târziu, la apariţia “Inteligenţei materiei”. Cartea a făcut vâlvă la vre*mea ei, prin teoriile pe care le propunea. I-aţi pu**tea rezuma conţinutul, pentru cititorii revistei noas**tre?- Dacă ar trebui să rezum într-o frază ce am scris în cartea asta, aş spune aşa: există o inteligenţă a mate*riei. Orice manifestare din univers, începând de la macrocosmos şi pâ*nă la micro*cos*mos, are ca substrat o inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da întotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Până şi particulele, cuan*tele, au un rudiment de inte*ligenţă al lor. Exact asta încerc să arăt în cele peste 300 de pagini ale cărţii, sur*volând toate sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la religie, de la experimentul de laborator la experienţa personală ca medic ne*urolog. Cu alte cu*vin*te, de*mons*trez că în spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu.Ca să scriu această carte, am citit ma*teria multor discipline universi*tare. As*tăzi, bazându-mă pe o cunoaştere ştiinţifică, pot afirma cu certitu*dine că lucrurile nu au pornit din*tr-o întâmplare şi viaţa nu e acci*den*tală pe pământ, aşa cum spun manualele de bio*lo*gie. Ba mai mult, afirm că universul se sprijină pe legi morale. Am ajuns la concluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral, similar cu al marilor religii. Cum ştim asta? Iată un experiment. La începutul anilor 2000, la Uni*versitatea Wisconsin, s-au făcut cercetări pe călu*gări tibetani. S-a constatat că la emoţiile pozi*tive – empatie, respect, admiraţie etc – se activa o arie din lo*bul frontal stâng, în timp ce trăirea sentimentelor ne*gative activa o arie din lobul frontal drept. În con*se*cinţă, creierul face o distincţie între bine şi rău. Dar creierul e o masă de carne şi nu are cum să facă selec*ţia între bine şi rău doar prin sine. E clar că există o con*ştiinţă care face această triere, iar ea se supune la rândul ei unei legi morale, altfel cum ar face-o? Deci, legea lui Dum*nezeu este legea Bine*lui. Dar poate argumentul acesta nu e su*ficient ca să în*ţelegeţi de ce uni*ver*sul e construit pe tiparul Bine*lui. Vă dau alt exem*plu, la nivel de chimie:gân*durile nega*tive la nivel de chimie a sângelui deter*mi*nă în corp un viraj spre aci*di*tate (care înseamnă îm*bă*trânire, boală, degene*res*cenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un ph alcalin, care se traduce prin longevitate şi vita*litate. Până şi ADN-ul nostru face diferenţa în*tre bine şi rău. S-a luat o probă de ADN de la un individ, a fost dusă la distanţă şi monito*rizată prin mij*loace de laborator. Asupra in*di*vidului s-au exercitat diverse influenţe, negative sau pozitive. La cele negative, spirala ADN-ului se contracta, la cele pozitive se decontracta. Până şi în ADN-ul nostru sunt înscrise pre*misele sănătăţii şi bolii.Devenim ceea ce gândim

http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/zebra.jpg


- Boala e prin urmare rezultatul tuturor influen*ţelor negative?- Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii ne*gative, care nasc suferinţa. Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre. N-am fost creaţi de Dum*nezeu să suferim, biologia noastră o demons*trea*ză: avem nevoie de fericire. În concluzie, devenim ceea ce gândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefe*riciţi. Chiar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire cons*tructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie. Orice emoţie negativă blochează celulele sis*temului imunitar pentru cinci, şase ore. Asta în*seamnă că un gând de invidie, de răutate, un necaz ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore. Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest câmp are efect de dispersie, se pro*pagă în spaţiu. Când ne gândim insistent la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi. Putem, deci, face rău cu un gând, nu nu*mai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi întreg universului. Am avut ocazia să verific şi în practică lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi aju*tau organismul să lupte cu boala şi chiar se recu*perau. Ceilalţi, pesimiştii care se plângeau în perma*nenţă, se otrăveau cu propriile gânduri, iar starea lor se deteriora. Îmi pare rău că nu am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despre boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A învinge boala înseamnă, în primul rând, a o înţelege şi a nu te revolta contra ei.- Autosugestia e foarte la modă în ziua de azi. Cre*deţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşi doar prinputerea gândului?- Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii. Dar în cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauze spirituale: in*vidia, răutatea, competiţia acerbă, egoismul şi do*rinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul ge*ne*rat de o societate ultratehnologizată. Stresul înseam*nă moartea celulei. Încă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică. Când ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. Pe termen lung, asta înseamnă scleroze, boli degenerative, Parkinson şi demenţă. Ce să mai vorbim despre faptul că epoca noastră e una din epo*cile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid. Şti*aţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia bolii Alzheimer? Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund însă la întrebare, ar trebui să înţelegem că nu ne putem păstra sănătatea decât gân*dind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu uni*versul. Iisus avea dreptate când îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine însuşi.“Când crezi, îţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare”http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/planta.jpg



- Faptul că aţi demonstrat ştiinţific existenţa lui Dumnezeu v-a întărit şi mai mult credinţa? V-aţi apropiat şi mai mult de Hristos?- Eu nu cred în Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre toate ma*rile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pi*ta*gora etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţi*fică. Am luat rând pe rând toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate în termenii ştiinţelor actuale. Vă dau doar un exemplu. Ce înseamnă iertarea? Din punct de vedere spiritual, înseamnă pace şi armonie. Din punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ este pur şi simplu şters şi se instalează în corp o bună chimie şi un echilibru ener*getic. E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui com*puter. Despre puterea credinţei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice “eu te-am vindecat”, dar a ales să spună “credinţa ta te-a vindecat”. Când crezi, îţi mo*bilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a şti că Dumnezeu există nu e totul. Doar religia îţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserică e important, ci şi puterea ru*găciunii pe care o poţi face oriunde.- Mai sunt oare canoanele şi dogmele Bisericii în acord cu spiritul vremurilor noastre?- Din păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a gre*şit, negându-l pe Dumnezeu, şi Biserica a greşit, ar**zân*du-l pe Giordano Bruno pe rug sau condam*nându-l pe Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii să accepte că pământul se învârte în jurul soarelui şi nu in*vers. În viitor, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a ajunge la o singură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi sau aducere la exagerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism. Fundamentaliştii susţin că la Dumnezeu nu se ajunge decât pe o singură cale. Şi totuşi, Dumnezeu însuşi ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el sunt nenumărate. Vârful mun*telui e unul singur, indiferent pe ce versant îl urci. Până la urmă, religiile vor ajunge la o concordie uni*versală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de Dumnezeu, şi tu nu.- Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului?


http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/girls.jpg


- Criza lumii ac*tua*le este în primul rând o criză morală, pen*tru că oamenii nu ştiu cine sunt cu ade*vărat. Omenirea se în*dreaptă spre o nouă con*ştiinţă, spre o nouă uma*nitate. Suntem în*tr-un moment de coti*tură. În următorii 10-15 ani, vom ajunge în cu totul altă lume, o lu*me a spiritualităţii. Această aliniere a pla*netelor care s-a produs acum nu e doar un de*taliu de ordinul amu*za*men*tului catastrofic. Este o realitate astro*no*mică. N-o să ne creas*că cinci mâini, cu siguranţă! Schimbările vor fi la nivel de con*ştiinţă. In*trăm într-o zonă de energie cu o frec*venţă mult mai înal*tă decât cea în care eram. Asta va produce mutaţii fundamentale în creier şi la nivel de ADN. Deja s-au făcut teste pe un lot de copii născuţi între 1982-1983 şi s-a constatat că nivelul lor de inteligenţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. Se crede şi că ADN-ul nostru ar putea să ajun*gă, în plan ener*getic, la 36 de spirale în loc de 2. Lumea vii*toare va fi a spiritua*lităţii şi a ce*lor supra*dotaţi. A*proa*pe îmi pa*re rău ca nu am vârsta s-o mai tră*iesc.“Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză”

- V-aţi dedicat întreaga viaţă eforturilor de a cu*noaşte. A meritat? Se spune că atunci când înţelegi totul, viaţa devine mai tristă.- Din contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucu*rie. Ea aduce adevărul despre tine. E exact cum spune Iisus, “şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi”. Să înţelegi lumea îţi aduce o eliberare enormă de erori de gândire şi prejudecăţi. Îţi dă bucu*ria de a descoperi singur resorturi şi corespondenţe. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză, o piatră sau un câine. Că mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajung să ştiu ceea ce ştiu. E extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi încotro te duci.- Şi cine suntem noi, oamenii? Poate ştiinţa de azi să răspundă la o întrebare cu care filosofia se chinuie de milenii?- Suntem conştiinţă întrupată şi suntem nemuritori. Timpul nostru în raport cu timpul de dincolo este doar o clipă fără importanţă.Venim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe Pământ e doar o scurtă vizită, o lecţie pentru evoluţia noastră. Facem cu toţii parte dintr-un plan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. Venim cu un bagaj de talente şi predispoziţii care ser*vesc misiunii noastre pe pământ. Despre lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat experienţa morţii cli*nice.- Aţi întâlnit, în practica dvs. medi*cală, cazuri de moar*te clinică? Ce ne spu*ne experienţa lor?


http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/caprioare.jpg Experienţa mor**ţii clinice ple*dea*ză pentruexistenţa unei alte dimensiuni, spiri*tua*lă, în univers, din*colo de cea a lu*mii de pe Pământ, în care trăim adevărata noas**tră viaţă. Cei ca*re au trecut prin moar*tea cli*nică şi au descris lu*mea de din*colo vor*besc despre întâlnirea cu o Fiinţă de Lumi*nă, pe care o asi*mi*lează cu Dum*nezeu.- Dacă suntem ne*muritori, de ce ne e atât de frică de moarte?-Pentru că nu cunoaştem adevărul despre noi şi cre*dem că totul începe şi se sfârşeşte pe Pământ. Moartea e experienţa conştiinţei care trece din planul fizic în planul spiritual. M-am întrebat mult timp de ce murim. De ce ne uzăm fizic, dacă energia fundamen*tală, cuantică, este infinită şi nu se consumă? Am în*ţe*les târziu că aici sun*tem doar la o şcoală, iar corpul e uniforma ne*cesară aici. Numai întrupaţi în carne şi oase avem senzaţiile tu*tu*ror lucrurilor. Im*pli*carea simţurilor e necesară lecţiei pe care o avem de învăţat. Moar*tea e trecerea în altă dimensiune, care e cea mai fericită.- După mai bine de pa*tru decenii de prac*tică medicală în neu*rologie şi psihiatrie, creierul uman vă mai ascunde vreo taină?- Creierul păstrează încă multe enigme. El este receptorul conşti*inţei sau, altfel spus, al lui Dumnezeu într-un sens mai larg. Facem o encefalogramă şi nu distingem decât o linie sinuoasă a activităţii electrice a creierului, dar nici o singură volu*tă nu ne spune că ea în*seamnă un cuvânt anu*me sau un gând. Cum trans*cende infor*ma*ţia din planul fizio*logic în pla*nul con*ştiinţei ră*mâ*ne de neînţeles. De aceea am fost printre primii care au îndrăznit să afir*me că nu conştiinţa e produsul cre*ierului, ci cre*ie*rul este produsul con*şti*inţei. Creierul nostru e doar un re*cep*tor. Aşa se explică cum ne re*amin*tim tot îna*in*te de moar*te, în filmul vieţii, deşi la bătrâneţe ui*tăm o mul**ţime de lu*cruri. Ne*u*ronii îm*bă*trânesc şi mor, sunt ca un radio de**fect care nu mai re*cep**ţionează un*de*le. Me**moria însă nu se pier**de, e undeva în câm**pul in*formaţional de deasu*pra. Vă daţi sea**ma ce mister e în noi?“Dacă m-am născut în România, înseamnă că trebuie să fiu aici”



http://safiisanatos.ro/wp-content/uploads/2014/04/Munte.jpg


- Să trecem şi la cele lumeşti. Aţi avut multe ecouri în Occident, după apariţia cărţii “Inteligenţa materiei”. Cu toate astea, nu aţi emigrat. V-am găsit la Sinaia, într-un mic birou cu vedere spre munte. În locul deschiderii, aţi ales izolarea.- Când am scris Inteligenţa materiei, am plecat pe drumul ăsta de unul singur, într-o ţară cu un regim opresiv, unde numai de libera circulaţie a ideilor nu putea fi vorba. Ulterior am aflat că în Statele Unite se organizau întâlniri de specialişti care puneau aceleaşi probleme. Am avut o singură dorinţă atunci, în 1981, să nu fiu depăşit în cunoaştere, măcar până în anul 2000. Şi nu numai că n-am fost, dar mai sunt încă lu*cruri de scris şi demonstrat. De rămas, aş fi putut ră*mâ*ne la Paris, în 1986. N-am făcut-o pentru că sunt legat afec*tiv de pământul şi de neamul meu. Şi din con*şti*in*ţa faptului că, dacă m-am născut în România, în*seam*nă că trebuie să fiu aici. Profesor sunt, o maşină am, o casă am. Ce-mi mai trebuie? Aşa cum înţeleg eu lucru*rile în universul ăsta, singura mea referinţă e acolo sus. Mai departe nu ţine de mine.- Aţi practicat medicina, aţi scris, aţi studiat, aţi par*ticipat la congrese şi conferinţe. Unde a mai în*căput între toate astea şi viaţa de familie?- Toate vacanţele mele mi-am chinuit soţia şi fiul. Eu stăteam să lucrez, în timp ce ea stătea cu copilul singură. Mi-a spus cu tristeţe, imediat după căsătorie: “Credeam şi eu că eşti un om normal.” (râde)M-a iertat între timp şi m-a şi ajutat foarte mult în ceea ce am făcut. Şi acum lucrez în acelaşi ritm. Mă aşez la 8 dimineaţa pe scaun şi mă mai ridic după ce s-a lăsat noaptea. În Bucureşti n-aş putea face asta, fiindcă sunt prea multe lucruri care îmi distrag atenţia. Înainte să mă apuc să scriu “Inteligenţa.”, am stat mult şi m-am gândit dacă să mă angajez sau nu la un travaliu imens, riscând să-mi pierd cei mai frumoşi ani, între 30 şi 40, pentru un succes incert. Şi totuşi mi-am zis că merită. Nimic nu reuşeşte cu adevărat dacă nu faci sacrificii. Bucuriile pe care le trăiesc acum îmi demonstrează că am pariat corect.Un om valorează atât cât iubeşte !

Sursa: lavi-enrose.com

[latan.elena]

Opt lectii ale lui Buddha
http://www.healthacumulates.com/uploads/2/7/5/3/27530359/1565626_orig.jpg



Siddhartha Gautama a fost un mare conducator spiritual si fondator al budismului in India antica. In traducere cuvantul “Buddha” – inseamna “trezire” sau “iluminare”. In invatatura lui nu este nimic care ar fi contradictoriu cu elementele de baza ale armoniei oricarui altui flux religios sau filosofic. Lectiile vietii sunt universale si eterne, variatiile in fluxuri sunt diferite si nelimitate. Pentru a sti este bine sa faci cunostinta cu variante diferite, iar pentru suflet este chiar util. In interpretarea lui Buddha acestea sunt dupa cum urmeaza:

1. Sa incepi cu putin- acest lucru este normal. Ulciorul se umple cu incetul, picatura cu picatura. Fiecare maestru a fost odata un amator. Noi toti incepem cu putin. Nu neglijati lucrurile mici. Daca sunteti consecvent si rabdator, veti reusi! Nimeni nu poate reusi intr-o singura noapte: succesul vine la cei care sunt dispusi sa inceapa cu putinul si muncesc cu efort pana cand ulciorul este plin.

2. Gandurile se materializeaza. Constiinta noastra- este tot. Devii ceea ce crezi, ce gandesti. Daca vorbesti sau actionezi cu ganduri rele, ele te vor urmari. Daca vorbesti sau actionezi cu intentii pure, urmate de fericire, te vor urma. Pentru a trai corect, va trebui sa completezi creierul cu ganduri „corecte”. Gandirea dreapta iti va da tot ce doresti, gandirea gresita – numai rau, care in cele din urma te vor distruge. Toate actiunele apar din gandire. Daca gandirea se va schimba, oare actiunile vor ramane neschimbate?

3. Iertarea. Sa retii furia in tine- este precum ai lua un carbune incins cu intentia de a-l arunca in cineva, dar te vei arde chiar tu. Cand ii eliberezi din „inchisoarea” neiertarii pe cei care te-au infuriat, te eliberezi pe tine insuti. Niciodata nu vei putea distruge pe cineva fara sa te distrugi te tine insuti. Invata sa ierti. Invata sa ierti urgent!

4. Actiunile tale au o mare importanta. Pentru a avansa, trebuie sa actionezi ca se te dezvolti, trebuie sa actionezi in fiecare zi. Gloria e pentru toti, dar o vor cunoaste doar cei ce sunt în continua actiune. Un proverb spune: “Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista.” Buddha a spus: “Eu nu cred in soarta care da navala asupra oamenilor atunci cand ei nu fac nimic, in schimb, cred in acea soarta care da peste ei, atunci cand ei actioneaza.”

5. Incearca sa intelegi. In primul rand, incearca sa intelegi si numai dupa aceea vei fi inteles. Depune toate eforturile pentru a intelege punctul de vedere al altcuiva si atunci vei avea pace in suflet. Concentreaza-te mai mult pe cum sa fii fericit, decat cum sa faci ca sa ai dreptate.

6. Invinge-te. Este mai bine sa te invingi, decat sa castigi o mie de batalii. Atunci victoria va fi a ta. Victoria nu-ti poate fi luata nici de ingeri, nici de rai, nici de iad. Pentru a te castiga, e nevoie sa-ti invinge constiinta. Invata sa-ti controlezi gandurile. Ele nu ar trebui sa bantuie. Ai putea crede: “Eu nu-mi pot controla gandurile. Gandurile vine atunci cand vor”. La care eu iti voi raspunde: ” Nu poti interzice pasarilor sa zboare deasupra capului tau, dar cu siguranta le poti opri atunci cand vor sa-si zideasca cuibul in capul tau”.

7. Traieste in armonie. Armonia vine din interior. Sa nu o cautati in exterior! Nu cauta in exterior ceea ce poate fi doar in inima ta. Deseori o cautam in exterior doar pentru a ne distrage atentia de la adevarata realitate. Armonia nu este un loc de munca, nu este o masina noua sau o casatorie, armonia este pacea din suflet care porneste de la tine.

8. Fii recunoscator! Ridica-te si multumeste pentru faptul ca, daca nu ai invatat mai mult, cel putin, pentru ca ai invatat ceva si daca nu ai invatat nimic, atunci multumeste pentru faptul ca nu te-ai imbolnavit, iar daca totusi te-ai imbolnavit, multumeste pentru ca esti in viata. Nu toti au reusit sa se trezeasca azi dimineata. Cineva a adormit ieri pentru ultima data. Exista intotdeauna ceva , ce merita multumiri. Nu fii pesimist. O inima recunoscatoare te face maret!


http://nuaisacrezi.ro/opt-lectii-ale.../#.URuCmx00VdI (http://nuaisacrezi.ro/opt-lectii-ale-lui-buddha/#.URuCmx00VdI)

[latan.elena]

http://www.divin.ro/imagini/branduri/Don_Miguel_Ruiz.jpghttp://www.divin.ro/imagini/branduri/Jose_Ruiz_Don.jpg

Don Miguel Ruiz împreună cu fiul său, don Jose Ruiz


(http://www.divin.ro/?bq5y3&cat47&d3t47&1d4u7=926fa48ebc92cfd391dc8c4c9491b7b5)

Cele Cinci Legăminte
Don Miguel Ruiz




FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI

Vorbeşte deschis. Nu spune decât ceea ce crezi cu adevărat. Evită folosirea cuvintelor pentru a te critica sau pentru a-i bârfi pe ceilalţi oameni. Foloseşte-te de puterea cuvintelor tale numai pentru a răspândi iubirea şi adevărul.


NU INTERPRETA NIMIC LA MODUL PERSONAL

Nimic din ceea ce fac ceilalţi nu are vreo legătură cu tine. Tot ce spun şi fac ei este o proiecţie a propriei lor realităţi subiective. Dacă vei deveni imun la opiniile şi la acţiunile celorlalţi oameni, nu vei mai fi victima unei suferinţe inutile.


NU FACE PRESUPUNERI INUTILE

Găseşte-ţi curajul de a pune întrebări deschise şi de a exprima exact ceea ce îţi doreşti. Comunică cât mai clar cu ceilalţi, pentru a evita neînţelegerile, tristeţea şi dramele. Acest legământ este suficient în sine pentru a-ţi transforma în totalitate viaţa.


FĂ ÎNTOTDEAUNA TOT CE ÎŢI STĂ ÎN PUTERI

Potenţialul tău maxim se schimbă de la o clipă la alta. El are un anumit nivel atunci când eşti sănătos şi un cu totul alt nivel atunci când eşti bolnav. Indiferent de circumstanţele prin care treci, fă întotdeauna tot ce îţi stă în puteri. În acest fel, vei evita autocritica inutilă, autocondamnarea şi regretele.


FII SCEPTIC, DAR ÎNVAŢĂ SĂ ASCULŢI

Nu crede ce îţi spune propria ta minte, şi cu atât mai puţin ce îţi spun ceilalţi. Foloseşte-te de puterea îndoielii pentru a-ţi pune întrebări referitoare la toate informaţiile primite. Este oare acesta adevărul absolut?Ascultă intenţia care se ascunde în spatele cuvintelor şi vei înţelege mai uşor mesajul real pe care îl transmit ele. Imaginează-ţi că trăieşti o viaţă complet diferită, în care eşti liber să fii cel care eşti tu cu adevărat, că nu mai trebuie să îţi guvernezi viaţa în funcţie de ceea ce gândesc despre tine ceilalţi oameni. Imaginează-ţi că îţi poţi trăi viaţa fără a te judeca singur şi fără a-i judeca pe ceilalţi oameni, dar şi fără teama de a fi judecat, că te accepţi în totalitate aşa cum eşti şi că îi accepţi pe toţi ceilalţi aşa cum sunt. Imaginează-ţi că duci o viaţă în care nu cunoşti conflictele interioare, dar nici cele cu ceilalţi oameni, că te respecţi pe tine însuţi, dar şi pe ceilalţi, şi că aceştia te respectă la rândul lor. Imaginează-ţi că duci o viaţă în care nu te temi să te manifeşti aşa cum doreşti sau să îţi asumi riscul de a explora aspectele necunoscute ale vieţii, că trăieşti fără teamă, fără să simţi vinovăţia, ruşinea sau regretele. Imaginează-ţi că te iubeşti necondiţionat aşa cum eşti, că îţi iubeşti necondiţionat corpul şi emoţiile, exact aşa cum sunt. Imaginează-ţi cât de fericit ai fi şi cât de mult te-ai bucura de viaţă dacă ai putea trăi exact aşa cum eşti. Imaginează-ţi cât de mare ar fi libertatea personală de care te-ai bucura. Acest mod de viaţă este în totalitate posibil şi îţi stă întru totul la dispoziţie. Există alţi oameni care l-au realizat deja. De ce nu ai face-o şi tu? Aplică Cele Cinci Legăminte şi transformă-le într-un mod de viaţă, iar în scurt timp vei trăi într-un vis personal al raiului.

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=luL1T1WQC2k&t=139



http://4.bp.blogspot.com/-FuaD-D_nfEM/U59UVtKmH9I/AAAAAAAASaM/sEYSAG2X7v0/s1600/22+lugares+ta%CC%83o+surreais+que+e%CC%81+difi%CC% 81cil+acreditar+que+eles+existem+7.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=yfHA7Qqs97o



http://3.bp.blogspot.com/-yAtLkOznvtI/U59UXHNJBpI/AAAAAAAASak/-JopPGN5wmM/s1600/22+lugares+ta%CC%83o+surreais+que+e%CC%81+difi%CC% 81cil+acreditar+que+eles+existem+9.jpg
http://www.blogblux.com.br/2014/06/21-lugares-tao-surreais-que-e-dificil.html

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=IPYHy8k9Z34



http://4.bp.blogspot.com/-HFfk-QmEOW0/U59VaoybJfI/AAAAAAAASaw/mT3pS6bfyZU/s1600/unbelievable-places-9.jpg

[latan.elena]

Aurora boreală, fenomen vizibil de obicei în regiunile nordice, a fost observată, în noaptea de marţi spre miercuri, pe cerul Marii Britanii, al Ungariei, dar şi pe cel al României. Un fotograf din comuna Lăzarea din Harghita a surprins aurora polară la Pasul Ţengheler.



Aurora boreală în Harghita FOTO facebook.com/attila.munzlinger




http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/03/19/550a9c87448e03c0fdb385e0/627x0.jpg
Aurora boreală observată miercuri dimineaţa pe cerul Ungariei

Citeste mai mult: adev.ro/nlggpl (http://adev.ro/nlggpl)

[latan.elena]

(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202806179389089&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&fref=nf)
Túnel do Amor, Ucrânia

(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202806179389089&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&fref=nf)http://1.bp.blogspot.com/-AHDbW6GM-tg/U59UKZLxs0I/AAAAAAAASXk/LgGsHfhbptg/s1600/22+lugares+ta%CC%83o+surreais+que+e%CC%81+difi%CC% 81cil+acreditar+que+eles+existem+1.jpg


Sandor Kasza (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10202806179389089&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&fref=nf)

DESPRE IUBIREA DE SINE
Atunci când ne iubim, permitem energiilor noastre, să se manifeste în armonie cu noi și Universul, urmându-și fluxul lor de curgere firesc. Când lăsăm supărările și nemulțumirile să ne copleșească sau să ne întunece sufletul - ne îndepărtăm de Sursa energiei noastre vitale, de iubire, de credință și de valori morale, blocându-ne accesul la fluxul energetic al Luminii, manifestat prin vibrației iubirii.
Stima de sine se dobândește prin încredere, credință, acceptare și asumarea prin gândurile, alegerile și fapte, a puterii iubirii și iertării din noi.. Iertarea este ”ingredientul” minune, prin care ne eliberarăm de frici și de sursa risipelor energetice hrănite prin negativitate și nemulțumiri. Cât timp menținem sursa nemulțumirilor noastre și nu ne detașăm de ele prin iertare, doar ne blocăm încrederea în propria putere și în propriul sine. Astfel, sub dominația minții ego, și a atașamentelor mentale față de negativitate, ne pierdem capacitatea de a gândiri și a rațiunii conștiente prin Spirit.
Cedând prin gânduri negative, libertatea de a alege, a face, și a simți - în armonie cu binele nostru, nu facem altceva, decât să ne sabotăm dreptul la fericire și la o viață împlinită. Stima de sine o dobândim doar prin prețuirea aceea ce suntem, avem și facem (prin suma experiențelor și trăirilor noastre și a lecțiilor pe care consecințele lor ni le-au adus). Restabilind echilibrul dintre nevoile trupului și a minții, cu cel al abundenței inimii, manifestat prin Spirit, ne vom împăca vanitatea ego-ului, regăsindu-ne armonia cu Sinele nostru, prin: - iertare, - detașare de ceea ce ne este potrivnic, - acceptarea a ceea ce este, - împăcarea cu noi și ceilalți, - manifestarea mulțumirii, prețuirii și recunoștinței, pentru ceea ce suntem, facem și avem, - și dobândind împlinirea prin pacea sufletească.
Fără pace sufletească nu există nici împlinire, nici fericire, nici mulțumire, nici credință, nici iubire, nici împăcare și nici iertare. Și fără ele, nu există nici evoluție și desăvârșire spirituală către înțelegere. Fără a dobândi claritatea și înțelegerea sensului firesc al vieții și al manifestării noastre ca ființe spirituale întrupate în corp material, vom rămâne doar captivi ai minții și ale iluziilor sale, neîncrezători în propria putere și capacitate de a ne împlinii - și incapabili să ne deslușim harul, vocația, abilitățile, pentru a ne împlini prin ele rostul ce-l avem de împlinit pe acest Pământ, prin viața, trupul și sufletul, ce ne-au fost date ca dar divin.
Rătăcindu-ne de Lumină și iubire, ne rămâne doar negativitatea, înstrăinarea, însingurarea, judecățile, frustrările, mâniile, chinul, suferința, durerile și deznădejdea, ce izvorăsc din inimi rănite ce poartă supărări și din suflete rătăcite și întunecate.
Pentru a ne împlinii în planurile vieții, este nevoie mai întâi să regăsim în interiorul nostru Lumina și adevărul inimii, reînvățând să ne iubim. Prin lumina iubirii, vom reînvăța treptat să vedem și să dobândim claritate, pentru a înțelege și a ne împlini în planurile vieții. Împlinindu-ne în plan personal și în relația cu Sinele nostru Spiritual, ne vom putea extinde iubirea, și în relațiile pe care le dezvoltăm. Învățând prin experiența singurătății - să ne iubim, să ne iertăm și să ne prețuim, vom ști să ne extindem și să împărtășim aceste valori și cu cei dragi și cu cei care-și manifestă încă lipsa de iubire, prin negativitate.
Iubirea și respectul de sine - ne învață să-i acceptăm și pe ceilalți așa cum sunt, cu experiențele și personalitatea lor. Astfel, vom învăța să evităm relațiile toxice, să recunoaștem măștile și prefăcătoria, și să ne apropiem de cei care împărtășesc aceleași valori și năzuințe cu ale nostre, și au capacitatea de a vedea frumusețea din noi, fără a căuta greșeli sau a evidenția defecte, și fără a încerca să ne schimbe experiența sau să ne modeleze în vreun fel, după chipul așteptările și nevoile lor.
sk




https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/11081451_10203075317757380_2084639484538467065_n.j pg?oh=92be805ab73ce30b33812d3c91a84dd6&oe=557495A9


Fie ca ziua de azi, să redevină pentru fiecare dintre noi, ziua regăsirii, renașterii și eliberării luminii interioare, și a revărsării sale prin energia iubirii - asupra fricilor și iluziilor ce ne domină mintea și - asupra a tot ceea ce este întunecat și umbrit în sufletele, inimile și viețile noastre, dominate de neîncredere, îndoieli, neîmpliniri, lipsuri, decepții, suferințe, negativitate și mânii.

Când lumina iubirii ne va domina trupul, mintea, inima și sufletul - viața noastră se va transforma într-un miracol divin, plin de frumusețe, armonie și splendoare. Relațiile noastre vor înflorii, iar împlinirile și succesul în plan personal, profesional, financiar și spiritual, vor devenii realitate în plan fizic și parte firească a experiențelor și bucuriilor noastre, de zi cu zi. sk

[latan.elena]

Tu nu eşti o victimă a lumii, ci eşti cel care deţine cheia spre libertate. In ochii tăi se află scânteia Luminii Divine care conduce toate fiinţele spre ieşirea din întunericul fricii şi a lipsei de încredere. Iar în inima ta este dragostea care dă naştere tuturor miliardelor de fiinţe din univers. Esenţa ta este întreagă, nefarâmiţată, dinamică şi creatoare. Ea aşteaptă doar încrederea ta.
Paul Ferrini




Campos de tulipas na Holanda


http://2.bp.blogspot.com/-Hdx_88omoSg/U59UQMaiJUI/AAAAAAAASY8/W9DT1aevYPU/s1600/22+lugares+ta%CC%83o+surreais+que+e%CC%81+difi%CC% 81cil+acreditar+que+eles+existem+2.jpg (http://2.bp.blogspot.com/-Hdx_88omoSg/U59UQMaiJUI/AAAAAAAASY8/W9DT1aevYPU/s1600/22+lugares+ta%CC%83o+surreais+que+e%CC%81+difi%CC% 81cil+acreditar+que+eles+existem+2.jpg)

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=1PnZww4CtLU&t=227

https://sfatulparintilor.ro/wp-content/uploads/2013/04/sfatulparintilor.ro-mituri-primavara-stockfreeimages.com_-1400x850.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/64322329_2775425559197444_7988257283542876160_n.jp g?_nc_cat=109&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=5d5b9dce9a1b35462618906bffa03e3a&oe=5D8EDFB2
(https://www.facebook.com/384566804950010/photos/a.384570384949652/2775425552530778/?type=3&eid=ARAhWw9LqItiHRg1hBSDZph8qn4rL8mfSe8nf59jUAVZro KQ6X7M2Bg5kS_gm9TABZgexCnKHqS67fCb&__xts__%5B0%5D=68.ARC1-omdB2KwfACBW9LBeHelR1NrTArCRZhoUnGdaRvm-rUkDTBQZxhrVDa07ApMyxJfsvwEOganC2gMBqAmTo6KcL_hPDU brthJNVy8s_5rUmPXWPtGAJXf9_jG33qd6Sls2B1tgC_ksRUbj _bKR0QRfpQvjP41JayzX-gRUqDnX0myVpPZGfXg8iUOTUVdADV_5WwyNcJ3XlyEk2dZbavj kIjbvkIg9gmTIxuzqojs-3auS1MNth30g17fFxDyxdle3F3bvSiFLTqAwe_Z-AfmUGChyGKC2zVFffkZWpRIXx7Iea4uxIVNRRof9ENb52rQImO EHpUR8tYC_iKdmNYPcw&__tn__=EEHH-R)http://static.panoramio.com/photos/large/25363376.jpg

”Te iubesc”
,,Dacă ești atent, foarte atent, dacă privești în tine și știi să te simți, când spui ”te iubesc” se aude în tine susurul tainic al propriei iubiri, care învăluie inima și-o poartă apoi în fiecare celulă a corpului tău. ”Te iubesc” este taina iubirii tale, taina iubirii de sine, care-l cuprinde și pe celălalt și cuprinde lumea. Mintea omenească nu cunoaște încă universul existenței și nu poate pătrunde în comuniunea predestinată cu sufletul atâta vreme cât mai crede că ”te iubesc” exprimă iubirea pentru cineva din afara ei. Dacă mintea nu știe că ”te iubesc” e-n lăuntrul celui ce rostește, că iubirea care spune ”te iubesc” e în cel ce iubește, ea are încă de călătorit prin experiența vieții pentru a găsi, în cele din urmă, ultima stație a iubirii; în sine. Iubirea este respirația spiritului/ a Sinelui, în care se petrece întreaga experiență omenească. Totul, evenimentele vieții, oamenii pe care-i cunoaștem și devin pentru o vreme, pentru o clipă, un ceas, un an sau o viață parte a călătoriei noastre aici, în existență, se regăsesc în lăuntrul nostru sub forma unor emoții, a unor trăiri. Lumea e-n noi, e simfonia din noi, lumea e o simfonie care se exprimă prin emoții în lăuntrul nostru. Cineva care urăște pe altcineva spune în sine însuși acest cântec tulburător și trist al urii; acest cântec grav și tragic al urii e doar parte a simfoniei, dar una pe care trebuie s-o părăsim, căci cine ar putea asculta la nesfârșit o operă dramatică, fără să fie afectat de suferința pe care ea i-o induce? Un om, oricine ar fi el, ar putea face un test simplu; să rostească, doar să rostească, fără să urască, pentru câteva minute sau pentru o oră; ”te urăsc” și apoi să fie atent la ceea ce simte, la felul în care se simte. Același om poate apoi să spună timp de oră ”te iubesc” și, la fel, să fie atent la felul în care se simte. E un test simplu, dar noi nu avem răbdare să-l facem nici pe acesta, nu avem răbdare să ne dăm nouă înșine o oră, o zi, o lună sau ani întregi pentru a înțelege că nu există nimic în lume fără să existe o trăire în noi în relația cu lumea. Dacă cineva se supără pe altcineva în trafic, e sigur că supărarea e trăirea omului în trafic. Ura e trăirea celui ce-o trăiește, frumusețea e trăirea celui ce vede frumosul, dezgustul, tristețea, amarul, frica, invidia, răutatea; toate sunt ”cântecele/ manelele/ muzica havy metal sau simfoniile” din noi. Iubirea e marea noastră simfonie și e așa pentru că ea e opera divină ce se aude în întreaga existență.
”Te iubesc” nu-i o expresie, ci o stare de conștiință, în care pășim atunci când rostim ”te iubesc” din iubirea trăită în noi. E în acest ”te iubesc” taina iubirii de sine, care-l iubește pe celălalt ca pe el însuși, e taina care iubește totul ca pe sine însuși. Un psiholog cunoscut în lumea întreagă pentru vindecările spectaculoase pe care le face, spunând ”te iubesc”, Ihaleakala Hew Len se numește (am participat și eu la singura conferință pe care a susținut-o în România în urmă cu trei ani), a fost întrebat; ”ce poate face un terapeut când cineva vine la el pentru vindecare”? ”Un singur lucru îl ajută, să-l iubească”, a răspuns psihologul! Spune ”te iubesc” și mintea ta nu se va mai gândi la altceva. Programele negative, înscrise în subconștientul nostru, cele care ne poartă prin hățișurile și ascunzișurile suferințelor vieții, se vor vindeca prin iubire. ”Te iubesc” e starea noastră divină, e conștiința din care răul dispare și-n locul lui se ivește o trăire nespus de frumoasă, nespus de dorită; pacea iubirii, liniștea ei, vindecarea minții neliniștite și, adesea, vindecarea trupului și a lumii din jurul nostru. Să spui continuu ”te iubesc”, aceasta să fie rugăciunea ta și gândul permanent al minții. Să spui ”te iubesc” în afara așteptărilor. Să-i spui în sinea ta ”te iubesc”celui ce te urăște. Să-i spui ”te iubesc” celui ce-ți face rău. Căci, spunea Mântuitorul, ”și păgânii îi iubesc pe cei care le fac bine”; provocarea noastră este aceea de a-i iubi pe cei ce ne fac rău. Numai când putem spune ”te iubesc” oricui, oricând, orice ne-ar face, suntem vindecați. Iubirea exclusivă dintre bărbați și femei e doar o chemare a iubirii, dar egoismul și posesivitatea ei o fac mai puțin frumoasă, căci iubirea aceasta exclude totul, orientându-se către o persoană. De aceea nu-i în iubirea aceasta permanență, ci doar un semn de circulație, care ne arată calea către iubirea care cuprinde totul. Asta-i iubirea creatorului și asta poate fi iubirea care va rosti din noi într-o zi ”te iubesc”, vindecându-ne mintea bolnavă. Lipsa de iubire e o stare a minții, iubirea e o stare a conștiinței, a existenței, iar ”te iubesc” e expresia verbală a conștiinței care iubește și, prin aceasta, vindecă suferința minții, vindecă rătăcirile noastre și vindecă oamenii din jur, care...suferă pentru că nu știu că iubirea e-n propria lor respirație și depinde doar de ei!"
Maria Timuc
https://jurnalul.antena3.ro/editorial/te-iubesc-663331.html (https://jurnalul.antena3.ro/editorial/te-iubesc-663331.html?fbclid=IwAR2nr5ARIfQIkMAso4x759BRqtYZq 5NzhWJ31b2NOnVT3A2e6NrxW0zzUVw)


(https://www.facebook.com/384566804950010/photos/a.384570384949652/2775425552530778/?type=3&eid=ARAhWw9LqItiHRg1hBSDZph8qn4rL8mfSe8nf59jUAVZro KQ6X7M2Bg5kS_gm9TABZgexCnKHqS67fCb&__xts__%5B0%5D=68.ARC1-omdB2KwfACBW9LBeHelR1NrTArCRZhoUnGdaRvm-rUkDTBQZxhrVDa07ApMyxJfsvwEOganC2gMBqAmTo6KcL_hPDU brthJNVy8s_5rUmPXWPtGAJXf9_jG33qd6Sls2B1tgC_ksRUbj _bKR0QRfpQvjP41JayzX-gRUqDnX0myVpPZGfXg8iUOTUVdADV_5WwyNcJ3XlyEk2dZbavj kIjbvkIg9gmTIxuzqojs-3auS1MNth30g17fFxDyxdle3F3bvSiFLTqAwe_Z-AfmUGChyGKC2zVFffkZWpRIXx7Iea4uxIVNRRof9ENb52rQImO EHpUR8tYC_iKdmNYPcw&__tn__=EEHH-R)

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=TYDrslXxL10

https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/18920235_1531160723623940_8120121396246201512_n.jp g?_nc_cat=109&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=0d3b778249bf2b13063d1eb364e7a8ef&oe=5D900EC8

Să ne vindecăm de ”indiferență”

,,Omraam Michael Aivanhov spune undeva, în una dintre cărțile sale, că toate experiențele vieții noastre ”se înregistrează”. Mai mult, opinia lui este aceea că ceea ce trăim nu dispare niciodată; dacă nu hrănim anumite traume, ele se scufundă undeva, în inconștient, dar la primul contact cu un stimul asemănător, revin la suprafața conștienței și noi retrăim cumva trecutul. Cu alte cuvinte, ceea ce a trecut, nu trece niciodată, ci rămâne înscris undeva, în noi. Sentimentele din trecut dorm în noi și, în fața unor evenimente asemănătoare, ele revin cu o forță care ar putea să ne sperie. O recentă situație de viață (mai degrabă o proiecție decât o situație) m-a chemat să reflectez adânc asupra acestei teme, căci situația în sine a readus în sufletul meu trăiri pe care le credeam vindecate de mult. Am recunoscut în ele o durere teribilă cauzată de separare, de pierderea cuiva iubit, vina de a fi fost părăsită (adică , ești părăsit și tot tu crezi că ai făcut ceva rău pentru a ți se întâmpla una ca asta) și trăirea asupra căreia mă voi opri în mod special astăzi: teama fantastică de...supărarea celuilalt, care-l determină să te ignore, să nu-ți mai vorbească, să nu-i pese de tine. Frica de indiferență. Frica de ură. Frica de ura totală, absolută, care-l face pe cel ce te-a iubit cândva inert și indiferent, atât de indiferent încât nici măcar nu-ți mai vorbește vreodată. Până acum n-am știut că mi-e frică de indiferență, cum mi-am pus problema propriei mele indiferențe, a părții întunecate care se poate să mi se arate astfel. Întunericul nostru e adesea proiectat, așa că indiferența ar putea fi starea noastră cea mai neagră, cea mai ascunsă dacă ne doare când...o vedem manifestată în altcineva.
Am făcut această mărturisire cu un scop: nu e simplu să te dezvălui pe tine, dar atunci când știi că aceasta ar putea deveni o forță vindecătoare pentru sute și mii de oameni, când simți că în tine se vor regăsi mulți alții, e cazul să riști și să te expui, căci – așa cum e-n viață – ar putea fi și oameni care să judece în felul lor demersul tău pozitiv. După ani întregi de căutare de sine e chiar greu să accepți tu însuți că trăiri pe care le credeai vindecate pot să reapară și să te pună psihologic la pământ. Asta-i prima idee care merită reținută pentru că, a ști despre o manifestare, a cunoaște posibilitatea apariției și a existenței ei, ne poate ajuta s-o depășim mai ușor. O altă idee este aceea că noi nu păstrăm în subconștient doar trăirile personale: când atingem un anumit nivel de purificare, de cunoaștere de sine, de înțelegere, trecem și prin alte etape lăuntrice, în care se manifestă în noi destinul familiei noastre, apoi cel al țării noastre și chiar fragmente nevindecate din subconștientul omenirii. Se întâmplă astfel pentru că suntem ”unul” în plan subtil, iar a ajunge să trăiești sentimentul de a fi Unul cu tot și toate e altceva decât a te gândi la el. Experiența mea interioară mi-a dezvăluit că ”frica de părăsire”, sentimentul de a fi vinovat că ești părăsit și, mai ales, indiferența absolută a celui ce te-a iubit, ca și propria ta indiferență în relația cu un om pe care l-ai iubit sunt tipare ale lumii, ale conștiinței colective, că – într-un fel sau altul – orice om le poartă, mai mult sau mai puțin conștient, în acest moment, în sine.
”Să nu fii indiferent, să nu dispari cu totul, să nu urăști atât de mult încât să devii ca o armură, chiar dacă celălalt ți-a greșit, chiar dacă te-a rănit”, iată ideea de astăzi. E în ordine să pleci dacă nu mai poți suporta ceva. E în ordine să pleci dacă nu mai iubești pe cineva. E în ordine să pleci dacă iubești pe altcineva. Dar nu închide toate ușile pentru cel pe care-l părăsești. Spune-i ceva, alină-l, vorbește cu el, explică-i, spune-i adevărul, dar spune... Și dacă-l urăști e bine să-i spui asta, dar să nu dispari complet niciodată. Căci mai rea decât ura e indiferența, e un topor care rănește până-n adâncul sufletului. Indiferența crează o legătură dureroasă în sistemul nostru energetic, ea stă ascunsă și în corp, iar existența ei în ființa noastră poate determina boală în corpul fizic. Să ne împăcăm cu oamenii de care ne despărțim, asta-i ideea. Nu e nevoie să-i amăgim, să le spunem vorbe de iubire dacă nu-i mai iubim atât de mult încât să rămânem lângă ei, dar să le explicăm, să le spunem cinsitit ce simțim, căci așa vom ridica din ei povara vinovăției de sine și vom șterge din noi porpria vină de a părăsi. ”Să ne despărțim prieteni” e felul în care ne despărțim sănătos, dacă se poate spune așa și, probabil, despărțindu-ne sănătos, ne vom da nouă înșine lumină, vom hrăni sufletul nostru cu iubire și, poate, ne vom vindeca...toate despărțirile dureroase din trecut, precum și părțile bolnave ale corpului nostru fizic, care au preluat/somatizat suferința sufletească. Să ne vindecăm de indiferență, asta-i ideea. Nu ura pare a fi opusul iubirii, ci indiferența. Să scăpăm de această boală înseamnă ...să ne iubim și să iubim."
Maria Timuc
http://jurnalul.ro/…/sa-ne-vindecam-de-indiferen-a-675971.h… (http://jurnalul.ro/editorial/sa-ne-vindecam-de-indiferen-a-675971.html?fbclid=IwAR0Kzs8znpBSP93nLhUgy84aBTBnq HnnJt4CZk7oo2AxV9wb_H1KbMRGfi8)

https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/10426724_1537152073225865_5405864561607620453_n.jp g?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=8ac1d5d6a9347f3ab6f0b2350b9cc1ac&oe=5D7F064F

https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/10686840_1527944950813244_1338845969627061372_n.jp g?_nc_cat=101&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=f9fcaafe5fa35dd844ddc62b8297a244&oe=5D9B5935


https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/10450767_1527950797479326_4809297441768348006_n.jp g?_nc_cat=110&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=8d250b502734807588444ba7e88dd090&oe=5DC61A22

[latan.elena]

Alfabetul dragostei dupa Rabindranath Tagore



http://img.kudika.ro/images/article_pictures/back/Rabindranath_with_Einstein.jpg



Aripi


Am iesit pe aripile primei raze de lumina
si mi-am urmat drumul prin singuratatile lumilor,
lasand urma mea pe atatea stele.



Blandete


Iata ceasul de pace si de cantare,
fata catre fata cu Tine,
binecuvantarea vietii mele,
in linistea acestui bland popas!



Calator


Calatorul trebuie sa bata la toate portile inainte
de a ajunge la a sa.Trebuie sa ratacim prin toate lumile din afara
pentru a ajunge in sfarsit la templul cel mai launtric.



Dragoste


Cand soarta darnica devine avara
si flacara dragostei fumega stinsa;
cand mangaierile si cand surasurile
ti-s dramuite sau ti-s respinse;
cand toti prietenii te-au dat uitarii
si toti datornicii te trag de maneca
e vremea, Poetule, sa-ti zavorasti usa,
si sa-ti apropii cuvant de cuvant
si ritmuri de ritmuri sa le alipesti.



Eternitate


Nu te teme de clipa. Asa canta glasul eternitatii.



Fluviu


Lasat-am ochii sa rataceasca departe , inainte
de ai inchide si de a spune: Tu esti aici.
Aceasta intrebare , aceasta asteptare
se topeste in lacrimile a o mie de fluvii si cufunda lumea
sub valul acestei certitudini: Eu sunt.



Ghimpe


Ceea ce-mi darui cu mainile-ti primesc
Nimic mai mult, iubito, nu-ti cersesc!
Da, da, te stiu eu, cersetor umil ce-mi esti,
Tot cerul inimii tu mi-l cersesti!
Daca-mi vei da o floare ratacita, una,
In inima o voi pastra pe totdeauna!
Dar daca spini cu ea mi-oi da?
Voi sangera si voi rabda!
Da, da, te stiu eu, cersetor umil ce-mi esti,
Tot cerul inimii tu mi-l cersesti!
O data, doar o data ochii iubitori
Sa-i inalti in ochii mei, sa ma-nfiori,
Si viata mi s-ar face dulce foarte
Si dincolo de moarte!
Dar daca ghimpi vor creste din priviri prelungi?
Ii voi sustine, pieptul sa-mi strapungi!
Da, da, te stiu eu cersetor umil ce-mi esti,
Tot cerul inimii tu mi-l cersesti!



Har


Caut har inaintea Ta,
ingaduie-mi o clipa odihna langa Tine!
Lucrarile ce le fac,
le voi sfarsi mai apoi.



Iubire


Daca iubirea de viata
s-ar dezamagi in moarte,
atunci cancerul dezamagirii
ar roade maduva a toate,
iar stelele si-ar tot zbirci lumina,
pina s-ar face negre-n intuneric...


Citeste in continuare » (http://www.kudika.ro/articol/special/33423/alfabetul-dragostei-dupa-rabindranath-tagore/pagina-2.html)

Citeste: http://www.kudika.ro/articol/special/33423/alfabetul-dragostei-dupa-rabindranath-tagore.html#ixzz3hAWWGB27 (http://www.kudika.ro/articol/special/33423/alfabetul-dragostei-dupa-rabindranath-tagore.html#ixzz3hAWWGB27)



https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/10806333_466804226802923_137535418494291754_n.jpg? oh=9a700213524aec6e39d1e800e9c1573d&oe=55BE8DCA

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/dd157444.gif



Astãzi chiar, în acest minut tu esti iubit.

Si asa este în cazul fiecãrui om.
Esti uimit, copilul meu, si mã întrebi:
"Adevãrat ? În toate cazurile ?"
Da, în toate cazurile.
Tu continui:"Doamne, cum se poate aceasta ?
Cel care pãcãtuieste împotriva ta, ar putea fi el, chiar în acel moment, iubit de tine ?"
Da, copilul meu. Dacã nu as continua sã-l iubesc pe cel care pãcãtuieste, l-as lãsa sã trãiascã înaintea mea ?
Iubirea este asezatã ca un cersetor la usa celui care nu iubeste.
Ea asteaptã. Ea va astepta.
Durata asteptãrii mele depãseste toate previziunile omenesti.
Nu cãuta sã pãtrunzi taina aceasta. Eu astept.
Si cine mã va putea despãrti de dragul meu pãcãtos ?

(Un Moine de l'Eglise d'Orient - Amour sans limites)

http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_1.htm



http://autourduciel.blog.lemonde.fr/files/2013/12/2014LeMondeleverPleineLune.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=Nq4v5Ek-4Is




Cele mai frumoase scrisori de amor.


Cioran către Friedgard: „Niciodată nu am vărsat atâtea lacrimi, fără cea mai mică posibilitate de a râde



http://www.historia.ro/sites/default/files/styles/article_main_image/public/luv.jpg?itok=hcCVYccj

Cititi tot articolul in :





Cele mai frumoase scrisori de amor. Cioran către ... - Historia (https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0CB8QFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.historia.ro%2Fexclusiv_web%2F general%2Farticol%2Fcele-mai-frumoase-scrisori-amor-cioran-c-tre-friedgard-niciodat-nu-am-v&ei=IIYUVZugPILuauSigNAB&usg=AFQjCNG7xZzwRg1dFAhkKv02U_ReUCrmRA&bvm=bv.89217033,bs.1,d.ZWU)





http://cs625720.vk.me/v625720036/1f6ba/GLOM5FeGFA0.jpg

[latan.elena]

http://www.agaclar.net/forum/attachments/sarilicilar/187205d1294078036-beautiful-ashikaga-flower-park-68.jpg





„Prietenia şi dragostea sunt două plante cu o singură rădăcină cu singura deosebire că dragostea are câteva flori mai mult.”
Friedrich Gottlieb Klopstock



https://www.youtube.com/watch?v=xyp800g59S8








https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13690772_945565268902906_3857851414953345838_n.jpg ?oh=4e6fd12901c9db6bf3cceff877299cbb&oe=5825514E

[latan.elena]

Eu vin la tine în lucrurile mărunte



Eu vin la tine, copilul meu, în lucrurile mărunte, în cele mai mici detalii. Fiecare dintre gesturile tale poate să devină expresia Iubirii fără de hotare.

Speli o farfurie. O ştergi. Faci din aceasta un act de iubire faţă de toţi aceia care au mâncat din această farfurie, faţă de toţi aceia care vor mânca din ea.

O gospodină iese din casă. Urmează să atârne rufărie de sfoara pe care se va usca. Acest gest rapid de slujire nu îţi aduce oare aminte de nimic? Aceste două braţe, odată întinse, nu ne fac să ne gândim oare la alte două braţe care au fost întinse pe un Lemn sfânt ?

Totul devine sfânt, dacă iubirea ta le preschimbă.

Iubirea este printre noi asemenea aceluia care slujeşte.



(Un monah al Bisericii de Răsărit – Iubirea fără de hotare)

http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_1.htm




https://s1.yimg.com/bt/api/res/1.2/cBbWbgewPPVRIBVMUU5.aw--/YXBwaWQ9eW5ld3M7cT04NTt3PTYzMA--/http://l.yimg.com/os/publish-images/news/2014-03-04/a8dddf40-a39e-11e3-9a13-51b979a0b22c_rexfeatures_3613739b.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=AIHrLzxKN2I


https://haihuiprinsufletulfolkului.files.wordpress.com/2015/01/camelia-radulian-2-e1437696285611.jpg

TE IUBESC
- Camelia Radulian-



Te iubesc rătăcind în amurg de cetăţi,
Prin creneluri subţiri, desenându-te fin.
Pe o stradă de rând, sub o umbră de pin
Te iubesc princiar, doamna mea.

Viscolit te iubesc, te respir fumegând
Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta
Te iubesc în genunchi şi în albul de nea
Nelumesc şi suav, draga mea.

Mă-nfior omenesc, aşteptând printre ploi
Cu o mână de flori , neputând să mă cert
Că lipsindu-mi prea mult, nu mai ştiu să mă iert
Şi trăiesc, respirând lumea ta.

Ce aripi mi s-au dat, ce căderi m-au învins,
Ce otrăvuri mi-ai pus în paharul cu ani
Că te văd înflorind printre flori de castani
Şi prin brume tăcute, peste ani...

Nelumesc şi flămând, pământean te iubesc
Ca un strugure-n vii, ca un rege la geam,
Ca un viscol pe cruci, ca o ploaie pe ram,
Noaptea vieţii-mi de orb, doamna mea ...


https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.net/v/t31.0-8/12238372_1646473452286545_4507504519822647185_o.jp g?_nc_cat=102&ccb=1-3&_nc_sid=09cbfe&_nc_ohc=ucx78MjSM0gAX-7rTTN&_nc_ht=scontent.fcra1-1.fna&oh=d7ad41f57e7929163757963e2d6d0c6b&oe=60797D2B

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=qYNH1baA_7k



Rabindranath Tagore


Cerul ochilor tăi (http://webcultura.ro/cerul-ochilor-tai/)

Inima mea, pasăre din sălbăticie şi-a găsit cerul în ochii tăi.
Ochii tăi sunt leagănul zorilor, ochii tăi sunt împărăţia stelelor.
Cântecele mele se pierd în adâncul ochilor tăi.
Lasă-mă să mă înalţ în aceste două ceruri în uriaşa lor singurătate.
Lasă-mă doar norii să le spintec, să le-mprăştii vâsliri de aripi
în strălucirea lor plină de soare.
Rabindranath Tagore (http://ro.wikipedia.org/wiki/Rabindranath_Tagore)
(6 mai 1861 – 7 august 1941)

http://webcultura.ro/cerul-ochilor-tai/
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/05/cerul-ochilor.jpg

[latan.elena]

http://www.4jesus.ro/sites/default/files/images/20/4838.jpg

S-au iubit jumătate de veac




https://1.bp.blogspot.com/-mZRme1bVp-w/ToGxeFay1HI/AAAAAAAAA_I/yj7yDccv9Cs/s200/juliette+drouet+letter.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-mZRme1bVp-w/ToGxeFay1HI/AAAAAAAAA_I/yj7yDccv9Cs/s1600/juliette+drouet+letter.jpg)




Dacă aş fi fost o femeie mai deşteaptă ţi-aş fi putut descrie, pasărea mea măiastră – cum văd în tine unirea frumuseţii formei, penajului şi cântecului. Ţi-aş fi spus că tu eşti cea mai măreaţă minune a tuturor epocilor,
şi ţi-aş fi spus numai purul adevăr. Dar ca să aşez toate astea în cuvinte potrivite, minunea mea, aş avea nevoie de o limbă mult mai armonioasă decât cea dezvoltată de specia mea. Nu-ţi voi putea spune cât de tare străluceşti, iar păsărilor cu cântec dulce nu le voi spune cine are cântecul şi zborul mai graţios ca al lor. Sunt mulţumită să le las lor plăcerea de a te însoţi şi a te privi, asculta şi admira, în timp ce mie îmi rezerv dreptul de a te iubi, aceasta ar putea fi mai puţin îmbucurător pentru ureche, dar îi oferă o mult mai dulce bucurie inimii. Te iubesc, te iubesc, dragul meu Victor, ţi-o spun mereu deşi nu reuşesc să-mi exprim niciodată în cuvinte întrega-mi iubire. Te recunosc în toate frumuseţile care mă înconjoară şi în culori, miresme, sunete armonioase, toate astea pentru mine înseamnă tu. Eşti superior totului, văd şi admir – tu eşti totul! Tu nu eşti doar curcubeul cu şapte culori, tu eşti lumina însăşi, care luminează, colorează şi înfrumuseţează totul. Iată ce eşti tu, iar eu sunt femeia îndrăgostită care te adoră.

Juliette


https://3.bp.blogspot.com/-kNtkvE_ZEWE/ToG4-sIFlXI/AAAAAAAAA_Y/SR3n5mfkCts/s200/pink+vintage+rose.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-kNtkvE_ZEWE/ToG4-sIFlXI/AAAAAAAAA_Y/SR3n5mfkCts/s1600/pink+vintage+rose.jpg)

Aceasta este una dintre miile de scrisori de dragoste ale Juliettei Drouet, iubita şi muza lui Victor Hugo, femeia din umbra marelui scriitor.
Căsătorit cu Adèle Hugo, cu care avea şi patru copii, Victor Hugo o întâlneşte pe actriţa Juliette Drouet în 2 februarie 1833. Poetul, dramaturgul şi romancierul reunit în Victor Hugo urcau atunci treptele dintâi ale gloriei, la 31 de ani. Juliette Drouet a stârnit în Victor Hugo o pasiune particulară, care, în ciuda faptului că scriitorul a traversat destule iubiri, a durat 49 de ani şi 3 luni, timp în care amândoi şi-au scris mii de scrisori de dragoste. Juliette a abandonat cariera teatrală pentru a ramâne alături de Victor Hugo pentru totdeauna. Femeie independentă, impulsivă, ea era privită de contemporanii parizieni ca o tipică curtezană, extrem de frumoasă, splendid îmbrăcată şi foarte cheltuitoare. Renunţând la acel stil de viaţă, pentru mulţi ani a trăit apoi foarte retrasă, ieşind din casă numai în compania lui Victor Hugo. Ea a devenit secretara şi însoţitoarea lui Hugo în desele lui călătorii, urmându-l chiar şi în exilul acestuia de ani de zile în afara Franţei. O iubire ce a continuat o vreme în paralel cu căsnicia lui Hugo cu Adèle, şi care s-a încheiat doar prin moartea Juliettei, în 1883.




https://1.bp.blogspot.com/-5rDjFWM3e1c/ToGbifJFKHI/AAAAAAAAA-o/eSAMlKCBO5U/s200/victor+hugo.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-5rDjFWM3e1c/ToGbifJFKHI/AAAAAAAAA-o/eSAMlKCBO5U/s1600/victor+hugo.jpg)https://1.bp.blogspot.com/--VMVMdKpZnw/ToGboTIHppI/AAAAAAAAA-s/vnNNR_icgWA/s200/juliette+drouet.jpg (http://1.bp.blogspot.com/--VMVMdKpZnw/ToGboTIHppI/AAAAAAAAA-s/vnNNR_icgWA/s1600/juliette+drouet.jpg)


Timp de jumătate de secol, cei doi vor sărbători cu sfinţenie prima lor noapte de dragoste, noaptea dintre 16 şi 17 februarie, dată ce revine obsesiv în opera lui Hugo. Deşi nu o dată li s-au despărţit drumurile, în jurul fiecărei 17 februarie Juliette Drouet a primit de la Victor Hugo câte o scrisoare de o rară acuitate şi prospeţime a sentimentului iubirii. Cu excepţia a doi ani, în caseta ei de corespondenţă s-au adunat 47 astfel de scrisori. Lectura lor ne încredinţează că şi o dragoste ce ar putea părea efemeră se poate ridica la înălţimi sublime. Iată câteva fragmente din aceste scrisori..



https://3.bp.blogspot.com/-wPtQ5kXju34/ToGsD01yz9I/AAAAAAAAA-8/hap_M0_eUF8/s200/New_Arrivals_Love_letters_long_section_of_female_w ings_of_love_necklace.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-wPtQ5kXju34/ToGsD01yz9I/AAAAAAAAA-8/hap_M0_eUF8/s1600/New_Arrivals_Love_letters_long_section_of_female_w ings_of_love_necklace.jpg)



Noaptea de 16 spre 17 februarie, 1836 ora 1:30

Acum trei ani la aceeaşi oră, am fost pentru prima data în braţele tale. Nu am trăit vreodată o oră mai luminoasă decât această oră misterioasă. În noaptea aceea, sufletele noastre s-au contopit. În acea noapte, am avut în mine o fiinţă nouă, pe tine! După acea noapte din februarie 1833, multe ore sumbre şi multe ore fermecătoare au traversat viaţa noastră. Am văzut multe umbre şi multe raze de lumină trecând peste fruntea ta. Adineauri plângeai încă. Şi iată că acum tu zâmbeşti, mult iubita mea. Treci peste toate, nu te îngrijora de aceste certuri care se risipesc repede! Nori găsim doar în cer şi în dragoste.





Noaptea de 17 spre 18 februarie, 1841
Îţi aminteşti, mult iubita mea ? Prima noastră noapte a fost noaptea de carnaval, o noapte dintr-o marţi dezlegătoare de post din 1833. În nu ştiu ce teatru se desfăşura nu ştiu ce bal, unde trebuia să fim împreună, şi de la care am lipsit amândoi… Nimic, nici chiar moartea sunt sigur nu va estompa în mine această amintire. Toate orele acelei nopţi astăzi trec una dupa alta prin gândurile mele, ca nişte stele care se perindă înaintea unui ochi ascuns din sufletul meu. Da, trebuia să mergi la bal, şi nu te-ai dus, ci m-ai aşteptat, îngeraş al frumuseţii şi al iubirii. Camera ta minusculă era plină de o adorabilă linişte. Afară, Parisul râdea şi cânta, iar măştile se agitau cu mari strigăte. În mijlocul marii sărbători generale, noi am pus de-o parte şi am ascuns o dulce sărbătoare care a fost doar a noastră. Ameţeala Parisului era falsă, a noastră era adevărată, extatică. Nu uita niciodată, îngerul meu, această oră misterioasă, care ţi-a schimbat viaţa.




https://1.bp.blogspot.com/-FH8VRIsVlOM/ToGysodQFDI/AAAAAAAAA_M/RBLacL5aJZU/s200/vintage_lovers_seamless.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-FH8VRIsVlOM/ToGysodQFDI/AAAAAAAAA_M/RBLacL5aJZU/s1600/vintage_lovers_seamless.jpg)

Acea noapte de 17 februarie 1833 a fost un simbol, ca un chip anume al marelui şi solemnului lucru care se împlinea în tine. În noaptea aceea tu ai lăsat deoparte de tine tumultul, zgomotul, fascinaţiile false, mulţimea, pentru a pătrunde în mister, în singurătate şi în dragoste. În noaptea aceea am petrecut opt ore alături de tine. Fiecare din orele acelea a zămislit deja câte un an. De-a lungul acestor opt ani, inima a fost plină de tine, şi nimic nu o va schimba, chiar dacă fiecare din aceşti ani ar zămisli fiecare câte un secol.








17 februarie, 1844
S-au implinit 11 ani, îngeraşul meu. Unsprezece ani de dragoste, unsprezece ani de fericire! Să-i mulţumim lui Dumnezeu. În aceşti ani atât de repede petrecuţi, sufletul tău a dăruit comori de tandreţe, de devotament, de fidelitate, de virtute; şi totuşi acest suflet frumos, este mai bogat decât oricând altădată. Ochii tăi mi-au dăruit multe zâmbete, gura ta multe săruturi, şi totuşi obrazul tău dulce este mai tânăr decât oricând altădată. Ai dăruit totul şi ai păstrat totul. Numai aştrii din cer pot la fel să ne trimită întruna razele fără să-şi piardă vreodată lumina. Anul care s-a încheiat a fost foarte trist. Jumătate din inima mea este moartă. O! Cât de dulce ai fost pentru mine în aceste ore de nelinişte. Dumnezeu să te răsplătească şi să te binecuvânteze! Dragostea ta, îngerul meu, seamănă cu o virtute. O aniversare dureroasă se amestecă de acum înainte în frumoasele noastre aniversări. Vai ! Gândul meu se îndreaptă de la copilul meu mult iubit, către tine, alt copil al meu mult iubit de asemenea. Voinţa Domnului să se împlinească. Există un înger în cer, dar a rămas şi pe pământ unul.






https://3.bp.blogspot.com/-L_yji54hGRw/ToG42sWWLlI/AAAAAAAAA_U/kDVElX1R5eA/s200/angel+love.jpg (http://3.bp.blogspot.com/-L_yji54hGRw/ToG42sWWLlI/AAAAAAAAA_U/kDVElX1R5eA/s1600/angel+love.jpg)



18 februarie, 1847

Ieri, mult iubita mea, dragostea noastră a avut vârsta unui frumos adolescent, 14 ani. Vezi, suntem tineri. Da, suntem tineri, pentru că avem în inimă toate primăverile, toate aurorele, toate parfumurile, toate razele; tu ai săruturile mele, eu am zâmbetele tale. Nu uita niciodată asta. Nu are importanţă că anii trec. Ei nu scad cu nimic din ce este în inimă. Inima este glastra închisă, glastra sfântă; cupa pe care numai Dumnezeu poate s-o deschidă şi în care răstoarnă misterios stările de extaz, beatitudinile, clipele de tandreţe, amintirile fermecătoare, speranţele infinite. Îţi aminteşti ce ţi-am spus: inimile nu au niciodată riduri. Dragostea nu este numai viaţă, dragostea este şi tinereţe. Să iubim deci, să fii fericită cum eşti de frumoasă, să fii iubită cum eşti de sfântă; să ne gândim amândoi la îngerii noştri care sunt sus acolo. Surâde-le şi surâde-mi şi mie!




24 februarie, 1852

Este marţea dezlegării de post şi este de asemenea, aniversarea noastră, pentru că prima noastră zi, îţi aminteşti a fost 17 februarie 1833, într-o marţi când s-a dezlegat postul. Nouăsprezece ani! Iată timpul trecut. Ei bine, după aceşti nouăsprezece ani, îmi privesc inima şi o regăsesc plină de tine, tulburată cum era chiar în prima zi, îndrăgostită cum va fi în ultima. Te iubesc, şi aceste cuvinte au în ele mai mult decât viaţa mea. Au în ele toată inima mea. Îţi scriu asta din adâncul exilului. Acest an a fost greu. El a frânt mai multe lucruri în jurul nostru; el nu a frânt nimic în noi. Zilele periculoase au venit şi în vârtejul lor te-am regăsit aşa cum eşti tu, mare prin dragoste, mare prin devoţiune. Nimic nu te-a înspăimântat, nimic nu te-a oprit. Au fost zile şi ore când nu mai ştiam dacă am câteva minute înaintea mea, mă culcam cu un ochi întredeschis, nu ştiam nimic noaptea şi mă trezeam dimineaţa; graţie ţie mult iubita mea, nu am avut nici o clipă de anxietate, nici de slăbiciune. Simţeam moartea aproape, dar pe tine te simţeam mult mai aproape. Îngerul m-a făcut să uit stafia. Auzeam cheia porţii mele tresărind sub mâna ta, tu intrai şi eu mă simţeam ocrotit şi salvat. Totul îmi revine în gând, înger scump, la ora asta cand îţi trimit inima mea.





https://1.bp.blogspot.com/-smR_CD5_HIQ/ToGsdSSXEqI/AAAAAAAAA_A/dhkXUuM9X_s/s200/IMG_4997-1+copy.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-smR_CD5_HIQ/ToGsdSSXEqI/AAAAAAAAA_A/dhkXUuM9X_s/s1600/IMG_4997-1+copy.jpg)


17 februarie, 1855

În noaptea aceasta m-am trezit pe neaşteptate. M-am gândit la fericirea noastră tulburătoare de acum douazeci şi doi de ani; m-am gândit la fratele meu care abia a murit, m-am gândit la fiica mea care s-a măritat aproape în aceeaşi zi, acum doisprezece ani şi care a murit apoi după şase luni; le-am vorbit acestor două umbre trecute, despre dragostea noastră de azi, despre fericirea ce o aşteptăm împreună. M-am gandit şi la Clara ta, de asemenea am chemat-o şi mi s-a părut că se apropie de mine. Le-am spus acestor trei umbre aplecate asupra mea cât de mult te iubesc şi le-am cerut să meargă şi să spună totul lui Dumnezeu. Apoi m-am rugat şi am adormit iar. Şi mi s-a părut că umbra din jurul meu devine albastră. Te iubesc.





26 februarie, 1862

Părul nostru e alb. Acum douăzeci şi nouă de ani era mai negru: iată toată schimbarea. Inimile noastre sunt aceleaşi. Ele sunt ca şi cum 1833 ar fi fost ieri, şi pentru ele treizeci de ani sunt treizeci de ore - fie Domnul binecuvântat! Cea mai mare parte din viaţă este în spatele nostru; am renunţat la tinereţea obişnuită; ne apropiem de tinereţea eternă. Acesta este marele răsărit, şi în acest mare răsărit este marea dragoste. O îngerul meu dulce, cât de înaltă şi cât de imensă ar fi aceasta dragoste eternă, o depaşeşte pe a noastră în beatitudine, dar nu o depăşeşte în măreţie. Inimile noastre, când vom muri, intră cu pas neted în aceasta iubire. Nu vom avea nimic altceva decât nemurirea. Te iubesc.








16 februarie, 1873

Patruzeci de ani, mult iubita mea. În noaptea aceasta se vor împlini patruzeci de ani! Ce frumoasă este această lungă iubire. Lungă dragoste, mare dragoste. Pe pământ nu mai avem patruzeci de ani înaintea noastră, dar dincolo avem eternitatea. În această carte a inimilor noastre întrezăresc o absenţă. 1871 si 1872 lipsesc. Aceşti doi ani care nu-şi au paginile lor în această carte, îşi au paginile lor în inimile noastre. Nimic nu lipseşte, deci şi noi am trăit de-a lungul acestori ani trecuţi inimă lângă inimă, aşa cum vom trăi în anii viitori, suflet lângă suflet.
Să ne aşezăm sub aripile îngerilor noştri care ne aşteaptă şi să-l binecuvântăm pe Dumnezeu. Te iubesc.






https://1.bp.blogspot.com/-1vJ42_WI71E/ToGvPHacv-I/AAAAAAAAA_E/37Cnfa_eFro/s200/9904555-old-glasses-on-vintage-letter.jpg (http://1.bp.blogspot.com/-1vJ42_WI71E/ToGvPHacv-I/AAAAAAAAA_E/37Cnfa_eFro/s1600/9904555-old-glasses-on-vintage-letter.jpg)


16 februarie, 1881


Amintire profundă şi dulce. Noapte sfântă! Acum patruzeci şi opt de ani mi te-ai dăruit! Te-am avut în întregime pe tine frumuseţea, pe tine graţia, pe tine femeia secolului tău! Să rămână mare aceasta zi totdeauna. Mult iubita mea, te iubesc, eşti a mea, te binecuvântez, te ador; cu un surâs tu eşti bucuria mea, cu o clipă de întristare tu eşti durerea mea. Dar nu, să nu fie durere! Fii bucuria mea pentru totdeauna! Fii speranţa şi consolarea mea. Mă gândesc la tine, văd în tine, am încredere în tine, tu îmi dai deplinătate, tu mă ai, tu mă duci cu tine, tu mă inciţi şi tu mă farmeci. Acolo aproape de noi, un colţ de cer se deschide încet.





17 februarie, 1882


Să începem al cincizecilea an sfânt cu aceste cuvinte divine: Te iubesc…



https://4.bp.blogspot.com/-n5zoMAbd80E/ToGdjJrLr9I/AAAAAAAAA-w/HNblYquzVko/s200/victor+hugo+.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-n5zoMAbd80E/ToGdjJrLr9I/AAAAAAAAA-w/HNblYquzVko/s1600/victor+hugo+.jpg)https://4.bp.blogspot.com/-8sxPQ1YxwV8/ToGdt6BolgI/AAAAAAAAA-0/5ESbhyMUGDY/s200/jules-bastien-lepage-+juliette+drouet.jpg (http://4.bp.blogspot.com/-8sxPQ1YxwV8/ToGdt6BolgI/AAAAAAAAA-0/5ESbhyMUGDY/s1600/jules-bastien-lepage-+juliette+drouet.jpg)




Victor Hugo (1802-1885) şi Juliette Drouet (1806-1883)




sursa:http://beauty-love-wisdom.blogspot.com/2011/09/s-au-iubit-jumatate-de-veac.html

[latan.elena]

Nichita Stănescu: noduri și însemne (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/)




Nichita Stănescu în zece gânduri și tot atâtea fotografii.




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-1.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-1/)



“Eu cred că un om este ceea ce-și aduce aminte despre sine însuși. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oamenii sunt, în aparență, schimbători, sau în mod diferit, fiindcă de fiecare dată îți aduci aminte alte lucruri despre tine însuți.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-2.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-2/)

“Poezia justifică dorința omului de a fi în viață.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-3.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-3/)

Nichita împreuna cu mama sa (Tatiana) și sora sa (Mariana)



“Vai autorului care nu seamănă cu scrisul său – și vai poetului care nu seamănă cu versul său.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-4.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-4/)


“S-a confundat talentul cu munca, înțeleasă în sensul transportării pe umeri, de saci încărcați cu vorbe și cuvinte… Talentul nu este muncă, ci revelație, el nu rezidă în timpul investit monoton, ci din durerea monotonă izbucnită în strigăt.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-5.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-5/)

1951: Nichita Stănescu și Magdalena Petrescu, prima lui soție.



“Fără Miorița noi n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală. Miorița este școala tristeții naționale. Matricea. Matca. Regina.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-6.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-6/)

Nichita Stănescu și Gabriela Melinescu, una dintre marile sale iubiri



“Creșterea limbii române este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care îl are poezia.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-7.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-7/)

Nichita Stănescu și Dora Stănescu



“Poezia este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existând în orice om, poezia este aceea care îi justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi în viață.”





http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-8.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-8/)

Nichita Stănescu și Dora Stănescu



“Întrebarea fundamentală a filosofiei nu este aceea dacă viața merită să fie trăită. Filosofia nu este făcută pentru morți. Ea nu are nici un fel de întrebare fundamentală. Soclul ei este un răcnet de spaimă în fața morții.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-9.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-9/)


“Uitați-vă numai la Sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-10.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-10/)


“Dacă nu știi să recunoști iarba după verde și apa după sete, atunci nu-i va fi nimănui dor de tine.”




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-11.jpg (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/nichita-stanescu-11/)



Sursa: http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/

[latan.elena]

''Eu putem să spunem numai despre noi (http://webcultura.ro/eu-putem-sa-spunem-numai-despre-noi/)''


Șase respirări.
Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile şi adversitățile noastre. Mă-ntreb: noi, la capătul vieții noastre, ce-am lăsa în afară? Bănuiesc că putem lăsa niște sentimente. Mai puțin de ură, întrucâtva de patemi dar… de dragoste mai ales.
***Descurajez pe cei care spunând „Eu” se înțeleg pe sine. Îi descurajez cu indiferență. Eu” putem să spunem numai despre noi, și aceasta numai când avem grijă de cerul pământului.
***Deplâng pe cel care plânge când plouă, ca pe un risipitor cu avutul sării. Laud pe cel care face acoperișe. Disprețuiesc pe cel care plânge noaptea. Plânsul profund e pe soare, în amiază, la douăsprezece. Atunci.
***Dacă vrei să existe cinste şi curățenie, fii chiar tu însuți cinstit şi curat. Abia după aceea vezi şi bucură-te dacă mai există în afara ta cinste şi curăţenie. Abia după aceea întristează-te și scuipă dacă în afara ta nu există cinste și curățenie.
***Ca să poți să te fii, stai locului şi sfințește-l, iar în călătorie trimite-ţi numai ochiul. Vai de cel care se odihnește la umbra copacului sădit de strămoșul altuia. Lasă-te ars de soare, dacă n-ai moștenit vreo umbră de arbore. Sădește-te tu însuți, dacă nu s-a sădit pentru tine! Fii strămoș, dacă n-ai avut norocul să fii strănepot.
***Nu trăim decât o singură dată și numai o singură viață. A avea un ideal înseamnă a avea oglindă. Într-un ideal te speli ca-ntr-o apă curată. Într-o oglindă îți speli chipul obosit, potrivindu-ți-l până când accepți să fii.
Nichita Stănescu,
Respirări

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/03/Nichita-Stanescu-10.jpg
Sursa: http://webcultura.ro/nichita-stanesc...ri-si-insemne/ (http://webcultura.ro/nichita-stanescu-noduri-si-insemne/)

[latan.elena]

Acel ceva dintre aripă și aer (http://webcultura.ro/acel-ceva-dintre-aripa-si-aer/)



Câteva gânduri despre viață.“Prietenul meu de o viață, poetul Grigore Hagiu (http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Hagiu), cu infinita lui timiditate, mi-a spus două, trei vorbe despre cutremurul (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977_(Rom%C3%A2nia)) care ne-a îndoliat țara. Nu pot să-i reproduc întocmai cuvintele, dar sensul confesiunii lui pot să-l spun întocmai. Mi-a zis: “Ieșisem desculț pe pământ și m-am apucat de un copac. Copacul se ținea de mine și eu cu el. Amândurora ni se făcuse frică”.Să fi vrut vreodată să exprim vorbirea ce-am avut-o din frageda copilărie până la tremurata adolescență, – vorbirea mea cu bătrânul gutui din fața ferestrei, cu verdea de iarbă din curte, n-aș fi fost în stare să zic mai corect decât a zis Grigore de copac.
Tristă comunicare, dar totuși ce comunicare, Dumnezeule!Vine o vreme când te trezești vorbind și spunându-te pe tine unui bolovan, unei pietre. Te trezești dând de mâncare unei vrăbii, dar nu din milosardie, ci pur și simplu.V-ar supăra, prieteni, dacă n-aș spune că sunt contemporan cu iarba verde, cu gândacii de bucătărie, cu înțepătoarea albină, cu nenorocita de furnică, clasa salahoră a gazelor, că sunt contemporan cu acea neagră capră de munte, cu delfinul mintos, cu paltinul și cu teiul, care din pricina lui Eminescu nu îmi mai tihnește să-l miros ca lumea?
Și că veni vorba, ia uitați-vă și voi la el!Hai, să nu-i mai lăsăm pe unii dintre ai noștri să spună totul despre ceva!
Să fim generoși. să lăsăm nenăscuților dreptul de a vedea cu ochi proaspeți și cu ființa singuratică încă o dată ceea ce văzurăm și noi cu ochi proaspăt.- Ce faci bre?
– De unde vrei să știu?!”
Nichita Stănescu, Acel ceva dintre aripă și aer
(din volumul “Sudoare de piatră” – 1982)http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Remus-Tiplea.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Remus-Tiplea.jpg)

[latan.elena]

Îmbrățișarea este însăși poezia (http://webcultura.ro/imbratisarea-este-insasi-poezia/)


“Poezia justifică dorința omului de a fi în viață.”“Cuvintele sunt materialul principal al poetului. Ori creșterea limbii române este una dintre misiunile cele mai importante pe care le are poetul, pentru că limba este materialul cel mai de seamă pe care îl are poezia. E adevărat că și culoarea este un material important al poeziei. E adevărat că și cântecul este un material important al poeziei, cum și îmbrățișarea este un material al poeziei. Uitați-vă numai la Sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.

Dar acesta în ceea ce privește materialul poeziei. Căci poezia, ea ține de cu totul și cu totul altă zonă. Ea este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existând în orice om, poezia este aceea care îi justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi în viață. Existența unui om este un lucru extraordinar și poetic.”

“Poezia are vârsta adolescenței”
“Poezia are vârsta adolescenței și ea poate fi observată – vârsta poeziei – în absolut toate regnurile existenței noastre. Orice formă a copilăriei și a adolescenței, la orice formă de viață, are adolescență. Să băgați de seamă că, în această perioadă, la început apare curiozitatea și luarea în cunoștință a naturii, după care urmează mirarea, care este fundamentală, în fața naturii, după care urmează punerea la îndoială a însăși naturii și a existenței, după care urmează crearea existenței de sine însuși, care se universalizează prin adolescență.”

Nichita Stănescu, Testamentul Văcărescului (http://www.edituracasaradio.ro/prod.shtml?grp=3&cat=31&prod=301)http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2013/02/Sarutul.jpg





https://youtu.be/1c2N_yQ7Pxg

[latan.elena]

Decalogul iubirii (http://webcultura.ro/decalogul-iubirii/)
http://webcultura.ro/wp-content/themes/project365theme/images/autori/106.jpgde @Ramona Sandrina (http://webcultura.ro/author/ramonasandrina/)





Dragul meu… Draga mea…
1. Iubirea nu rănește!

2. Iubirea nu abandonează și nu se lasă abandonată la prima furtună!

3. Iubirea nu e egoistă!

4. Iubirea e totală!

5. Iubirea e necondiționată!

6. Iubirea se bucură și e fericită!

7. Iubirea clădește, nu dărâmă!

8. Iubirea nu destramă, ci repară!

9. Iubirea trăiește cu fluturi, fără să îi ucidă!

10. Iubirea protejează cuibul în care s-a născut!http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/03/decalogul-iubirii.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/03/decalogul-iubirii.jpg)

http://webcultura.ro/decalogul-iubirii/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=r_tiJCZzUlU




https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14690857_1866337763596249_4535112539597005923_n.jp g?oh=53e283499879264a488332df3d06858b&oe=589D5203

[latan.elena]

Fotografii Rare – Arhitectura Islamica


Fotografii Rare – Arhitectura Islamica
Interioarele acestor locase de cult sunt incredibile. Putine persoane din vest au sansa de a vedea minunata frumusete ce se ascunde in spatele usilor.
Cu toate ca fotografia este interzisa, am gasit cateva imagini impresionante care merita vazute. Datorita fotografului Mohammad Domiri, putem fura o privire din interiorul unora dintre cele mai incredibile moschei istorice ale Iranului, fara a parasi confortul casei noastre.
Fotografului arhitectural, Mohammad Domiri in varsta de 23 de ani, din nordul Iranului are pasiunea de a fotografia moscheile din intreg Orientul Mijlociu. Deoarece Domiri este unul dintre putinii carora le-a fost permis sa captureze frumusetea acestor locase, iar fotografiile sale sunt considerate foarte rare.
Unele dintre moscheile fotografiate de Domiri care sunt postate in acest articol includ, Moscheea Jalil Khayat, Vakil , Nasir, Sheikh Lotf Allah, Al-Mulk, Chehel Sotoun, Fatima, Shah, Moscheea Seyyed, Sheikh Zayed,Al Soltan Qalawoon, Wazir Khan si Palatul Aliqapu.
La majoritatea dintre aceste frumoase piese de arhitectura orientala unele dintre cele mai fascinante elemente sunt cupolele sau tavanele, acestea fiind decorate cu elemente ale Geometriei Sacre. Aceast lucru este evidentiat in primele imagini.
Scaldati-va ochii in aceste imagini uluitoare!

http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-201.jpg

http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-30.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-191.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-181__880.jpg

http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-191__880.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-191.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-171.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-171.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-141.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-141.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-131.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-131.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-121.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-121.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-111.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-111.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-101.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-101.jpg)



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-61.jpg (http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-61.jpg)

SURSA: http://www.constiintacolectiva.ro/inspiratie-creativitate/fotografii-rare-arhitectura-islamic

[latan.elena]

Fotografii Rare – Arhitectura Islamica

http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-51.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-110__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-261__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-251__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-171__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-54__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-49__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-44__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-29__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/iran-temples-photography-mohammad-domiri-391.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-71__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-131__880.jpg



http://www.constiintacolectiva.ro/wp-content/uploads/2015/03/beautiful-mosque-ceiling-141__880.jpg




SURSA: http://www.constiintacolectiva.ro/inspiratie-creativitate/fotografii-rare-arhitectura-islamica

[latan.elena]

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/1/1c/Nichita.jpg


Nichita Stănescu



„Am un mare talent de a fi căscat şi împiedicat. Din această pricină, din căzături, am câte un semn ba pe faţă, ba la umăr sau chiar câte o ruptură la os. Sunt bolnăvicios, dar îmi sperii doctorii cu viteza cu care mă vindec, făcându-i pe toţi să declare că sunt de o robusteţe ieşită din comun.
Dacă-i aşa, cum se explică faptul că mă îmbolnăvesc atât de des, chiar dacă mă vindec repede?!
În fine, una peste alta, fac faţă.
Din pricina timidităţii mele, pe care după 40 de ani nu am reuşit să mi-o înfrâng, pot părea uneori insolit, iar defectul unei vagi bâlbâieli native, mi-l exagerez uneori atât de mult, încât îl transpun într-un stil.
Nu am măsura lucrurilor decât după ce produc un fenomen.
Nu sunt câtuşi de puţin invidios şi fără a fi un om foarte bun, sunt departe de a fi un om rău.
Mai dreg busuiocul existenţial cu o vorbă de spirit. Prea puţini oameni mi-au plăcut dintr-un foc.
Nu pun nici un preţ pe îmbrăcăminte. Cu cât e mai simplă şi mai decentă, cu atât mă face să mă simt mai bine în ea.
Citesc pe apucate. N-am fost niciodată precoce. Am învăţat întotdeauna foarte greu.
Pot să nu mănânc cu zilele şi pot mânca o zi întreagă.
Pot să nu fiu îndrăgostit o zi, dar pot să fiu îndrăgostit un an - când dragostea părăseşte grafia trupului.
Dispare complexul mediocrităţii fizice şi apare câmpul verde cu un cal alb.
Doamne, ce pasăre o fi dormit în faţa mea când eram cât pe ce să mă înec?”

[latan.elena]

A mea (http://webcultura.ro/a-mea/)

O frumoasă poezie de dragoste.
Singuratecă ea mă așteaptă să-i vin acasă,
În lipsa mea ea se gândește numai la mine,
ea cea mai dragă și cea mai aleasă
dintre roabele sublime.Ei i se face rău de singurătate
ea stă şi spală tot timpul podeaua
până o face de paisprezece carate
şi tocmai să calce pe dânsa licheaua.Ea spală zidul casei cu mâna ei
şi atârnă pe dânsul tablouri
ca să se bucure derbedeul, e-hei
căzut de la uşă-n ecouri.Ea îşi aşteaptă bărbatul beţiv
Ca să-i vină acasă
şi degetele albe şi le mişcă lasciv
pentru ceafa lui cea frumoasă.Pregătindu-i-le de dezbătat
ea ţine în boluri şi zeama acră,
părul lung şi negru şi-l întinde de la uşă spre pat
să nu greşească bărbatul niciodată
drumul predestinat.
Nichita Stănescu,
A mea
Nichita și Dora Stănescuhttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/03/Nichita-si-Dora.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/03/Nichita-si-Dora.jpg)


http://webcultura.ro/a-mea/

[latan.elena]

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/05/suflet.jpg



Sufletul are puterea nevăzută de a mări sau a micșora timpul.
“Există fapte mici în aparență, dar care în viața sufletească sunt evenimente mari. Într-adevăr, uneori un gest conține o întreagă dramă, accentul unui cuvânt destramă o întreagă viață, indiferența unei priviri ucide cea mai fericită iubire.

Suferințele morale nu sunt absolute, ci după măsura delicateții sufletelor.

În viața morală, ca și în viața fizică, există o aspirație și o expirație: sufletul are nevoie să absoarbă sentimentele unui alt suflet, pentru a i le da înapoi și mai bogate. Fără acest frumos sentiment omenesc, inima nu are viață; atunci îi lipsește aerul, suferă și piere.

Sufletul are puterea nevăzută de a mări sau a micșora timpul.

A cugeta, atunci când ar trebui să simți, este tipic sufletelor fără aripi.”

Honoré de Balzac
(20 mai 1799 – 18 august 1850)






https://www.youtube.com/watch?v=gNCxzbW9mtY

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=HnMMbOYQFUs





http://2.bp.blogspot.com/-QcW7IvqTwS8/URFpu0-ZpuI/AAAAAAAAAQU/mGf0nae0CKw/w1200-h630-p-nu/f5ae27a01a4e94cf.gif




Val Răzeşu (https://www.facebook.com/val.razesu)

POVARĂ PENTRU VIS

Val Răzeşu



Când noaptea eşuează la țărmul unei flori,
Ascunde-mă în tine, povară pentru vis,
Învăluie-mă-n gânduri cu liniştea din zori
Şi cu ninsoarea albă a florii de cais.



Şi poartă-mă sub pleoape, se clatină-n balans
Albastrul din înalturi şi roua cade lin,
A-ncremenit pe buze, din tainicul ei dans,
Lumina ce mă naşte din cântec şi suspin.



Pe geana dimineții, hai, scrie-mă cu mir,
Într-un sărut încap atâtea începuturi,
Şi cheamă-mă pe gura cu trup de trandafir,
Fiorii veşniciei să se prefacă fluturi.



Ascunde-mă când umbra, insinuînd pumnale,
Va despărți la țărmuri norocul de destin,
Aşteaptă în clepsidră nisipuri criminale,
O singură eroare, şi plec, şi nu mai vin...



19 noembrie 2016

VAL RĂZEŞU




http://loredanamocescu.ro/wp-content/uploads/2016/06/raze-enegrige-lumina-720x300.jpg





https://ae01.alicdn.com/kf/HTB1FnlaNXXXXXXZXFXXq6xXFXXXz/-font-b-Sunrise-b-font-font-b-Photography-b-font-Background-for-Baby-Ocean-Photo.jpg

[latan.elena]

O zi prin România (http://webcultura.ro/o-zi-prin-romania/)




Zece fotografii, patru anotimpuri: o incursiune printre geografii și sentimente.


Ceața dinaintea răsăritului în Tinovul Mohoș (http://ro.wikipedia.org/wiki/Tinovul_Moho%C8%99).

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-1.jpg



Răsăritul deasupra Masivului Ceahlău.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-2.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-2.jpg)
Fotografie de Lazăr Ovidiu (https://500px.com/photo/46460838/red-code-by-lazar-ovidiu).




Munții Rodna în lumina primelor ore ale zilei
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-3.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-3.jpg)
Fotografie de Lazăr Ovidiu (https://500px.com/photo/52707304/golden-fog-by-lazar-ovidiu).




Zi de toamnă în Munții Apuseni.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-5.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-5.jpg)
Fotografie de Nicu Hoandră (https://500px.com/photo/75274315/spirit-of-biertan-by-nicu-hoandra).




Amiază de toamnă în satul Biertan (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biertan,_Sibiu).
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-4.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-4.jpg)
Fotografie de Cosmin Stan (https://500px.com/photo/87250075/autumn-dream-by-stan-cosmin-ovidiu).




Cascada Bigăr.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-6.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-6.jpg)
Fotografie de Petru Valentin Oprea (https://500px.com/photo/42387584/bigar-waterfall-by-petru-valentin-oprea).




Cascada Beușnița.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-7.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-7.jpg)
Fotografie de Florin Mada.




Munții Bucegi: înainte de orele înserării.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-8.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-8.jpg)
Fotografie de Doru Dumitru (https://500px.com/photo/59479116/mt-bucegi-by-dumitru-doru).




La apus.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-9.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-9.jpg)
Fotografie de Adrian Borda (https://500px.com/photo/80324985/echoes-of-light-by-adrian-borda).




Castelul Peleș în noapte.
http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-10.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/12/Romania-10.jpg)
Fotografie de Nora De Angelli (https://500px.com/photo/4765047/peles-castle-royal-estate-of-sinaia-romania-2011%C2%A9-nora-de-angelli-www-noraphotos-com-by-nora-de-angelli).


SURSA: http://webcultura.ro/o-zi-prin-romania/

[latan.elena]

http://www.astrocafe.ro/photos/thumbmed_articole_images%20(3).jpg



Cand esti zambet pur si iubire si beatitudine, intelepciunea vine de la sine. Nu vine din afara, creste inauntrul tau. Cand dansezi si canti cu bucurie, cu acceptare profunda a sinelui asa cum e, intelepciunea incepe sa se intample. Ai o claritate, o claritate de neconfundat, atingi perspective asupra lucrurilor. Atunci stii pe cont propriu ce e corect si ce nu e, ce este esential si ce nu. Si in momentul in care stii pe cont propriu, n-ai cum gresi. Non-esentialul incepe sa dispara si esentialul devine tot mai stabilit in tine. ~Osho~



http://www.lumeaspirituala.ro/pictures/win7.jpg

[latan.elena]

"Chiar si o piatra, si mult mai usor o floare sau o pasare, ar putea sa iti arate drumul inapoi la Sursa, la tine insuti. Cand te uiti la ea sau o tii, si o lasi sa fie, fara a impune un cuvant de etichetare mentala asupra ei, un sentiment de veneratie, de mirare, apare in tine. Esenta ei comunica in tacere cu tine si reflecta propria ta esenta inapoi catre tine". - Eckhart Tolle



http://1.bp.blogspot.com/-yCruqw5WXcY/U-NxXPj_xsI/AAAAAAAAlzs/vycMPaBQfn4/s1600/546393_316189618455578_100001936267238_734678_5728 74561_n.jpg

[latan.elena]

Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=nf)



DESPRE EGO ȘI RESPECTUL DE SINE

Dacă respectul de sine este sentimentul de încredere este sentimentul pe care-l avem sau îl nutrim față de noi înșine, ego-ul reflectă părerea noastră despre noi înșine. Astfel, putem spune că respectul de sine este acea parte a ego-ului, care ne evaluează caracterul și ne spune cine suntem, ce părere avem despre noi, și câtă stimă de sine putem manifesta față de noi înșine și față de ceilalți. Atunci când ne comparăm cu alți oameni, pe care-i considerăm mai valoroși decât noi, s-ar putea ca stima noastră de sine să scadă. Acest lucru însă, se întâmplă doar dacă nu putem aprecia și prețui prin iubire și prin atitudini pozitive, calitățile acestora.
Atunci când nutrim invidii, gelozii față de alții, și căutăm pricini pentru a-i judeca, critica sau învinovăți pe ceilalți sau pentru a-i pune într-o lumină neprielnică în fața altora, în loc să ne dezvoltăm pe noi - nu facem altceva decât să ne cedăm energia și astfel prin scăderea vibrației noastre energetice, să ne pierdem treptat stima de sine, hrănindu-ne cu negativitate, ostilitate, orgoliu și vanitate ego-ul.
Cei ce pot iubi o calitate pe care o descoperă la ceilalți, activează un mecanism al minții, prin care încep să materializeze acele calități în propria realitate și viață - întărindu-și prin ele abilitățile, încrederea de sine, puterea iubirii și caracterul.
Dacă prin gândurile, emoțiile și atitudinile noastre ne exprimăm neputința, neîncrederea, teama, incertitudinile, nemulțumirile, decepțiile și nesiguranța, continuăm să ne cedăm puterea și să ne întărim negativitatea și convingerea inferiorității noastre în raport cu ceilalți.
Atâta timp cât vom ceda energia și puterea ego-ului nostru și acesta ne va domina și induce gândurile, sentimentele, alegerile și eschiva de la a asuma experiența, greșelile, responsabilitatea și acțiunile, nu vom face altceva decât să ne vlăguim Sinele Spiritual de putere și energie. Astfel ne vom manifesta preponderent instinctualitatea și reacțiile emoționale, în detrimentul alegerilor conștiente și a rațiunii bazate pe înțelegerea cauzei și efectului, prin conștiință trează și Spirit.
Pentru a ieși din conflictul ego-ului și a minții, cu Sinele nostru spiritual și Adevărul inimii, e nevoie să ne învingem fricile și cauza nemulțumirilor noastre, adoptând atitudinea curajului, a credinței, a optimismului, a pozitivității, entuziasmului, credinței și iubirii. Doar prin creșterea vibrațiilor noastre energetice, vom fi capabili să ne eliberăm Spiritul din dominația minții - pentru a percepe, a vedea, a simți, a înțelege și a trăi, o altă realitatea a noastră, a celorlalți și a lumii înconjurătoare.
Atunci când ne vom îngădui să trăim o realitatea a frumuseții, armoniei, și a păcii sufletești, am înțeles deja, că totul în jur: tot ceea ce percepem, tot ceea ce trăim, tot ceea ce vedem și simțim, bun sau rău, frumos sau urât, ostil sau benefic, etc - sunt strâns legate de ceea ce alegem să gândim, să simțim, să vedem și să trăim... Și toate astea, indiferent dacă acum în acest moment, suntem sau nu suficient de treziți prin conștiință, pentru a fi sau nu în măsură să credem, sau dacă conștientizăm sau nu că: - deținem această putere (pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o prin liberul arbitru și libertatea de a a alege), de a ne materializa propria realitate după bunul plac și în măsura puterii credinței, iubirii, și dăruirii noastre.
În aceeași măsură, cât timp conștiința noastră este încă imatură și suntem insuficient treziți, cât timp spiritul ne este încă incapabil de rațiune conștientă și de a înțelege efectele propriilor noastre gânduri, emoții, eschive și negativități, oglindite negativ prin consecințe potrivnice, asupra vieții noastre, a celor din jur și a habitatului în care trăim - nu facem altceva decât să ne alăturăm ”corului gândirii colective”, care prevestesc și mențin relele lumii izvorâte din întunecimile noastre sufletești.
Necontrolate prin conștiință trează și o gândire conștientă în permanență de efect - pseudo-rațiunea și gândirea instinctuală bazată pe lăcomii, nevoi, negativități, insuficiențe și frici - devin născătoare de coșmaruri, de monștri, de ostilități, brutalități, dureri și conflicte - primind prin negativitate, puterea energiilor noastre moarte, de a dematerializa realitatea pozitivă a vieții, prin transformarea ei într-o irealitate imediată, proiectată și programată subliminal în percepția și gândurile noastre și în cea colectivă, prin false crezuri și convingeri subconștiente, de care mintea ego dominată de frici, dezbinare și insecuritate, nu se poate apăra.
În concluzie, pentru a ieși din această capcană a minții și din labirintul întunecat al neputinței, care adesea devine infernul propriei vieți auto-ostilizate prin negativități, decepții, furii, depresii și frici - induse prin distorsionarea capacității noastre de a gândi, a înțelege și de a vedea lucrurile cu claritate. Fără a dobândi claritatea și înțelegerea propriei irealități, prin detașare de problemele, grijile, vinovățiile și poverile pe care alegem să le cărăm după noi ca balast, vom eșua în planurile vieții.
Pentru a dobândi o viață plină de frumusețe și împliniri, mai devreme sau mai târziu, va trebui să alegem să de debarasăm de probleme, vinovății, frici și griji, prin alegerea atitudinii iertării și pozitivității. Doar printr-o atitudine pozitivă și pro-activă - manifestate în sensu învingerii propriei rezistențe la schimbare, vom putea vedea toate acele carențe, defecte, inabilități, frici obiceiuri nesănătoase, atașamente dăunătoare, dependențe și vicii - care ne înfrânează în împlinirea și manifestarea măreției noastre în planurile vieții.
Prin alegerea conștientă a manifestării noastre curajoase, plină de iubire - necesare pentru a materializa situații și consecințe benefice vieții - vom deveni capabili să ne înfrumusețăm viața, generând prin gânduri, sentimente, atitudini, alegeri și fapte pozitive pline de curaj - acțiuni benefice, încărcate cu: entuziasm, optimism credință și pasiune pentru lucrurile bine făcute - menite să îmbogățească sufletul, să încurajeze inima și să înfrumusețeze și viața celorlalți.
sk♥






https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/11081176_10203142814644760_5631723536055501157_n.j pg?oh=8d0c1eec83e3d4a1e32642eb9a91bacd&oe=559D0019&__gda__=1437549583_05024b2b877c0352b664fcb8b9cd64f 0

[latan.elena]

http://1.bp.blogspot.com/-ZVKvkkhBCaI/ToYCj1uN89I/AAAAAAAABBM/STYxfDs28Ms/s1600/copii-tinandu-se-de-mana.jpg








Păstrează-ţi inima pură. O inimă pură este necesară pentru a-L vedea pe Dumnezeu în ceilalţi oameni. Dacă Îl vezi pe Dumnezeu în oameni, atunci există iubire pentru ei şi de aici apare pacea.
- Maica Tereza




http://1.bp.blogspot.com/-Cda__A5d6ac/UcUQXNi4nvI/AAAAAAAAJ-k/3RP8bNAQnwk/s1600/binecuvanteaza.JPG

[latan.elena]

http://4.bp.blogspot.com/-NF5v_BGr0_A/VY_p-i_uAeI/AAAAAAAAAUw/z8BPC6sLPbs/s1600/first_shooting_star_by_pod_tanwen.jpg




← Toate persoanele pe care le întâlneşti reflectă un aspect al propriei tale fiinţe (https://drumuricatretine.wordpress.com/2015/03/04/toate-persoanele-pe-care-le-intalnesti-reflecta-un-aspect-al-propriei-tale-fiinte/)


Inima este centrul, capul e doar periferia (https://drumuricatretine.wordpress.com/2015/03/26/inima-este-centrul-capul-e-doar-periferia/)




Inteligenta capului nu e deloc inteligență; ea este calitatea de a fi bine informat. Adevărata inteligență este inteligența inimii, singura inteligență care există. Capul este doar un acumulator. El e veșnic vechi, niciodată nou, niciodată original. Este bun la anumite scopuri; ca fișier, e foarte bun. Și în viață e nevoie de asta – multe lucruri trebuie ținute minte. Acumulează într-una cunoștințe în el și ori de câte ori ai nevoie de ele, le scoți. Capul e bun pentru matematică, pentru socoteli, pentru viața de zi cu zi. Dar dacă tu crezi că asta e toată viața ta, ai să rămai prost. N-ai să cunoști niciodată frumusețea simțirii, n-ai să cunoști niciodată binecuvântările inimii. Nu vei cunoaște niciodată harul care coboară numai în inimă, dumnezeirea care intră numai în inimă. Nu vei cunoaște niciodată rugăciunea, nu vei cunoaște niciodată poezia, nu vei cunoaște niciodată iubirea.
Inteligența inimii aduce poezie în viața ta, îți învață pașii să danseze, îți face viața o bucurie, o sărbătoare, un râs continuu. Îți dă simțul umorului. Te face capabil de iubire. Asta e adevărata viață.Viața care e trăită cu capul e o viață mecanică. Devii un robot – poate foarte eficient. Roboții sunt foarte eficienți, mașinăriile sunt mai eficiente decât omul. Cu capul poți câștiga multe, dar nu vei trăi multe. Poți avea un standard de viață mai bun, dar nu vei mai avea viața. Viața este a inimii. Viața poate crește numai în inimă. Viața, dragostea, spiritul cresc numai în solul inimii. Tot ce este frumos, tot ce este cu adevărat valoros, tot ce este plin de înțeles, important vine din inimă. Inima este centrul, capul e doar periferia. A trăi cu capul înseamnă a trăi la periferie, fără să ajungi să cunoști vreodată frumusețile și culorile centrului. A trăi cu inima și a te folosi de cap ori de câte ori este nevoie înseamnă inteligență.Dar centrul, stăpânul, se află în miezul ființei tale. Stăpanul e inima, iar capul e doar servitor – asta înseamnă inteligență. Când capul devine stăpân și inima e uitată de tot, asta e prostie. E la latitudinea ta să alegi. Ține minte, capul ca sclav e un sclav frumos, foarte util. Dar ca stăpân e un stăpân periculos și îți va distruge toată viața, îți va otrăvi toată viața.Privește în jurul tău. Viața oamenilor e total otravită, otravită de cap. Ei nu mai simt, nu mai sunt sensibili, nimic nu-i mai emoționează. Soarele răsare, dar in ei nu tresaltă nimic; se uită la soare cu ochii pustii. Cerul se umple de stele, dar inima lor rămâne insensibilă la frumusețea nemarginită presarată de stele, niciun cântec nu se înalță din inima lor.
Omul a uitat să cânte. Norii vin pe cer și păunii dansează, dar omul nu știe să danseze. A ajuns un infirm. Pomii dau în floare – dar omul gândește, niciodată nu simte, și fără simțire înflorirea e cu neputință.Ieși din starea asta! Lasă viața să aibă romantism, puțină aventură. Explorează! Milioane de frumuseți și de splendori te așteaptă. Continui să te miști în cerc, fără să intri în tempul vieții. Ușa templului este inima… Osho





https://drumuricatretine.files.wordpress.com/2015/03/11052417_862896523756230_1366663473991628888482161 6_n.jpg?w=720


https://drumuricatretine.wordpress.com/2015/03/26/inima-este-centrul-capul-e-doar-periferia/

[latan.elena]

http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQURC9fQtj1d404P23XMneQ7X5h5PkKU o8IGiCKlqREuZ5m9_SP


Iubirea n-are marginile omului, nici spaţiul, nici timpul; nu piere niciodată, e puternică, încât străbate dincolo de mormânt şi ajunge pe cel iubit; străpunge iadul care nu-i poate sta împotrivă şi străbate cerul.-PARINTELE ARSENIE BOCA


http://3.bp.blogspot.com/_5Ocu9q6hUnQ/TIa7cPjey-I/AAAAAAAAAYg/AAe31CddTo0/s1600/purple-flower.jpg

[latan.elena]

http://2.bp.blogspot.com/-oRj3mWvP8Dc/T4VLXrPd7EI/AAAAAAAADGI/c5AqmM5CJwk/s1600/firsttruenature.jpg




Daca...de Joseph Rudyard Kipling



Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!




http://3.bp.blogspot.com/-AJXlALfiIgM/U4dbzp0t-TI/AAAAAAAAAOs/lJV_xuIObVQ/s1600/10325517_577690019019056_1647936312909059883_n.jpg

[latan.elena]

https://copiicuochidepoveste.files.wordpress.com/2013/01/kb_wall_josephine-child_of_the_universe.jpg?w=700&h=525




Ai privit doar cu inima încât să ai senzaţia că ochii sunt de prisos, iar ceea ce contează este doar acea căldură, acea frumuseţe ultimă şi fără de sfârşit pe care ajungi să o cunoşti şi să o respiri doar cu Sufletul?

Ai privit doar cu inima încât să poţi să aduni în ea frumuseţea apusului şi explozia nesfârşită a răsăritului?

Ai privit doar cu inima încât să trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima bucurându-te de binecuvântarea graţiei răsăritului şi de mângâierea tainică a apusurilor?

Ai privit doar cu inima încât între ieri şi azi să vezi mereu frumuseţea clipei, să trăieşti fiecare moment ca pe o naştere sub botezul frumuseţii, să dai fiecărui moment posibilitatea de a-ţi aduce acel moment de frumuseţe sublimă şi de divinitate cu care a fost încărcat?

Ai privit doar cu inima încât să poţi trăi plenar viaţa, în lumina spontaneităţii divine, în virtutea acelei forţe a binelui care este şi va fi mereu triumfătoare?

Ai privit doar cu inima încât să treci prin viaţă făcându-ţi aripi din frumuseţe, din iubire şi din credinţa în sine, în pofida oricărui lucru, aspect, eveniment care pare a fi de netrecut, de nedepăşit prin dificultatea aparentă?

Ai privit doar cu inima încât să fii deschis în faţa vieţii şi să aduci viaţa în sufletul şi în inima oamenilor?

Ai privit doar cu inima încât să ai sufletul curat ca al unui copil şi să nu încetezi nici o clipă să crezi în miracole, pentru că miracolele se produc în fiecare clipă, doar ochiul sufletului este necesar să le perceapă?

Ai privit doar cu inima încât să ai sufletul plin de acea lumină a iubirii, a frumuseţii şi a dorului de absolut?

Ai privit doar cu inima încât să vii mereu în lume cu sufletul plin de magia frumuseţii absolutului şi să faci astfel încât această frumuseţe din sufletul tău să umple sufletele celor însetaţi de frumuseţe şi celor ce au au uitat de această frumuseţe?

Ai privit doar cu inima încât trăind mai mereu în această frumuseţe şi în această plenară spontaneitate a clipei viaţa să devină un dans al conştiinţei, o atingere caldă a aripei spiritului divin care acoperă cu frumuseţea lui această manifestare?

Nu uita că inima ta este mereu acolo, aşteaptând cuminte şi tăcută să o asculţi şi să priveşti lumea doar prin ochii ei.



http://svetlanasauciuc.blogspot.ro/http://1.bp.blogspot.com/-IOKuINIkULQ/UR_LRUPZDoI/AAAAAAAABBw/7ntnxxrow2A/s1600/296384_445755778796815_1224157917_n.jpg





https://daniilgaucan.files.wordpress.com/2014/10/inima1.jpg

[latan.elena]

http://www.crestinortodox.ro/files/image/Nunta%20Fiului%20de%20Imparat.jpg


„Omul, în întregimea lui, are a doua însemnătate, după Dumnezeu; un singur suflet e mai de preţ decât toată materia lumii.

Omul nu e o făptură închisă în lumea de aici. El nu se mulţumeşte numai să creadă în existenta unei lumi nevăzute, sau să deducă existenta ei din cea văzută, ci urmăreşte să se afle într-o legătură cu ea. Dar chiar dacă n-ar urmări, el suferă o înrâurire necontenită de la acea lume, chiar când nu are cunoştinţă actuală a acestui fapt. Destinul omului nu se desfăşoară influenţat numai de factori materiali şi biologici, sau cârmuit numai de voinţa proprie, ori a celorlalţi oameni, ci asupra lui stau aplecate în fiecare clipă puterile Cerului, cât şi ale iadului, încercând să-l înrâurească în sensul urmărit de ele.

Omul nu e o fărâmă uitată în spaţiul lumii, ci tot ce există îi poartă un palpitant interes.
Însemnătatea omului se arată nu numai prin faptul că a fost creat după chipul lui Dumnezeu, ci şi în aceea că pentru fiecare şi în jurul fiecărui ins, se dă o neîntreruptă luptă nevăzută. În jurul fiecărui om e concentrată întreaga existenţă creată şi necreată, văzută şi nevăzută." (D. Stăniloae, „Elemente de antropologie ortodoxă").

Sunt deosebit de semnificative, în Evanghelia de astă seară, cuvintele lui Iisus că: „duhul rău caută odihnă", pe care n-o găseşte prin pustii, ci numai în inima omului.
Şi iarăşi semnificative sunt şi cuvintele din rugăciunea Liturghiei, din timpul Heruvicului: „Că Sfânt eşti Dumnezeul nostru şi întru sfinţi Te odihneşti".

Mintea şi inima, iubirea şi cunoaşterea sunt „locul" lui Dumnezeu în om. Dar şi „urâciunea pustiirii" poate să cuprindă „locul cel sfânt", cum zice proorocul Daniil.
Deci după texte, inima şi mintea omului pot să fie: sau „odihnă" duhurilor rele şi chinuire lui Dumnezeu, sau „odihna" lui Dumnezeu şi chinuirea duhurilor rele.

Avem două conştiinţe paralele: e fapt important acesta şi aproape necunoscut. Subliniem: „conştiinţa religioasă" şi „conştiinţa eului".
„Adesea «conştiinţa religioasă» apare ca întunecată, pentru că duşmana sa, «conştiinţa eului», cu o forţă extremă, o ţine în nemişcare.
Ea continuă totuşi chiar aşa să dea mărturie.
O inversare a situaţiei - mântuirea - nu poate avea loc decât sub acţiunea conştiinţei religioase, normative, revelată în Iisus Hristos.

În «conştiinţa eului» omul se înţelege ca centru al lumii şi reduce la el toate elementele existenţei, de care se ştie conştient.

În sfera «conştiinţei religioase», dimpotrivă, se descoperă în întregime dependent de o Putere care-l depăşeşte, îl pătrunde şi-l atrage spre Ea" (Pfenigsdorf).

Iată la ce adâncimi se dă războiul nevăzut.
Pe «conştiinţa eului» se grefează trufia, căpetenia răutăţilor.
Pe «conştiinţa religioasă» se altoieşte smerenia, mama tuturor virtuţilor. Şi una şi alta au expresia lor exterioară, văzută: una, dragostea ascultării desăvârşite (Filipeni 2,8) şi alta îndărătnicia şi toată răzvrătirea.

Văpaia acestui război n-o stinge decât „smerenia - dulama lui Dumnezeu".
- Şi e mai bine a fi smerit decât a şti ce este smerenia.

Prislop, Vineri XXIII
27.X.49 Luca 11,22-26

https://invitatielaortodoxie.files.w...vinte-vii1.pdf (https://invitatielaortodoxie.files.wordpress.com/2012/11/boca-arsenie-cuvinte-vii1.pdf)
https://www.youtube.com/watch?v=k3HCqSNXMuU (https://www.youtube.com/watch?v=k3HCqSNXMuU)
https://www.youtube.com/watch?v=ZCj5Dw8UKKk (https://www.youtube.com/watch?v=ZCj5Dw8UKKk)


http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/15235-CUVINTE-VII-56-R%C4%83zboiul-nev%C4%83zut

[latan.elena]

(https://www.facebook.com/pages/Seneca-Lucius-Annaeus/137102913125333?ft[tn]=kC&ft[qid]=6139382329118423734&ft[mf_story_key]=-1384856205691581189&ft[ei]=AQL5QGZpaPgzj81MVCgD-wqdHSLWB9NRleYBt6w9n4D43w9Ke9xQomGHgTLT2xmt1BftoHv 4TcW_YLwANrus7PCSMQhOtMLY6s24wfGYOaUsPDgak_kWfCN-zuOEmADIeWMQsGSGHPBi44nv_QmA-fS8gNHKJgYmKeAShSid_yVQuGK-iZ7fFvz_ClTCUT06mRQ0fO5IvBQoCu6wxP5p11LCTPz7AiCbL3 nhJoAngrYtLDFK79JW17T59ziZF9W0e4BYbgJwUyLMBem0kYjx inXFHkszuCmgAN4ux6oFSMX6MvcVQ3tCwEL2Ye6ffFBdkHgq9e xlJ5PHcuuCAXEh0sqogJHXkAfXS64KlHNoJGg0SAI5wZiU8d9G fTQNULvyoi1IQ-bEPfil9eya-kR63VMSTAw5ZkPi0VVbhHTgD69GPcKMeu8pZxTFJ_ejuC-PSPcbkSEsXuTVYQyqQpqia8dFoH7XIGH5TY__uaxmFOGSuwkLM EaEcy4WeJobQkVYMV4VMSCKys0Bpzv4iK4AiqAgwcuaZZpEd4J qn7qFoSoxMbu6uWS2-wwND_82QqAUEM0qbCzSWwwxXERlyiYBxByX3V5iJCd5AaiVOqL jXrAg8NDpLESA7jJfy1_c2x0jmBRfsm_hRi4ZAhCVTUOtQTkRc tGnzM2zjOgK6YFpoz8tHWgvsKJ3s-EdtsxYngQAONEptnLh9Gls6QZNUSteyjuHU3T_FmbEPcv0IWRM 28AJAylglpLXN3cNRMoWr59WVjVl92f6368v5Hgz6T7mcebcjS-denF_WaNovk4VFRMD5MzgSOteOsdSKo6NbKF8KC9PitkeB9cXj lJbgpscJn4oXgLHgh0PJjUlDHVP-hxkIc91HwisuTfam0jKlAs-_S0WZqkJTA5r8CgEiKx_ukH8-4B8zJ1X99mbuucJvysUwkLP6bHjQ9ouDTp7EhpINdegdReoEcY D0ybg_thlfTkhecuZErCfhR01lEwdPF_XX-lN3a-gN2nrD16Cvk7YATn_-A8iJn_NugYEuFO7dTctG4yKkiBYbaF4J_3JGYDZQX7C1cRTus5 NnMn-3uHDcoQRvbimOKtHvxNXX-OzQx7pNY45wbOoYMebOVzQfftDYTLTld--C7v_g5B-ozGoM2nZDfSoKR8CcJsXEAVpPonrPn_f2jVpq-0Oqc93SRsymfm8GFtVtDg5pzzE2Ac3Vlxj2dG3-9YrTdtadaNo25E1JSpT5cZDLWN-iL0KpMFO-PHY6u0YHuhocCPoLp9BAcdKCKxLKgGo5AEq_bYpk658VRmvkhj Ot5gHbgArZ1oevMOR4gGhw5KDLIJ4Rd8ictlzng4AJXBM68v40 NlFbX4i5tFSryIklIXN8-u0pyvHUCiQ647v70Sq_UIm7dcFcV9wl5P_g7S_NkgZPjYah_aA vy6_tmMQ0UhLdAKOC5jy-EK7Bj89QVRV5rrt85xuRDo2mT2Ukp9mQkPqBwxPYTxbT6a_p7q 2VgOWDRR4nkn71nKwMxP88N123pNUvXkuYG_NUT7p-1tcbuGeE6jBgv1HGciQl6fCbuNdIrc-CtWwahR82mJUMOOqic1pBXQNbhwCeD47rS41nurjp17JR_z-e7Z45dQr0lgIUm_pOO7qd_4AYqqP0zofCky_LS1gUs1fHBXvXY 0OqpNCd4eLHjvLE836LQt_ogvJlKifJwDQ_wL7bRajCbPsq3gH vatmVMLuXZ4MXoOeET3J898zlqb3WtDRdZb3Mrp7rx4eYwJqBM couwhKyAErUWWYIsxhNZcttRsBweVb8MxHzGixJ8XT6OpzrvIE OR8fTGjOhyjVO5iYp5vbQqjVdpeHLehx-FkELDQr5HmoASnpe5jzmV0QOGj_eupkLqFEE3bJQey3YzP16pk vkXYj7L6Y4cVMZ8a4-JQlsnbR046QDie1IaFEN69EdHY_BbpEmw5AXOF3pLFGWcSDrkW 3hl_DzPssf9-IyuQd7qFKs4kn1GSv0eWaxXxx3xRsqZ261vQiG1ThmG9sKXFRx ough-Nl3OB9RzmpjlghxzaSm2UjLFnCpnptq7DNYAhuOMda7mLj5VJc JBZVZKC2zp-AAwf0JbVQjQUBccRUvvrJTxSk0g2PBs0q6VhZYl0PPyiBufLaA zN6W7zy6OozaQ9tcjumFTA7sHn8qWiKDrr1BLs48m9AYpA8qvT 6Ce2DXcXEuVJx6PtQCjOxiLeiuFinRC9Ym4QxHjwpHpfAqDF6o 9hCvWO9RLhERJs9NYdn0WjBsKpURuov5HEPL1HvjseUE2mkWl0 F_ovYLTYE-g3nVR6tejMoqTzIl8fZkL19su_-YmkYlUnbxaUjlQjALWSXjWN8AcGODE2OYBC59xenooBeLlv5eX Fxc1_Ru-jrgiKL8v9VyQsMCAl6tt1esArBW-9kThHxPlqyb9xPNmapPQ2aUT4pA8m77oAL0Marxs2CWtuVSmtd i_trCWu97Ua72HA_UpllSTPB2oXnj5694meJims0r4iikWqD7Y BSg69VCEZxZC6giSyQWy2ZiE8n8-snk25c32y0giRYDtG_Mae9xz0bu8U1ayblBDHdrQWWgiTTu2_q DvTBPreF_1fpzXGSbyrjUAa8Et15-om7CNxB13OsG1WjnmCat88O4QwDpYTAw2wM-xp08kkKzsCb4FKdd92sFOQbaWG20qQQqREv5IG_5EvcjOha8JV nQeNKZyYnm_WJOAMnO0QrptUOZcwLAsI52xnZS7ukfIhet1GD-ref5-ugrq1P7EDjYfFlwLYFqqjt8C5HocO5djdYhWmCKeIbl3_tyIPl XULUIAY2ASNt3PZjoj-rU-RSSdKRK7RDE9D88m4TUm3aDC6A8scul2jmlJNqxTvcXE4X4LOl ncEV83hHoCJq9aALlYhbXJkBQ-HRBBZze_PKR-pMRzpPEFbTJ4fpSK_ZXvGmc3QF60Z-AudNjQy_dBotp-Qa97aORchnoMeOf1CFvqdprHFdeExC2o_p8bK-_4m1QM6iZvNIH-8ewe8f4DiRqzn0RCkSwTZ62DFcIz5V7H66p1l3k8R6S_Jsl-Rg5LZxwn3WeLI51fc8tElVAEx4KEikndnJBUElKG6FmfSItKTJ n7p-MooaAF6648SRRrIyDu4bueve-oLZcXoIM5HDKtqgNBVarwYwBEB5C185YRjcuBk6cRI6hPse5nM YYKpXGhFC1j11Tdd7FYQNIUM_vCzofAnIN00MtK_R8w_SJNpxw ViE6qX_-w0Th9QrsD9Cdw6z_b9l1Fd2XcoDlxizZZBy4R8E7wwbf2ny0mO aMoGzbUpimLHPrpJkql-5MFXXejjFs7QRq0YBaqH48MFXN3CbQFb1ObJZ3A&ft[fbfeed_location]=1&ft[insertion_position]=1&__md__=1)
https://www.youtube.com/watch?v=Xr75GPih5v8&feature=youtu.be&list=RDXr75GP ih5v8

[latan.elena]

Parintele arsenie Boca : ''Cand viata ti se pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea n\mai draguta ceasca .''


„O familie a plecat într-o excursie în Anglia pentru a cumpăra ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversări de la căsătorie. Şi soţiei şi soţului le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, obiecte ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: „Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos!”. În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: ‒ Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva, am fost doar un bulgăre de argilă roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: „Nu face asta!”,„Nu-mi place!”, „Lasă-mă în pace!”, dar El a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe: „Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. „Opreşte! Ameţesc! O să-mi fie rău!”, am strigat. Dar Stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: „Încă nu”. M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit şi m-a modelat, până a obţinut forma care i-a convenit, iar apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură! Am strigat, am bătut şi am izbit uşa... „Ajutor! Scoate-mă de-aici!” Puteam să-L văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele Sale, în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: „Încă nu”. Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft... am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! „Ei, aşa este mult mai bine”, m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. „O, te rog, încetează, încetează!”, am strigat. El doar a dat din cap şi a spus: „Încă nu!” Apoi, deodată m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. Am plâns... eram convinsă că nu voi scăpa! Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi El m-a scos afară şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat şi am aşteptat, întrebându-mă: „Oare ce are de gând să-mi mai facă?”. O oră mai târziu, mi-a dat o oglindă şi a spus: „Acum uită-te la tine!”. Şi m-am uitat. „Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu... Este frumoasă. Sunt frumoasă!” El mi-a vorbit blând: „Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald şi neplăcut în cuptor, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevărat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult, fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine”. Morala povestirii este următoarea, arăta duhovnicul Arsenie Boca: „Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este Olarul, iar noi suntem argila Lui. El ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare, pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta şi sfânta Sa voie. Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când lumea îţi pare că se învârteşte necontrolat; când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşază-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu Olarul”.


http://www.cadoulmov.ro/imagini/cadouri/zoom1/set_ceai_miranda_kerr_gratitude.jpg

[latan.elena]

http://www.saltulcuantic.com/wp-content/uploads/2015/04/sun_rays_through_the_clouds_colorful-wallpaper-1024x768.jpg



Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se transformă în ani… dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău este cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare. Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp… mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poti să alergi, ia-o la trap. Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată. >>

Maica Teresa

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/o/3f23e174.gif



Nu-i mai vestiţi omului mituri noi
şi nu-i mai propuneţi noi explicaţii teologice
despre fiinţa lui şi despre univers;
ci indicaţi-i acest centru al lui însuşi,
dincolo de orice mit şi de orice teologie,
faceţi-l să descopere nu „ceea ce este”
ci mai întâi că EL ESTE.

(Henri Le Saux)





http://sherazade.s.h.pic.centerblog.net/0ae4146b.gif






Putini sunt cei care privesc cu proprii lor ochi
si simt cu propria lor sensibilitate.

(Albert Einstein)





http://sherazade.s.h.pic.centerblog.net/253c45be.gif

[latan.elena]

https://gemmav58.files.wordpress.com/2014/05/935691_640891525940325_1374146907_n1.jpg?w=640



„Așa se comportă întotdeauna toți oamenii,


întotdeauna alegând calea greșită,


întotdeauna alegând să fie triști, deprimați, să se simtă mizerabil.


Trebuie să existe motive profunde pentru asta, și există.


În primul rând, felul în care sunt crescute ființele umane joacă un rol foarte clar.


Dacă ești nefericit, câștigi ceva din asta; întotdeauna câștigi.


Dacă ești fericit, întotdeauna pierzi.


De la începutul începutului, copilul simte diferența.


De câte ori este nefericit, toată lumea își manifestă simpatia față de el, câștigă simpatie.


Toată lumea încearcă să se arate iubitoare față de el, copilul câștigă dragoste.


Și, chiar mai mult de-atât, de câte ori este nefericit, cineva se arată atent față de el, copilul câștigă atenție.


Atenția funcționează ca un aliment pentru el, un stimulent foarte alcoolic.


Îți conferă energie; simți că ești cineva.


De aici atâta nevoie, atâta dorință de a căpăta atenție.


Dacă toată lumea stă cu ochii pe tine, devii important.


Dacă nu se uită nimeni la tine, te simți ca și cum nu ai fi acolo, ca și cum nu ai mai fi deloc, ești o nonființă.


Când oamenii se uită la tine, când oamenilor le pasă de tine, capeți energie.


Eul există în relații.


Cu cât oamenii manifestă mai multă atenție față de tine, cu atât mai mult eu capeți.


Dacă nu se uită nimeni la tine, eul se dizolvă.


Dacă toată lumea te-a uitat complet, cum poate să existe eul?


Cum poți să simți că exiști?


De aici și nevoia de societăți, asociații, cluburi.


Peste tot în lume există cluburi – Rotary, Lions, loje masonice –, milioane de cluburi și societăți.


Aceste societăți și cluburi există numai și numai pentru a le acorda atenție persoanelor care nu pot să obțină atenția în alte moduri.


De la începutul începutului, copilul învață politica.


Politica este: pari cât mai nefericit, pe urmă primești simpatie, pe urmă toată lumea este atentă.


Pari bolnav – devii important.


Un copil bolnav devine dictatorial; întreaga familie trebuie să se țină după el – orice ai spune, aceea este regula.


Când este fericit, nu-l ascultă nimeni.


Când este sănătos, nimănui nu-i pasă de el.


Când este perfect, nimeni nu este atent cu el.


De la începutul începutului alegem latura nefericită, tristă, pesimistă, întunecată a vieții.


Aceasta este una dintre realități.


Al doilea lucru legat de acesta este: de câte ori ești fericit, de câte ori ești vesel, de câte ori ești în culmea fericirii și exuberant, toată lumea este invidioasă pe tine.


Invidia înseamnă că toată lumea este antagonică, nimeni nu este prietenos; în acel moment, oricine este un dușman.


Așa că ai învățat să nu fii atât de exuberant încât toată lumea să devină dușmănoasă față de tine – să nu-ți arăți exuberanța, să nu râzi.


Uită-te la oameni când râd.


Râd foarte calculat.


Nu este un râs care vine din suflet, nu vine din străfundurile ființei lor.


Mai întâi se uită la tine, apoi judecă… și pe urmă râd.


Și râd până la un punct, până în punctul în care vei tolera, până în punctul în care să nu te simți prost, până în punctul în care nimeni să nu devină invidios.


Până și zâmbetele noastre sunt politice.


Râsul a dispărut, fericirea a devenit absolut necunoscută, iar a fi exuberant este aproape imposibil, deoarece nu este permis.


Dacă ești profund nefericit, nimeni nu va crede că ești nebun.


Dansul este respins, cântatul nu este acceptat.


Un om exuberant – când vedem unul, ni se pare că ceva este în neregulă.


Ce fel de societate este aceasta?


Dacă cineva este nefericit, totul este în regulă; își găsește locul, deoarece întreaga societate este nefericită, într-o măsură mai mică sau mai mare.


El este un membru, face parte din rândurile noastre.


Dacă cineva devine exuberant, credem că a luat-o razna, că a înnebunit.


Nu e de-al nostru – și suntem invidioși.


Din cauza invidiei îl condamnăm.


Din cauza invidiei vom încerca în toate felurile să îl readucem în vechea lui stare.


Numim această stare veche normalitate.


Psihanaliștii vor sări în ajutor, psihiatrii vor sări în ajutor pentru a-l readuce pe acel om la starea normală de nefericire.


Societatea nu poate să accepte extazul.


Extazul constituie marea revoluție.


Repet: extazul este marea revoluție.


Dacă oamenii devin exuberanți, întreaga societate va trebui să se schimbe, deoarece această societate se bazează pe nefericire.”


(Osho, „Echilibrul corp-minte)




https://gemmav58.files.wordpress.com/2014/05/10171128_708163922581006_200545186380659415_n.jpg? w=524&h=584

[latan.elena]

http://www.alaluzdekrishnamurti.com/wp-content/uploads/2014/06/ojos.jpg



Legea atractiei este impersonala. Ea opereaza la fel ca un aparat xerox. Legea fotocopiaza ceea ce gandesti si ceea ce simti in fiecare moment, dupa care iti trimite fotocopia exacta sub forma vietii tale. De aceea, tu iti poti schimba extrem de usor viata si lumea in care traiesti.
Daca doresti sa schimbi lumea exterioara, tot ce trebuie sa faci este sa iti schimbi gandurile si sentimentele, iar legea atractiei va fotocopia aceasta schimbare.
(R.Byrne)



http://4.bp.blogspot.com/-X_-sP7R5PNk/T5RHvg2Z3VI/AAAAAAAAATw/1hDMIcUp6zI/s1600/397634_10150455743586682_654561681_8978181_2105015 443_n.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=rRbyZ3eD-9M&feature=youtu.be




http://i.ytimg.com/vi/KslcbkCqf08/hqdefault.jpg



Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)



DESPRE CONSECINȚE ȘI DESTIN
Se spune că: ”cine caută - găsește”, însă, nu toți înțelegem ceea ce căutăm și prea puțini dintre noi - știm să căutăm acele lucruri care valorează mai mult decât cele la care renunțăm pentru ele, sau pe care le pierdem inconștienți pe drum. Dovada acestei realități oglindite în lume - este numărul atât de mare al nemulțumiților și atât de mic, de valori.

Ca să recunoaștem valoarea și să n-o pierdem pe drum, este esențial să învățăm întâi, să prețuim și să iubim, ceea ce suntem, ceea ce facem, și ceea ce avem. De n-o putem face, înseamnă că încă nu știm cum arată iubirea valoarea din noi.... A porni astfel la drum fără o măsură a iubirii și a nevoii de valori, ne va împiedica să le recunoaștem, atunci când le întâlnim pe drum...

Ca să învățăm iubirea, a cărei semințe n-au încolțit încă în noi, va trebui să o învățăm de la cei a căror iubire pentru noi, n-a fort compromisă de a lor frici, condiționări sau vini. De astfel de modele ale iubire condiționată, ne-au condus în viață - rușinea, nemulțumirile sau auto-învinuirea noastre - sunt inutile și de prisos, căci ele ne-ar servit doar în a crede, că nu avem în suflet iubirea și avem puterea de a o dărui.

Lipsa de iubire, abuzurile, erorile și condiționările din trecut, au fost căi prin care am fost învățați să prețuim doar ceea ce este bine pentru cei care au așteptări de la noi, și să ne simțim vinovați, să să fie frică de pedeapsă: - atunci când greșim, - când ignorăm regulile celor din afară sau, - alegem ceea ce e bine și pentru noi.

E timpul să ne iertăm și să-i iertăm pe cei care din inconștiența propriilor modele greșite eronate de iubire și valoare, ne-au abuzat - și să ne îngăduim să ne conștientizăm propriile erori, carențe și răni sufletești: - pentru a ne detașa de emoțiile negative atașate lor, - de cauzele care ni le readuc în viață, și - pentru a le recunoaște prin asumarea lecțiilor lor, ori de câte ori le întâlnim.

Suferința dată de carența de iubire, este calea prin care toate ființele rănite trec. În drumul nostru de transformare prin conștiință, și prin vindecarea sufletească ce o dobândim - ne transformăm și iubirea condiționată, în iubirea autentică, ce prin spirit devine abundență de energie vie.

Asumarea procesul de vindecare, ne oferă posibilitatea de a experimenta și a învață să ne oferim nouă înșine iubirea necondiționată, renunțând la o mai aștepta sau a-i învinui pe cei care începând din copilărie, nu au înțeles de ce avem nevoie sau n-au știut, cum să ne ofere iubirea de care aveam atât de mare nevoi - pentru a o recunoaște acum, și să nu ne fie teamă, să ne deschidem inima și s-o dăruim.

Când ne deschidem inima și lăsăm lumina iubirii să ne hrănească viața, eliberându-ne sufletul de orice frică, condiționare, atașament, așteptare, vinovăție, nemulțumire, negativitate și de griji - ne dăm puterea de a experimenta abundența ei și de a o putea dărui, lăsând-o să curgă în mod liber și necondiționat, dinspre noi spre ceilalți, pe preaplinul sufletului nostru dărui.

În procesul de reînvățare a iubirii și a prețuirii valorilor noastre și a celorlalți, sentimentul vinovăției, a însingurări și al înstrăinării dispar, iar trauma separării se vindecă. În locul ei, renaștem într-o perspectivă luminată, a Sinelui nostru, prin care ne redescoperim sursa infinită a iubirii și a luminii din Univers, prin conexiunea scânteii divine lăuntrice, care prin armonie ne leagă de tot ceea ce a fost, este și va fi să vie. În acel moment mirific de metamorfoză al conștiinței și, al conștientizării Sursei divine din lăuntrul nostru, frica de trauma separării și a pedepsei dispare.

Atunci când înțelegem că, pentru a fi împliniți, iubiți și fericiți - nu avem nevoie de nimic din afară care să ne condiționeze desăvârșirea, valoarea și măreția - vom deveni capabili să ne dăruim iubirea ființei noastre lăuntrice și Sinelui copilului rănit din noi. Din acel moment, vom începe să să ne schimbăm complet convingerea că valoarea și prețuirea de sine, are nevoie de confirmări din afară sau că trebuie să se bazeze pe modul în care alții reacționează față de noi.

Atunci, când vom înțelege că nimeni din afară - nu poate să ne vindece și să afle căi și răspunsuri pentru problemele și neajunsurile cu care ne confruntăm, mai bine decât o putem face NOI - vom fi pregătiți să ne asumăm în mod responsabil și autentic, calea acceptării învățării prin experiența ”încercării și a erorii” - formându-ne obiceiuri sănătoase și, antrenându-ne să ne prețuim așa cum suntem prețuindu-ne experiențele așa cum vin și sunt, și dând valoare la ceea ce suntem, facem și avem.

Atunci, când vom înțelege că, cei din afara noastră - ne pot doar susține și încuraja , dar nu ne pot învăța și cum să ne iubim pe noi înșine - vom renunța să avem așteptări din afară și să hrănim prin neîmplinirea lor, decepții, orgolii și nemulțumiri, căci - vom înțelege că nimeni în afara noastră, nu poate să ne substituie viața și nici experiențele în procesul de învățare, pe calea devenirii și a desăvârșirii propriului nostru destin.

Atunci când prin prin trezirea conștiinței divine și prin împăcarea minții și a inimii, vom dobândi pacea sufletească - vom dobândi prin înțelegere, claritatea asupra sensului vieții, pentru a ne vom urma calea, a ne împlini rostul și a ne desăvârși spiritul, în trupul ce-l poartă prin karmă și destin, aici, pe acest Pământ
sk

[latan.elena]

http://m1.paperblog.com/i/90/903775/jesus-caminando-tierras-del-paraiso-L-iOMOg_.jpeg



Madalina Dobre (https://www.facebook.com/madalina.dobre.96?fref=photo)


Scrierile tradiţionale descriu conştiinţa ca pe un câmp, o bucată de pământ pe care pot fi semănate tot felul de seminţe - seminţe pentru suferinţă, fericire, bucurie, tristeţe, teamă, furie, speranţă. Iar memoria acestor emoţii este descrisă ca un hambar umplut cu toate seminţele strânse de noi.
De îndată ce o sămânţă se manifestă în conştiinţă, ea se va reîntoarce mult mai puternică la locul său din hambar.
În fiecare moment în care percepem ceva frumos şi liniştitor, udăm seminţele păcii şi ale frumuseţii din noi. Iar în acest răstimp, seminţele pentru frică sau durere se usucă.

Thich Nhat Hanh



http://1.bp.blogspot.com/-qR52vYDtS44/T-FjX06TcpI/AAAAAAAAAHM/hyIGWnFMtqU/s1600/ps05ehhts7x.jpg

[latan.elena]

http://wir.skyrock.net/wir/v1/resize/?c=isi&im=%2F9396%2F82519396%2Fpics%2F3185712027_1_4_zTTN dnHn.jpg&w=600


Madalina Dobre (https://www.facebook.com/madalina.dobre.96?fref=photo)


Trebuie să începem prin a învăța că avem îndeajuns... să simțim recunoștință pentru că ne-am născut pe o planetă cu o natură atât de bogată și recunoștință pentru apa care face posibilă viața noastră.
Dacă deschizi ochii vei vedea că viața este atât de plină de atât de multe, încât merită recunoștința ta.
Atunci când vei fi întruchiparea recunoștinței, gândește-te cât de pură va fi apa care îți umple trupul.
Când acest lucru se întâmplă, tu însuți vei fi un cristal de lumină strălucitor.
IUBIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ ÎNTREGII VIEȚI! http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/w367f03y.gif
Dr.Masaru Emoto, Mesaje din Apă

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=4sD0RX3zhho



Fa-ti timp sa traiesti – este secretul succesului.
Fa-ti timp sa gandesti – este sursa puterii.
Fa-ti timp sa te joci – este secretul tineretii.
Fa-ti timp sa citesti – este temelia priceperii.
Fa-ti timp pentru prietenie – este sursa fericirii.
Fa-ti timp sa razi – iti va usura povara vietii.
Fa-ti timp sa visezi – iti va invata sufletul sa zboare.



A FI VIU (https://www.youtube.com/watch?v=RAMAI9fH6zc)



https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xaf1/v/t1.0-9/10845907_875177202533268_5250412684185042735_n.jpg ?oh=9ae2545c7dae86982e9c2e1f11a96f73&oe=55E350DA&__gda__=1440685931_93a8056a3b1c78ac155d2e3a7caea65 c

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/10845962_1008549335828048_7262320642482881854_n.jp g?oh=fe6199c87715b2b6f92c38e2ce3af555&oe=55E0C758


SUPERB!




https://www.youtube.com/watch?v=4c8IvUBJ30c&feature=youtu.be&t=15




http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/4948fe842f5e.gif

[latan.elena]

http://dioguinho.pt/wp-content/uploads/2013/08/dulcepontes.png








https://i.ytimg.com/vi_webp/Lm3X_Q4H9SI/mqdefault.webp
(https://www.youtube.com/watch?v=Lm3X_Q4H9SI)





Dulce Pontes / Andrea Bocelli "O mare e tu" [letra] (https://www.youtube.com/watch?v=Lm3X_Q4H9SI)









https://i.ytimg.com/vi/MSIGWEcR5Dc/mqdefault.jpg

13VIDEOCLIPURI
(https://www.youtube.com/watch?v=MSIGWEcR5Dc&list=PLFD3E60C9E1045D13)Dulce Pontes (https://www.youtube.com/watch?v=MSIGWEcR5Dc&list=PLFD3E60C9E1045D13)













https://i.ytimg.com/vi_webp/_pGzXUMBzKY/mqdefault.webp
(https://www.youtube.com/watch?v=_pGzXUMBzKY)








Dulce Pontes -"La Bohème" (https://www.youtube.com/watch?v=_pGzXUMBzKY)























https://i.ytimg.com/vi_webp/V0lfQybY5kk/mqdefault.webp (https://www.youtube.com/watch?v=V0lfQybY5kk)






Dulce Pontes - Fado Portugues (https://www.youtube.com/watch?v=V0lfQybY5kk)













https://i.ytimg.com/vi_webp/OK_wNNLTk8U/mqdefault.webp
(https://www.youtube.com/watch?v=OK_wNNLTk8U)



—ڰۣ-ڿڰۣ☸ Ennio Morricone & Dulce Pontes ~ Your Love (https://www.youtube.com/watch?v=OK_wNNLTk8U)










https://i.ytimg.com/vi/3WFHIfMOERc/mqdefault.jpg
(https://www.youtube.com/watch?v=3WFHIfMOERc)





Ondeia- Agua (Dulce Pontes) (https://www.youtube.com/watch?v=3WFHIfMOERc)



















https://i.ytimg.com/vi_webp/4sD0RX3zhho/mqdefault.webp
(https://www.youtube.com/watch?v=4sD0RX3zhho)





Dulce Pontes - Canção do Mar ( SUBTITRAT ROMANA ) (https://www.youtube.com/watch?v=4sD0RX3zhho)











http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-6__880.jpg

[latan.elena]

„Când mi se pare că bucatele nu sunt atât de gustoase, aminteşte-mi de aceia care nu au ce pune pe masă.

Când mi se pare că am puţine îmbrăcăminte, aminteşte-mi de aceia care nu au nici măcar o haină.

Când mi se pare că aşternutul nu este atât de moale, aminteşte-mi de aceia care nu au unde să-şi plece capul.

Când sunt nemulţumit de locuinţa mea, aminteşte-mi de aceia care trăiesc pe stradă.

Când mă plâng de serviciu, aminteşte-mi de aceia care nu au un loc de muncă.

Când mi se pare că nu arăt perfect fizic, aminteşte-mi de aceia care nu se pot da jos din pat.

Când mă plâng de o durere banală, aminteşte-mi de aceia care mai au doar o zi de trăit.

Când mă plâng de prieteni, aminteşte-mi de aceia care trăiesc în singurătate.

Când nu ştiu să valorez libertatea, aminteşte-mi de aceia care au pierdut şansa la libertate.

Când nu ştiu să preţuiesc viaţa, aminteşte-mi de aceia care ar da orice să supravieţuiască.

Când ignor tot ce e frumos în jur, aminteşte-mi de aceia care ar vrea să vadă dar sunt orbi.

Când aştept miracole, aminteşte-mi că eu însămi sunt unul din ele.

Când uit ce am, aminteşte-mi să preţuiesc valoarea lucrurilor mai înainte de a le pierde.”



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2012/07/roua-3.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=NbOtlhPx4x4

[latan.elena]

R (http://webcultura.ro/roua/)oua


O singură picătură de rouă: atât de multă frumusețe și atât de multă fragilitate…http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2012/07/roua-1.jpg (http://webcultura.ro/roua/roua-1/)


O serie de fotografii realizate de artistul indonezian Diens Silver (https://www.facebook.com/diensilver).


http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2012/07/roua-2.jpg (http://webcultura.ro/roua/roua-2/)


Fotografii care, cumva, îmi amintesc de aceste versuri ale lui Dinescu (http://webcultura.ro/poezia-indragostitului-de-viata/):



“Scot din somn, cu pleoapa stângă, îngerii uscați din rouă
Sunt pe-aproape, sunt pe lânga, lunecoasa doamna nouă.
Mai înnod copilăria unde moartea pupă vinul
Amețindu-mi herghelia orbului din opt, destinul.”



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2012/07/roua-4.jpg (http://webcultura.ro/roua/roua-4/)




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2012/07/roua-6.jpg (http://webcultura.ro/roua/roua-6/)


http://webcultura.ro/roua/roua-6/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=Omu7HW8YDlA




http://www.artpeoplegallery.com/the-fishers-dream/
http://www.artpeoplegallery.com/wp-content/uploads/2015/12/073A-680x453.jpg

[latan.elena]

Șase dintre cele mai frumoase grădini ale lumii (http://webcultura.ro/sase-dintre-cele-mai-frumoase-gradini-ale-lumii/)



Între clasic și modern: o înflorire a creativității și talentului.Grădina Palatului Het Loo, Olandahttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-1.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-1.jpg)
Grădina Primăriei din Chicago, SUAhttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-2.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-2.jpg)
Parcul Namba din Osaka, Japoniahttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-3.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-3.jpg)
Grădina Castelului Versailles, Franțahttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-4.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-4.jpg)
Parcul High Line din New York, SUAhttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-5.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-5.jpg)
Grădina Portului, Singaporehttp://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-6.jpg (http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-6.jpg)

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2015/06/gradina-6.jpg

[latan.elena]

http://folk4soul.files.wordpress.com/2008/11/sadladytearshell.gif



.. O lacrimă
desprinsă dintre genele unei plăpânde amintiri
ce sta ascunsă-n fundul unui suflet
căzu
pe albul unei fragede petale ...
O rază dete peste ea
şi-i zise:
"Simt din caldura ta că nu eşti bob de rouă ...
De unde vii şi ce eşti?"
În vreme ce se destrăma în pulbere de soare,
răspunse lacrima:
"Eu sunt un strop de suflet
şi sunt
ca picurii izvoarelor fierbinţi:
vin totdeauna din adâncuri - mari!" ...
Lacrima si raza - poezie de Lucian Blaga




http://i2.tagstat.com/p1/0/eQMOqClX-OWiot_VtKVQy0Fy66R0EDNAVbrbWddSZyo=.jpg





... Nu ştiam că floarea amară a singurătăţii
are dacă o atingi pe obraz
sunetul unor paşi care pleacă ...
Definiţia despărţirilor - de Octavian Paler


http://img.garbo.ro/comunitate/photos/0/5/7/2977501.jpg

[latan.elena]

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xat1/v/t1.0-9/11070088_353565698188041_1242604575344607841_n.jpg ?oh=773a347990a85f620c9ee73ada6a4031&oe=55C9F2FF&__gda__=1439996960_b331d5f70f0207a8083e2c0f2e00825 9



https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/11119301_10203300125257427_3141971343202790583_n.j pg?oh=8e66515317e5f647a6635a1cdb3f88c8&oe=55DB7CAF




http://static.cinemagia.ro/img/resize/db/movie/00/95/47/nico-the-unicorn-810687l-imagine.jpg



Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)


Bună dimineața!
Vă doresc să aveți parte de o zi plină de lumina și soare, în care să vă descoperiți puterea iubirii, a frumuseții și a credinței voastre lăuntrice, pentru a vă vindeca prin ele, breșele sufletești - prin care uneori, sau adesea, mintea vă hrănește nemulțumirile, neîmplinirile, fricile, ostilitatea și neîncrederea de sine. Să fie ziua de azi pentru voi, începutul conștientizării și eliberării puterii ce o purtați prin scânteia divina, în inimile și sufletele voastre, pline de măreție, puritate și frumusețe.

Dacă mintea te împiedică încă: - să-ți exprimi autenticitatea, - să-ți vezi cu claritate frumusețea, - să-ți asumi de-o potrivă atât experiențele benefice, cât și consecințele și neîmplinirile vieții, -să te simțiți împăcat și împlinit, etc - ELIBEREAZĂ-TE de negativitate, de constrângeri, de șabloane mentale, de prejudecăți, de iluzii și de fricile minții. Dedică-te vieții, lumii și semenilor tăi - prin curaj, iubire, credință și asumare - dăruindu-ți fără regrete valoarea: prin vocație, pasiune, entuziasm, experiențe și har.

Dedicarea și asumarea vieții prin credință și iubire, îți vor aduce de fiecare dată, valoarea și frumusețea în viață. Ele îți vor îmbogăți sufletul, îți vor finisa caracterul și îți vor dărui abundență și împlinire - dându-ți totodată și prilejul, de a susține și îndruma, îmbogățirea și abundența vieții celor din jur. Astfel, în loc de a fi trist, neîmpăcat, nemulțumit și nefericit - te vei simții împăcat, împlinit, fericit și plin de iubire. sk emoticon heart




IMAGINI DE POVESTE !!!



http://elldor.info/wp-content/uploads/2012/07/Unicorn-fata.jpg





http://poze.coolmea.com/thumb.php?src=images/wallpapers/336_tenebra%20(90)-195986.jpeg&w=450&h=350&zc=1&q=80






http://www.knigi1886.com.ua/fotky13622/fotos/_vyrn_268150939.jpg






http://www.knigi1886.com.ua/fotky13622/fotos/_vyrn_566102440.jpg






http://papertolesupply.com/productimages/babies_children/1018_UnicornSky_Pg40_WEB.jpg

[latan.elena]

https://oaripadeinger.files.wordpress.com/2012/05/tumblr_m2uxitmnux1r0ezqso1_5001.gif





Sandor Kasza


DESPRE ÎMPLINIRE

Comunitatea conexiunii iubirii din inimile și sufletele noastre, reprezintă biserica fără ziduri, în care oamenii de toate credințele, ne adunăm eliberați de constrângeri, de dogme, de poveri, de prejudecăți și de fricile din mințile noastre - pentru a ne iubi fără așteptări, a ne sprijinii, a ne dărui prin har și a ne cinsti unii pe alții prin frumusețea scânteii și luminii divine din inimile noastre. Sfințenia noastră nu se manifestă prin apartenența la vreun crez sau cut, ci mai de grabă, prin eliberarea minții de prejudecăți, pentru a ne putea exprima și manifesta liber și autentic viața, prin convingeri, gânduri, și fapte - prețuind puritatea și frumusețea inimii fiecărei ființe care binecuvântează viața și creația divină, prin iubirea și prezența lor.
Dacă mintea se împotrivește manifestării acestei frumuseți interioare, și te împiedică încă: - să-ți exprimi autenticitatea și abundența, - să-ți vezi cu claritate frumusețea, - să-ți asumi de-o potrivă atât experiențele benefice, cât și consecințele și neîmplinirile vieții, - să te simțiți împăcat și împlinit, etc - ELIBEREAZĂ-TE de negativitate, de constrângeri, de șabloane mentale, de prejudecăți, de iluzii și de fricile minții. Dedică-te vieții, lumii și semenilor tăi - prin curaj, iubire, credință și asumare - dăruindu-ți fără regrete valoarea: prin vocație, pasiune, entuziasm, experiențe și har.
Dedicarea și asumarea vieții prin credință și iubire, îți vor aduce de fiecare dată, valoarea și frumusețea în viață, indiferent cine ești, ce valori ai, unde sau alături de cine trăiești. Sentimentele pozitive îți vor îmbogăți întotdeauna sufletul, îți vor vindeca rănile separării și însingurării, îți vor finisa caracterul și îți vor dărui puterea credinței, a abundenței și împlinirii - dându-ți totodată și prilejul, de a dărui, a îndruma, a călăuzi, a îmbogățirea și a susține prin ceea ce ești, abundența vieții celor din jur.
Când vei ști să alegi atitudinea credinței, a asumării și a iubiri - vei înțelege că TU ești mereu singurul pe care te poți baza, și că, de ești nemulțumit și decizi să alegi schimbarea - poți oricând prelua controlul asupra vieții tale, renunțând la a mai da crez, fricilor, amăgirilor și iluziilor minții. Când ai conștiința trează, știi pur și simplu că, oricând vei dori a-ți manifesta măreția în detrimentul decăderii și suferinței ființei tale - poți alege ca în loc de a-ți hrăni fricile, tristețea, neîmpăcarea, nemulțumirile și nefericirea - să adopți prin curaj, atitudinea asumării, a credinței, a pasiunii, a entuziasmului, a iubirii și a acțiunii pozitive - pentru a te simții împăcat, împlinit, fericit și plin de iubire.
Dacă șirul experiențelor suferinței și consecințelor negative ale vieții, ajung să-ți copleșească inima, trupul, sufletul și viața - transformându-se prin repetarea experienței suferinței: în corvoadă, în atașamente mentale față de suferință nevoia durerii, în victimizare sau în panică și depresii - este timpul să privești în adâncul sufletului tău pentru a vedea cauza durerii și a auto-crucificării. Lasă-ți rănile și traumele să ți se vindece, acceptând experiența iertării și a iubirii necondiționate.

Când te vei elibera de aceste poveri ale ne iertării, ce adesea inconștient le cari cu tine, - când vei accepta că, mai devreme sau mai târziu, rănile ce le provoci și ți le provoci, prin gândurile și judecățile tale, te vor ajunge din urmă, sau când durerile experiențelor negative și a înstrăinării de cei dragi te vor copleși - vei înțelege cât de mult rău ai lăsat în jur și câte traume ți-ai provocat prin ele. Când vei înțelege toate astea, și vei găsi puterea să privești în lăuntrul tău pentru a găsi și elibera esența ta divină - sufletul și inima ta, se vor vindeca de la sine. Atunci, viața ta va înflori prin credință și iubire.
De nu vei înțelege și, te vei simții îndreptățit să hrănești orgolii, iluzii sau ”dreptăți” nedrepte ale minții - și oricât de multă plăcere stupidă ai simți vărsându-ți năduful pe cei din jur și hrănindu-ți prin negativitate, ostilitatea - neputința ta de a te opune minții prin îmbrăcarea mantiei iubirii - vor da doar prilej fricii, de a te copleși. Strigătul de durere al neputinței tale și învinuirea celor din jur pentru nereușitele tale - sunt doar o scuză a minții, menit să te împiedice să-ți asumi cauzele și erorile alegerilor tale.
Oricât de mult te-ai împotrivii asumări și îndreptării propriilor carențe și erori, cauza lor este în tine și în convingerile ce-ti otrăvesc sentimentele și gândurile. Mai devreme sau mai târziu, și tu vei afla că - nimeni nu se poate substitui experiențelor și vieții tale, și nimeni nu va ști vreodată, care sunt lecțiile ce-ți sunt destinate. Le vei afla doar tu, prin suferințele tale, care se vor repeta până ce te vor copleși sau loviturile sorții pe care prin eschivă le vei atrage, te vor constrânge să le înveți și să le asumi, pentru a le manifesta prin convingerile, atitudinile, gândurile, emoțiile, alegerile, acțiunile și rezultatele vieții și trăirilor tale.
Ești singurul care-ți poți schimba experiențele, schimbându-ți convingerile și credințele care-ți ghidează gândurile, emoțiile și viața. Înțelege că toate cele pe care le experimentezi și le trăiești, se întâmplă cu un motiv bine definit, pe care tu trebuie să-l înțelegi. Tu ești cel care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să confrunți adevărul inimii cu fricile și slăbiciunile tale. Nu ai cum să te ferești de asta ! Prin ceea ce-ți este destinat (”bun” sau ”rău”), va trebui să înveți să accepți, să primești și să prețuiești. Altfel de vei continua să te eschivezi de asumare și responsabilitatea poverilor tale, vei pierde lecția, și într-un final, cel care va fi copleșit de suferințe, vei fi doar TU.
Dacă vei alege să împovărezi cu durerile tale și pe cei din jur, fără a avea un astfel de drept, află că suferințele tal se va înzecii, căci vei prelua în karma ta, și plățile pentru suferințele provocate lor. Când nemulțumirile sau suferințele lor ajung să te ”bântuie” - nu te minții că nu ai ce să faci... sau că toți ceilalți sunt de vină pentru viața pe care TU alegi să o duci! Înțelege că ești singurul responsabil pentru viața ta prin alegerile pe care le faci și le-ai făcut.
Poți încerca să te victimizezi la infinit, poți alege să-ți plângi de mila și poți căuta mereu câte un ”umăr” dispus să te asculte și să-ți cedeze inconștient energia ca tu să te hrănești pe nedrept cu ea - însă în Univers, nimic nu se obține gratuit sau fără a fi siliți la ”plăți ulterioare” pentru ceea ce luăm necuvenit.
De vrei să trăiești experiențe diferite cele care te nemulțumesc, detașează-te de convingerile tale vechi, și schimbă gândurile și așteptările tale. Învață întâi să sădești, și așteaptă cu răbdare, roadele ce ți se cuvin de drept. De vrei să reușești învață din pilda și atitudinea celor care au reușit, sau duc deja viața pe care ți-o dorești. Învață că minții îi este indiferent încotro își trimite energia prin mecanismele tale. Înțelege doar că TU ești artizanul vieții tale și cel care decizi, ce alegi, ce experiențe și ce convingeri hrănești prin energia emoțiilor tale.
Tu ești cel care prin gândurile pe care le exprimi - decizi, la ce experiențe (ale frumuseții sau durerii), canalizezi energia abundenței luminii sau a întunericului tău sufletesc, și prin ele, la ce consecințe te conectezi. Tu ești și cel ce decizi, cât de mult timp ești dispus să hrănești cu energia emoțiilor pe care le exprimi, stările tale sufletești și ce consecințe (favorabile sau potrivnice), alegi (conștient sau inconștient) să materializezi .
Orice stare ai alege să-ți induci, orice emoție ai hrăni, oriunde ți-ai conecta și canaliza prin gânduri energia, și indiferent de polaritatea trăirilor și emoțiilor tale - fii convins că ai nevoie să treci prin experiențele și consecințele pe care le atragi, pentru a te trezi, pentru a-ți înțelege calea, rostul și menirea sau pentru a te desăvârși prin cea ce ești și prețuiești!
sk




https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/11178296_10203300295021671_8754331563266176782_n.j pg?oh=c956d455b102c72872ae4a1a6221feab&oe=55D7D954&__gda__=1440778753_5f27379adfc29737d258780a79baad8 2

[latan.elena]

Daca vei incepe sa iti gestionezi in mod deliberat frecventa de vibratie pe care o emiti (prin gandurile si sentimentele tale), vei descoperi in scurt timp ca perioadele ascendente alterneaza cu cele descendente si ca sari cu usurinta de la o vibratie la alta. Aceasta etapa nu va dura insa mult timp, dupa care vei incepe sa te stabilizezi din ce in ce mai bine pe o frecventa superioara, apoi pe o frecventa inca si mai inalta, si asa mai departe.
Cand ai invatat sa mergi, tu ai avut nevoie de practica, dar ai reusit ! Exact la fel se petrec lucrurile si acum.
(R. Byrne)



http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/e8bbcf81.gif





Daca doresti sa iti creezi ziua de maine, fa o retrospectiva a zilei de azi inainte de culcare si fii recunoscator pentru toate momentele bune pe care le-ai trait. Daca iti doresti ca anumite lucruri sa se fi petrecut altfel, retraieste filmul evenimentelor asa cum ti-ai fi dorit sa se petreaca ele. Inainte de a adormi, spune-ti:
„Voi dormi profund si ma voi trezi plin de energie. Maine va fi cea mai frumoasa zi din viata mea.”
Noapte buna!
(R.Byrne)



https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xaf1/v/t1.0-9/599081_455071807899095_1700093707_n.jpg?oh=6c35e64 09ef73c0ee98701ef166cbdc4&oe=55D6D8D2&__gda__=1439872003_25bfed8b5f60c5372879e637e36eca5 f





Tu poti schimba calea pe care mergi. Altfel spus, poti transforma intunericul in lumina, sau lucrurile negative in lucruri pozitive. Ori de cate ori te focalizezi asupra lucrurilor pozitive, tu atragi mai multa lumina in viata ta, iar lumina elimina in mod natural intunericul.
Recunostinta, iubirea, gandurile, cuvintele si actiunile bune – atrag lumina si risipesc intunericul.
Umple-ti viata cu lumina pozitivitatii !
(R.Byrne)


Cum te simti atunci cand te afli in armonie cu Universul ?
Te simti la fel ca atunci cand plutesti pe apa.
Daca esti tensionat si te opui curentului, te vei duce la fund. In schimb, daca te abandonezi in totalitate apei, aceasta te va sustine si tu vei pluti la suprafata ei.
Aceasta este starea pe care trebuie sa o cultivi si care te poate pune intr-o armonie deplina cu Universul.
Renunta la tensiune si incepe sa plutesti !
(R. Byrne)



http://3.bp.blogspot.com/-_aYIpMBqLr8/UyCVm55NruI/AAAAAAAAGs8/f2GfqaV051k/s1600/imagenes+de+dios+4.jpg

[latan.elena]

Iubirea este cea mai mare putere a noastra, aflata intr-o armonie desavarsita cu legea atractiei. Cu cat iubim mai mult, cu atat mai mare este puterea noastra. Cu cat simtim o iubire mai altruista si mai neconditionata, cu atat mai uluitoare devine puterea noastra.
Legea atractiei mai este numita si legea iubirii, intrucat reprezinta ea insasi un dar al iubirii pentru umanitate. Ea este legea care ne permite sa ne schimbam viata asa cum dorim.
Cu cat vom iubi mai mult, cu atat mai mare va fi puterea noastra de a ne crea o viata sublima, traita in bucurie si in armonie.
(R.Byrne)



https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xtl1/v/t1.0-9/12046712_1123809684296138_2530552383111169735_n.jp g?oh=855720dabe23349b034272441b6a5807&oe=568B550F&__gda__=1451929660_d46771d1b652f3699624d61d01881d5 6

[latan.elena]

https://luminasufletuluitau.files.wordpress.com/2015/03/1506502_524809707628294_2089879301_n.jpg





Tu esti o fiinta umana mareata si magnifica.
Intre miliardele de oameni care traiesc pe aceasta planeta, nu mai exista o alta la fel ca tine.
Existenta ta este vitala pentru functionarea Universului, caci tu faci parte integranta din acesta.
Nimic din ceea ce exista nu ar putea exista fara tine !
(Rhonda Byrne)




https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/11193235_1599644886959582_7709225630269413801_n.jp g?oh=41feb38398f06bf82bf5fe0398a33134&oe=55D46746

[latan.elena]

https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/s720x720/11188254_10203304463605883_4381724243190225955_n.j pg?oh=7f39d9a2cb55de64c7f00801f5661651&oe=55C378EE&__gda__=1440738389_e253943f5e8bef42677dd4d2f281057 0



Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)‎


DESPRE MIRACOLUL MÂNTUIRII


Acolo unde există iubire, acolo și miracolele se întâmplă!
Iubirea este singura cale prin care ne descătușăm inimii și ne eliberăm sufletul din robia iluziilor, a traumelor și a fricilor minții. Până ce nu ne vom confrunta cu temerile care ne copleșesc și ne blochează claritatea rațiunii și Adevărul Inimii - vom continua doar să ne amăgim, încălcând angajamentele față de noi, față de sufletul nostru, față de cei ce ne vor binele, și față de cei pe care-i agresăm prin nemulțumirile și judecățile noastre (doar pentru că nu vrem să înțelegem că e firesc ca experiențele și lecțiile lor sunt diferite de ale noastre). Astfel, mântuirea se transformă în calea ce duce la trezirea conștiinței noastre Christice și la vindecarea de rănile și poverile noastre sufletești.

Prin a înțelege că mântuirea, își trage seva din iubire și din eliberarea sufletului nostru, de resentimente, ură, prejudecăți, negativitate și griji - vom fi capabili să evităm frustrările, orgoliile și prejudecățile minții, atunci când - încearcă prin diverse tertipuri, motivele sau prin obiecțiile și scuzele pe care ni le servește, să-și justifice ostilitatea, nemulțumirile, răutatea, și suferințele prin care trecem și justețea de a se revolta împotriva lumii. Gândurile noastre însă, sunt născute din programele mentale și din convingerile care ne induc gândurile, emoțiile, acțiunile și atitudinea față de viață și semeni.

Prin asimilarea non-valorilor prin educație, prin preluarea unor credințe potrivnice binelui nostru (neverificate prin filtrul experiențelor proprii și lipsite adesea de iubire), prin rezistența la schimbare și prin lipsa auto-formării și corectării unor programe mentale ce ne aduc deservicii - nu facem altceva, decât să ne lăsăm programați pentru eșec, și experiențele suferinței.

Într-o lume a hazardului, a goanei materiale, a înavuțirii cu orice scop și prin orice mijloace, a imoralității și a lăcomiei umane - sufletul devine tot mai captiv în închisoarea psihologică minții înstrăinate de iubire, toleranță și credință. Rămași captivi și atașați de resentimente, suferințe, nemulțumiri, ostilitate, judecăți și griji, uităm adesea de valori morale, de toleranță și iubire, care definesc tocmai natura noastră umană. Astfel mânați de iluzia fericirii proiectată departe de inima și sufletul nostru, ne trezim adesea copleșiți de griji, într-o lume rece și surdă la strigătele noastre de disperare.

Orbiți de ură, de frici, de neîmpliniri, de lipsa de speranță, de neîncredere, etc - mânați de încrâncenarea de a obține și dobândi bunuri materiale și de unicul scop de a avea ”succes” - aproape ca nu observăm cum scânteia divină din noi se stinge imperceptibil și dureros, transformându-ne în ”roboți umani” lipsiți de umanitate, iubire, de toleranță, de credință, de iertare și de curaj - programați însă, pentru ură, ostilitate, frică și revoltă sufletească împotriva Dumnezeului din noi și din semenii noștri.

Fără să ne dăm seama, prin comportamentul nostru ostil - exprimăm dorința noastră subconștientă, de a-i vedea și pe ceilalți în situația de a resimți suferințele noastre. Aceste gânduri însă reflectă convingeri subconștiente care maschează lipsiți noastră de iubire. Fără a conștientiza aceste porniri întunecate ale noastre nu vom înțelege nici modul în care prin negativitatea, nemulțumirile și neîmplinirile noastre, contaminăm și împovărăm cu negativitate și ura sufletele celor cărora ne plângem sau își oferă ajutorul de a ne călăuzi sau alina suferința..

Când vom reintra în împărăția inimii și o vom dezgropa din maldărul de mizerii în care am lăsat-o sufletește îngropată, și când vom redeveni toleranți și-i vom accepta pe ceilalți așa cum sunt, ne vom reaccepta și pe noi, prin blândețe, îngăduință, iertare toleranță, compasiune și iubire. Până atunci însă, avem nevoie să ne învățăm lecțiile de viață și să ne înțelegem cauzele sufletești ale resentimentelor și suferințelor noastre.

Fără să iubim, și fără să învățăm să recunoaștem iubirea, vom trece de fiecare dată pe lângă ea, atunci când o primim, fără s-o înțelegem și s-o prețuim. Astfel fără energia și valoarea ei, vom rămâne doar niște biete ființe instinctuale, rătăcite și speriate, plini de răni și griji - speriați de tot ceea ce se mișcă lângă noi - bântuiți de coșmarurile plămădite prin ”somnul rațiuni” noastre.

Doar de ne vom accepta ”asceza” sorții, prin cumpătare și echilibru, fără însă a ne pierde sufletul frumusețea, valorile, autenticitatea, , credința, toleranța, iubirea și umanitatea - vom putea intra în ”Împărăția Cerului” ce sălășluiește în inima noastră, pentru a renaște prin Spirit, ca suflet întrupat în Ființă de Lumină.

Adevărata credință, fericirea sau mântuirea de poverile noastre sufletești, n-o vom recunoaște, n-o vom vedea, nu o vom înțelege și n-o vom găsi: - nici în lume, - nici în ceilalți și - nici în lucrurile materiale după care tânjim. O vom recunoaște în afară, doar după ce le vom sădi și le vom cultiva și îngriji în noi, pentru a se desăvârși ca valori, credințe și convingeri intrinseci, și ale minții. Atunci, mintea ne va îngădui să vedem și să recunoaștem lumina și frumusețea, privind prin ochii propriei frumuseți și iubiri, oamenii și lucrurile pe care acum posibil încă, să le detestăm, să le respingem prin critici, judecăți, ostilități și învinuiri.

Când vom ști iar, să privim și să vedem frumusețea în lucruri și în oameni (renunțând la a căuta greșeli, scuze, justificări sau vini), înseamnă că ne-am regăsit frumusețea și abilitatea de a ne prețui. Când ne regăsim frumusețea interioară și o manifestăm în afară, în noi se produce miracolul transformării sufletești, și ne trezim lumina iubirii și a inimii, prin renașterea scânteii divine din noi. Atunci vom experimenta abundența iubirii și ea se va revărsa în mod firesc în afară, pe preaplinul sufletului nostru, fără a ne mai fi teamă de experiența insuficienței sa traumei pedepsei, izvorâtă din trauma durerii și din frica minții de a nu greși.

De vom continua să ne hrănim fricile și prejudecățile, și de ne vom susține prin convingeri și credințe negative - gândurile, emoțiile și dreptatea minții - nu vom face altceva, decât să ne hrănim nemulțumirile și să NE ÎMPOTRIVIM VIEȚII, rămânând plini de ură, ostilitate și frici.

Atunci însă, când fricile minți dispar , iar sufletul își găsește din nou împăcarea împăcarea, intrăm în ”împărăția cerului” și în armonia cu Sursa divinului din noi. Atunci ne mântuim pe deplin de poverile sufletești și ale vieții, și ne aflăm în Adevărul inimii și al Sinelui nostru. Când vom înțelege că: - vibrația energiei vitale a iubirii, este esența vieții, a devenirii și a fericirii noastre vom înțelege și faptul că fericirea, împlinirea și măreția noastră, stau: - în putința noastră, de a crede, a fi și a face în permanență ceea ce iubim, și - în a iubi tot ceea ce experimentăm, suntem, facem avem și trăim.
sk


https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/11209743_946785995352480_3569844289249261437_n.jpg ?oh=a98a23ce457169e5480a3049b54369e4&oe=55D41FA6

[latan.elena]

Nimic nu este intamplator... (https://www.youtube.com/watch?v=VI8o7QbI2Hc)




https://i.ytimg.com/vi_webp/gJKlGnEeCx4/mqdefault.webp

(https://www.youtube.com/watch?v=gJKlGnEeCx4)
N.D.Walsch - Nimic nu e întâmplător (https://www.youtube.com/watch?v=gJKlGnEeCx4)

https://i.ytimg.com/vi/PqHG6JGx1qw/mqdefault.jpg

(https://www.youtube.com/watch?v=PqHG6JGx1qw)
OAMENII NU SE ÎNTÂLNESC ÎNTÂMPLĂTOR (https://www.youtube.com/watch?v=PqHG6JGx1qw)

https://i.ytimg.com/vi/Q878c9tdyYk/mqdefault.jpg

(https://www.youtube.com/watch?v=Q878c9tdyYk)
NIMIC NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOR (https://www.youtube.com/watch?v=Q878c9tdyYk)

https://i.ytimg.com/vi/dWK3Gy8ICJI/mqdefault.jpg

(https://www.youtube.com/watch?v=dWK3Gy8ICJI)
Nimic nu este intamplator In viata (https://www.youtube.com/watch?v=dWK3Gy8ICJI)

[latan.elena]

Poemul „Păpuşa” a fost compus de Marquez atunci când a fost diagnosticat cu cancer. El a trimis aceste cuvinte celor mai apropiaţi prieteni ai săi, ca un semn de rămas-bun, ca o radiografie a unei vieţi frumos trăite.




„Daca Dumnezeu ar uita pentru o clipa
ca sunt o papusa de carpa,
si mi-ar darui o farama de viata,
probabil nu as spune tot ce gandesc,
dar cu siguranta as gandi tot ce spun.
As aprecia lucrurile nu prin ceea ce valoreaza,
ci prin ceea ce semnifica.
As dormi putin si as visa mult,
deoarece cu fiecare minut in care inchidem ochii
pierdem 60 de secunde de lumina.
As merge cand altii se opresc,
m-as trezi cand altii dorm.
As asculta cand ceilalti vorbesc,
si cum as mai savura o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar darui putina viata,
mi-as pune haine simple,
m-as intinde la soare pe burta,
dezvelindu-mi nu numai corpul, ci si sufletul.
Doamne, daca as avea o inima,
Ti-as scrie toata ura pe o bucata de gheata
si as astepta sa iasa soarele.
As picta pe stele un poem de-al lui Benedetti,
cu un vis al lui Van Gogh;
si un cantec al lui Serrat ar fi serenada
pe care as oferi-o lunii.
As uda trandafirii cu lacrimile mele
ca sa simt intepatura dureroasa a spinilor
si sarutul vindecator al petalelor.
Doamne, daca as avea un crampei de viata
nu as lasa sa treaca o zi
fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc.
As convinge fiecare femeie si fiecare barbat
ca el imi este cel mai drag
si as trai indragostita de iubire.
Le-as arata oamenilor cat de mult gresesc
daca cred ca nu se mai indragostesc cand incep sa imbatraneasca,
nestiind ca, de fapt, imbatranesc atunci cand nu se mai indragostesc.
Unui copil i-as da aripi,
dar l-as lasa sa invete singur sa zboare.
Pe cei in varsta i-as invata ca moartea nu vine o data cu batranetea,
ci o data cu uitarea.
Am invatat atatea lucruri de la voi, oamenii.
Am invatat ca toata lumea
vrea sa traiasca pe culmea muntelui
nestiind ca adevarata fericire este sa urci panta.
Am invatat ca, atunci cand un nou-nascut
strange in pumn pentru prima data
degetul tatalui sau, il va tine strans pentru totdeauna.
Am invatat ca un om are dreptul sa-l priveasca pe altul de sus
numai atunci cand il ajuta sa se ridice.
Am invata atatea lucruri de la voi,
dar de fapt nu-mi vor folosi mai deloc,
caci din nefericire, cand ma vor pune in cutia aceea, o sa mor.”




https://fiituinsutimaa.files.wordpress.com/2014/04/gabriel-garcia-marquez.jpeg?w=650

[latan.elena]

https://caroiaje.files.wordpress.com/2014/04/cufar2.jpg




Un om a murit subit.
Deodata L-a vazut pe Dumnezeu apropiindu-se de el, cu o valiza in mana si spunandu-i…
Fiul meu, e timpul sa mergem…
Omul L-a intrebat pe Dumnezeu:
De ce asa curand? Aveam atatea planuri…
Imi pare rau, fiule… dar acum este momentul plecarii tale.
– Dar uita-te! Ce ai in valiza? Ceea ce ti-a apartinut?
Ce mi-a apartinut? Vrei sa spui lucrurile mele, hainele, banii?
– Imi pare rau, fiule, dar lucrurile materiale pe care le-ai avut nu ti-au apartinut niciodata. Au apartinut pamantului.
Atunci sunt amintirile mele?
– Imi pare rau, fiule, dar acestea nu mai vin acum cu tine. Ele nu ti-au apartinut niciodata. Au apartinut timpului.
… Atunci talentele mele?
Imi pare rau, fiule, dar nici acestea nu ti-au apartinut. Au apartinut circumstantelor.
Atunci prietenii mei, membrii familiei mele?
Imi pare rau, fiule, dar ei nu ti-au apartinut. Au apartinut drumului tau prin viata.
Dar sotia si copiii mei?
Imi pare rau, fiule, dar ei nu ti-au apartinut. Au apartinut inimii tale.
Atunci trupul meu?
Nici acesta nu ti-a apartinut niciodata. A apartinut taranei din care a fost luat.
Atunci e sufletul meu?
– Imi pare rau, fiule, dar sufletul nu ti-a apartinut. Sufletul tau imi apartine Mie.
Atunci omul smulse valiza din mana lui Dumnezeu si o deschise.
ERA GOOOOALA.
Cu o lacrima de dezamagire, omul il intreba pe Dumnezeu:
– Nu am avut niciodata nimic?
– Ba da, fiule…
Fiecare din momentele pe care le-ai trait au fost numai si numai ale tale…
Tot ceea ce ai intreprins in viata este al tau. Numai faptele tale merg acum cu tine si vor trage de la sine dupa cantarul dreptatii ceea ce a fost bun sau rau.
Viata este doar un moment. Un moment care e numai al tau. Este o calatorie plina de libertate ce-ti da sansa sa alegi ceea ce trebuie sa faci. Tot ceea ce ai facut, tie ti-ai facut. Daca ai facut bine, bine vei avea, si multime de martori vor marturisi pentru tine, pentru binele facut si vei fi pomenit in veac cu bucurie de toti cei pe care i-ai bucurat.
Insa de-ai facut rau, cu ce te vei alege? Cum vor marturisi ce-i ce ti-au fost in preajma despre tine. Cum ti se va arata cu degetul faptele tale rele, care pe langa faptul ca le-ai facut, le-ai si inmultit printr-un exemplu prost.
Si acum, hai sa mergem…
Daca ti-a placut, trimite cuiva drag pe care-l simti ca alearga dupa acele lucruri care nu incap in valiza!





http://citatemaxime.ro/wp-content/uploads/2013/05/Existenta-este-o-datorie-chiar-daca-n-ar-dura-decat-o-clipa.jpg


http://www.stilcool.ro/wp-content/uploads/2014/06/Pretul-timpului.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=ZvnQ5vuIOY0&list=RDZvnQ5vuIOY0#t=7

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=oEap2HyYz-Q




http://2.bp.blogspot.com/-FJdi6f8ZjEM/VTxflVo8pzI/AAAAAAAATgc/_V6WnA4C1uc/s1600/143001925037067.jpeg








https://doinasoltan.files.wordpress.com/2013/10/1376989_604401499598449_1243004497_n.jpg








http://1.bp.blogspot.com/_gsdWO9kigds/TOEYF2LlxpI/AAAAAAAABOE/dZpZF5-kTbw/s1600/foto17.jpg





http://fabricadeganduri.ro/wp-content/uploads/2015/04/la-multi-ani-laura-3.jpg

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xat1/v/t1.0-9/11219351_1035387689807485_9205343529873930917_n.jp g?oh=2dfbe032dff683c0f8beb484fb593692&oe=55E23A34


Fiecare moment al vieții noastre este o minune, fiecare zi din viața noastră este un dar de care trebuie să ne bucurăm neîncetat. Cuvintele, gândurile, acțiunile, gesturile pe care le facem determină viața pe care o trăim. Trăiește prezentul, indiferent de ora pe care o arată ceasul. Ține minte, nu există zi lipsită de importanță. Astăzi este cea mai frumoasă zi din viața ta. Și mâine mai frumoasă ca cea de astăzi. Și poimâine. Și tot așa. Zilele devin săptămâni, săptămânile se transformă în luni, iar lunile în ani și, chiar fără să-ți dai seama, ajungi în Vârf. Nu uita că schimbările pozitive se întâmplă lent, pas cu pas, delicat, frumos. Marile salturi pozitive ale lumii au fost făcute prin pași mărunți, constanți, care au rezistat testului timpului. Profunzimea ființei tale caută liniștea. Zgomotul exterior îl auzim în viața cetății. Zgomotul interior sunt gândurile. Citește! Roagă-te! Contemplă o icoană! Privește natura! Spală mintea și învață de la natură ce înseamnă liniștea. În acea baladă dulce va vorbi Dumnezeu… Și mie, și ție.

Hrisostom Filipescu (https://www.facebook.com/pages/Hrisostom-Filipescu/380539655415639)

[latan.elena]

https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/11206049_10203325310127033_101001343113692021_n.jp g?oh=4533fbcf578a297b9cfac482a82e684d&oe=55CBA320&__gda__=1439004490_3e1af6b012b8eb87b7e1a4360167246 1




Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=nf)


DESPRE ZBOR

Viața pe care o trăim, este de-o potrivă atât CUNOAȘTEREA acumulată în timp, cât și PRACTICA cunoașterii și a experiențelor noastre. Prin ele, Dumnezeu ne vorbește și ne învață să trăim! A fi atenți la propria viață, a-i asculta mesajele, și a învăța să le înțelegem prin ceea ce simțim, facem și alegem să trăim - vom înțelege calea eliberării noastre de suferințe, prin vindecare sufletească. Astfel asumându-ne viața precum vine spre noi, vom ști să învățăm lecțiile potrivite, prin care - vom înțelege cum să pășim pe calea bucuriei, a frumuseții, a împlinirii, a armoniei, a credinței, asumării, a acceptării, a blândeții, a toleranței, a iertării, a acceptării, a iubirii necondiționate și a destinului nostru favorabil.
A înțelege și a asuma toate cele pe care le trăim, și toate experiențele ce vin spre noi (cu ”bune” sau cu ”mai puțin bune”), depinde doar de noi, de înțelepciunea și ce conștiința noastră, în a înțelege că prin gândurile și sentimentele cu care le hrănim, sau prin alegerile prin care le atragem - ne aparțin. NOI suntem cei care stabilim cu ce emoții alegem să hrănim și căror trăiri să le dăm curs, prezență sau valoare, în viața noastră.
Prin ceea ce alegem să manifestăm să iubim și să prețuim - ne mărturisim - cât de mult putem prețui propria noastră frumusețe, valoare și viață, pentru a avea curajul prin ele, să ne asumăm viața așa cum vine și să ne asumăm prin iubire experiențele așa cum vin și prin ele propria autenticitate, valori, carențe și defecte. A înțelege să ne prețuim astfel Sinele și viața, înseamnă a dobândi și valoarea prețuirii celorlalți așa cum sunt ei, fără a-i judeca sau a le critica experiențele și zborul.
Prețuirea și recunoștința pentru tot ceea ce suntem, avem și trăim - ne dă măsura dezvoltării propriilor experiențe, ”practici” și a valorii - dobândind curajul de a le răspândi apoi în lume... formând prin ele percepții, gânduri, trăiri, modele și convingeri sănătoase, benefice atât nouă, cât și celor din jur.
Atunci când ne vom asuma zborul și-i vom înțelege prin experimentare frumusețea - nimeni și nimic din convingerile noastre, nu ne va mai putea împiedica să credem în măiestria propriului zbor și în frumusețea noastră, indiferent de cât de stângaci ar fi el!. Atunci când vom înțelege că nu perfecțiunea văzută din afară e măsura valorii noastre, ci bucuria încrederii în propriul zbor - vom înțelege și aprecia nu doar zborul și strădania celor din jur, ci și zbuciumul nostru și al lor, atunci când ne luptăm cu frica de a zbura.
sk





https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11231807_10203328410964552_7124641296674477671_n.j pg?oh=ee4fa4e319e680500c200e90ff95d214&oe=55DEC448




Bună dimineața și o zi binecuvântată cu iubire și frumusețe sufletească!
Să aveți parte de o zi a conștientizării și asumării propriei voastre identități, valori, haruri, abilități, măreții și frumuseți, dar și a acceptării carențelor, defectelor și insuficiențelor pe care le experimentați - pentru a dobândi prin credință, iubire și asumare: - curajul de a vă manifesta frumusețea sufletească, prin tot ceea ce credeți, gândiți, simțiți și alegeți să faceți, și - puterea de a trece dincolo de toate neajunsurile, carențele, insuficiențele și nemulțumirile pe care vi le hrăniți.

Fie ca începând de azi să ne dea Dumnezeu tuturor - claritate de a vedea și înțelege esența, sensul și rostul întâmplărilor din viața noastră - și a înțelege prin ele, că, lumea în care trăim este oglinda sufletelor noastre, șie pe atât de curată și frumoasă, sau pe atât de murdară moral și de ostilă - pe cât alegem noi să o vedem și s-o hrănim prin credințele, frumusețea sau ostilitatea noastră.

Dacă vrem să vedem și să trăim într-o lume mai frumoasă, este suficient să începem să credem că deja trăim în ea, și să începem să o vedem așa. Prin puterea iubirii noastre, am primit capacitatea de a simții, a manifesta, a prețui, a asuma și a vedea frumusețea: atât în lucruri, în oameni, în noi, în ceea ce există și ni se întâmplă.

Într-un final, dincolo de credințele, prejudecățile sau opozițiile minții noastre - depinde doar de noi, dacă alegem sau nu, să ne îmbogățim spiritual - astfel încât, să putem să alegem conștient, ca acțiunile pe care le întreprindem, să ne oglindească frumusețea, valorile și bogăția noastră, dăruindu-ne prin ele binelui nostru, al semenilor noștri, al lumii și al Pământului, care ne dăruiește și ne susține viața.

Pentru a trăii experiențele favorabile vieții și menite să ne înfrumusețeze experiențele și destinul - e nevoie să intrăm în armonie cu mediul în care trăim, cu cei cu care interacționăm, cu ceea ce suntem, gândim, spunem și facem, și cu ceea ce ni se întâmplă (ca și consecință firească a convingerilor, gândurilor și sentimentelor pe care le manifestăm în alegerile și acțiunile noastre) -. fără însă a ne opune sorții sau a judeca întâmplările vieții și actorii lor, din prisma avantajelor personale sau a așteptărilor ori a intereselor pe care le avem.

Dacă vrem să avansăm, nu contează, dacă ne târâm, dacă mergem sau de zburăm. Important e: - să avem încredere în noi, - să ne fixăm scopurile și intențiile cu claritate, - să ne identificăm resursele, - să ne cunoaștem slăbiciunile și abilitățile, - să ne învingem fricile, prejudecățile, și negativitatea , - să ne încărcăm cu iubire, entuziasm și pasiune pentru a hrăni cu energia lor tot ceea ce atingem prin gânduri, vorbe și fapte, și într-un final - să acționăm prețuind fiecare moment al vieții ce ne-a fost dăruit prin destin, pentru a le dărui viață și frumusețe, prin demnitatea, moralitatea și măreția noastră.

De ne vom rezuma la a sta deoparte, cuprinși de temeri, neîncredere, negativitate neputințe și nemulțumiri - așteptând ca lucrurile să se întâmple în favoarea noastră, îndoindu-ne de șansa noastră de a răzbi sau a ne împlinii și eschivându-ne de la asumăm experiențelor, acțiunilor și consecințelor vieții - nu vom înțelege că tot ceea ce este și ne e sortit, e menite ca să ne învețe să fim mai buni și mai toleranți, pentru a ne crește vibrația energetică, prețuind și iubind tot ceea ce este și se întâmplă în viața noastră și a celorlalți.

Până ce nu vom asuma viața și consecințele ei (bune sau mai puțin bune), înțelegând că toate cele pe care le trăim, au un motiv bine definit - ne vom hrăni doar fricile, neliniștile, îngrijorările, decepțiile, nemulțumirile și suferințele. Menținându-ne obiceiul de a ne hrăni îngrijorările, fricile, negativitatea, pesimismul și nemulțumirile, nu vom face altceva decât să - ne hrănim convingerile negative și să atragem prin ele și prin gândurile asociate lor lucruri, consecințe, experiențe, persoane, stări și trăiri care mențin îngrijorările, suferințele și nemulțumirile noastre.

Când vom înțelege pe deplin că îngrijorările și fricile sunt convingeri false ale minții, conștiința ne va fi suficient de trează, pentru a nu ne hrăni negativitatea și a lăsa convingerile false să dispară din viața noastră, ne mai dându-le vreodată atenție, și hrană energetică, prin gândurile și emoțiile noastre.

Când vom deveni capabili să raționăm prin Spirit și conștiință trează și să facem alegeri, conștienți de efectul lor pozitiv și non agresiv la adresa mediului și a binelui celorlalți - vom înțelege că îngrijorările, fricile, nemulțumirile, ostilitatea și negativitatea de orice fel - sunt semnale de alarmă naturale, care ne avertizează că - tot ceea ce credem, gândim și exprimăm prin alegeri și prin ceea ce facem, este greșit în raport cu rezultatele, consecințele, așteptările, scopurile, intențiile, năzuințele și valorile noastre.

Continuând să ne manifestăm stările negative și opunându-ne schimbării de atitudine, pentru a conștientiza și elimina din mintea și din gândurile noastre: - fricile, - negativitatea, - convingerile potrivnice curajului, iubirii, asumării, încrederii de sine și acțiunii, - păstrându-ne viciile și obiceiurile nesănătoase, - dezvoltând atașamente mentale potrivnice acțiunii, acceptării, stării de bine și dăunătoare în timp sănătății fizice, mentale, emoționale, spirituale, relaționale, profesionale, financiare, sociale, etc - mai devreme sau mai târziu, ele se vor întoarce împotriva noastră noastră și ne vor copleși.

Schimbându-ne convingerile și credințele ostile propriei măreții și esenței noastre Spirituale, ne vom schimba gândurile, emoțiile și rezultatele, iar Sinele nostru, se va elibera din labirintul întunecat al minții, copleșite de frici, nemulțumiri, stres și griji, pentru a ne călăuzi spre obținerea păci mentale și sufletești. sk♥








https://i.ytimg.com/vi_webp/DGS2zFWWGW0/mqdefault.webp

(https://www.youtube.com/watch?v=DGS2zFWWGW0)
OMUL CA DAR (https://www.youtube.com/watch?v=DGS2zFWWGW0)


Cu timpul înveți să vezi darul, capeți așa, un simț al darului și chiar dacă nu-l vezi imediat, îi simți prezența. Și cel mai mare ...

[latan.elena]

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/11208668_479728732182800_2729926090793403503_n.jpg ?oh=16ebf9513404cfc1fc68adf08c4a46ec&oe=55CCAB7C&__gda__=1439868576_4993b7a968048e16e8bec9a0a3a5b2d a




Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=nf)

Bună dimineața și o zi plină de claritate și lumină!
Vă doresc să aveți parte de o zi plină de lumină pentru a găsi fântâna abundenței și a inspirației voastre, pentru a devenii prin ea izvorul nesecat al celor ce vă pot iubii pentru ceea ce sunteți. Lasă-te inspirat de frumusețea ta și crede în tine, deschizându-te către învățare și experimentarea vieții, fără vreo frică sau vreo urmă de îndoială. Asumă-ți greșelile și defectele, ca lucruri firești în procesul de învățare. Fără ele, nu ai fi aici și acum.
Doar când îți vei conștientiza frumusețea interioară și o vei lăsa să crească și să se reverse spre exteriorul tău, vei vedea că imperfecțiunile sau nemulțumirile pe care le hrănești prin fricile și iluziile mintea ta, sunt nesemnificative și pălesc în fața valorilor și abilităților ce-ți satu la îndemână pentru a-ți trăi și împlini măreția, împărtășindu-ți frumusețea și iubirea, lumii.
Nu este necesar să reinventezi roata pentru a aduce în viața ta și a celorlalți o contribuție semnificativă. Crede doar că ești unic, și ai ceva special în tine, care le lipsește celorlalți.Trebuie doar să privești în interiorul tău și să-ți asumi frumusețea, prețuindu-te pentru ceea ce ești. Dacă vei privi în jur cu ochii sufletului tău frumos, împăcat și eliberat de temeri artificiale și de griji, vei vedea infinite căi deschise auto-exprimării. Niciuna dintre acestea nu este perfectă, asa că nu căuta perfecțiunea și nu permite minții s-ți înfrâneze pașii, găsind ca scuză lipsa ei.
Îndrăznește și pășește doar, pe calea pe care o simți că ți se potrivește. Intră pe ușa care ți se deschide, fără teama de a greși și fără resentimente. Nu-ți fie frică, căci niciodată nu vei fi singur și nici abandonat de spiritul tău, care te leagă de Dumnezeu, prin scânteia divinului din tine. Hrănește-L doar cu iubire, și îngăduie-i să-ți arate calea. Urmează-l și încrede-te în tine. Nimic din ceea ce ți se întâmplă nu e fără de motiv. Ascultă doar glasul inimii și lasă-l să vorbească. Ascultă-l chiar și atunci când zgomotul tumultuos al glasului gândurilor pline de frici și îndoieli ale minții, încearcă să te abată de pe cale, împiedicându-te să-ți auzi inima.
Nu-ți fie teamă nici de imperfecțiunea ta, nici de a celorlalți și nici de cea a drumului. Toate sunt firești, și-ți cer în felul lor, să înveți și să devii adaptabil. Tu trebuie doar să înțelegi mesajele ce vin spre tine și să recunoști printre ele, răspunsurile pe care le primești la rugăciunile tale. Chiar și o întâmplare banală, o persoană cu care te intersectezi, sau consecințele ce te nemulțumește, îți aduc mesaje importante. Prin ele Dumnezeu îți vorbește și te veghează. Îți spune de fiecare dată când ai greșit calea. Prin durerile, neliniștile, nemulțumirile și decepțiile pe care le simți, te avertizează că te îndrepți în direcție greșită.
Renunță să cauți să fii perfect, bucură-te doar, dând curs convingerilor, percepțiilor, gândurilor, sentimentelor, și interpretărilor mentale care te înfrumusețează și-ți bucură viața. Minimalizează stările tale negative, și nu le da importanță. Lasă-le să se estompeze și să dispară treptat din viața ta, hrănind sentimentele și trăirile opuse lor . Renunță la a căuta perfecțiunea în forme, imagini, persoane, relații, profesii, evenimente, așteptări și trăiri - ele îți vor hrăni doar frustrările și nemulțumirile. Ia lucrurile și acceptă-le așa cum vin ele spre tine, trăind în mod pozitiv, fiecare moment al vieții și experiențelor tale.
Lumea nu poate oferi perfecțiune. Asta ar însemna ca noi să fim perfecți. Dar nu suntem. De aceea experimentăm viața ca Spirite energetice întrupate în experiența imperfecțiunii ființei și a trupului său material. Acceptă lumea și oamenii ca oportunități ce-ți sunt puse la îndemână, pentru a evolua și a schimba cea ce te nemulțumește la ceilalți și în lume, la tine. Astfel, de nu vei fi atașat prejudecăților , preconcepțiilor și formelor tale de auto-exprimare, schimbarea pe care o asumi la tine, se va reflecta în lume. Asta este firea lucrurilor și menirea desăvârșirii frumuseții tale Spirituale, în această experiență a dimensiunii vieții materiale, trăită în trup, aici, pe Pământ.
Fiecare experiență ce vine spre tine, te va întreba dacă - ești dispus să nu te mai cramponezi în frici, negativitate, resentimente, împotriviri și deznădejde..., dacă ești dispus să ai încredere și să pășești în afara timpului ce-ți încorsetează mintea, ca să sorbi din izvorul înțelepciunii, al liniștii, al armoniei și al împăcării cu imaginile pe care sufletul tău le reflectă în lume, și lumea ți le oglindește înapoi.
Dacă nu ești atașat de formă și nu ești captiv prin convingeri, în mental - e ușor să pășești afară din timp, pentru ca atenția ta să rămână fixată în prezent, în momentul etern de ACUM. Altfel, vei rămâne robul iluziilor, al fricilor, al, suferințelor al neliniștilor, al depresiilor și al durerilor - induse de mintea ta, ce te ține fie captiv în trecutul tău, fie te constrânge să hrănești cu energia sufletului tău, certitudini și traume proiectate în viitorul - de care te legi prin gânduri pline de frici, griji și neliniști.
De fapt prin eschivă și respingerea experienței asumării și schimbării atitudinilor noastre nesănătoase și ostile vieții, experimentăm dezechilibrul energetic al propriei noastre vieți, induse și distorsionate prin ego: de propriile noastre frici, de lipsa de conștiință trează, de lipsa credinței și a iubirii, de lipsa încrederii de sine, de iluzia lipsei de siguranță, de convingeri limitative, de așteptări, de atașamente mentale, de obiceiuri nesănătoase, de vicii, de dependențe, de nevoi, de lăcomii, de neîmplinirii, de decepții și de insuficiențe... pe care însă, noi singuri ni le inducem și le hrănim - punând preț mai mare, iluziile minții decât pe frumusețea propriului nostru suflet și Adevăr
A ieși în afara timpului și a trăi în AICI și ACUM, înseamnă a prețui momentul. A-l prețui, înseamnă a-l iubi fără așteptări, fără condiții și fără constrângeri. Când impunem iubirii condiții, trăim de fapt experiența condiționărilor, a iluziilor, a atașamentelor și a așteptărilor neîmplinite, dar nu experiența iubirii, a învățării și a împlinirii. Trăim experiența ego-ului, a orgoliilor, a nemulțumirii, a insuficienței, a judecății, a învinuirilor, a atacurilor energetice, a suferințelor și a dezamăgirii.
Rămânând în prezent - fără așteptări din afară, fără atașament față de rezultat, fără a da formei mai multă importanță decât are, fără regrete, fără resentimente, fără prejudecăți, fără a învinovății și fără a ne plânge - vom înțelege să nu hrănim iluzii și să nu ne risipim energia, timpul și viața, căutând perfecțiune, soluțiile, fericirea, împlinirea, confirmările și iubirea în afară.
Pentru a găsi Adevărul și abundența energiei sale, trebuie să privim în lăuntrul nostru. Odată ce-L descoperim și ne înțelegem prin el propriile intenții, vocații și valori, nu va mai fi cu putință să interpretăm greșit intențiile sau valorile celorlalți, și nici ca iluziile minții să ne domine Spiritul și să mai aibă vreo putere, în a ne distorsiona, credințele, convingerile, percepțiile, gândurile, sentimentele,
trăirile și viața, respingând experiențele, învățarea și asumarea. sk emoticon heart





https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpf1/v/t1.0-9/11201869_10203332630670042_2711726976724232344_n.j pg?oh=af416b00930c306c4fc66d0a7b709e78&oe=55C543AD&__gda__=1440231890_35ef6f20713fde8086ab974f22dcf0f 8

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=lQAAvKgdUv4



https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpf1/v/t1.0-9/10994603_1435852493385643_5609865203182414468_n.jp g?oh=39235938b85b31f6321f159092e0d455&oe=55D4A61A&__gda__=1439285541_56f592a8998d155cd7dc32e86abbcc8 a

[latan.elena]

http://3.bp.blogspot.com/_mOeYmcUA_iU/S8RcW2J5L6I/AAAAAAAAAmE/H-4MKgayzuI/s1600/2spiritual.jpg




http://2.bp.blogspot.com/-71OT8YmVLSA/T8u7xAkSA-I/AAAAAAAABFY/4YG7kC7HkWo/s1600/0089055mbUh.jpg


<font size="4">
https://www.youtube.com/watch?v=zdXpQHZ0aag


http://www.lumeaspirituala.ro/pictures/cauze.jpg

[latan.elena]

http://lh6.googleusercontent.com/-DDE2NQqPwUo/AAAAAAAAAAI/AAAAAAAAABI/U2C10oRLeII/s512-c/photo.jpg


„ Cerşind din poartă în poartă, o apucasem pe drumul din sat, când carul tău de aur s-a ivit în zare, asemenea unui vis minunat. Priveam cu uimire, întrebându-mă: Cine este Regele regilor? Speranţele mele au tresăltat de bucurie şi mă gândeam: S-a isprăvit cu zilele negre! Şi eram gata, aşteptând pomenile nemaivăzut de bogate, ce aveau să curgă, ploaie, pretutindeni în ţară.
Carul s-a oprit în dreptul meu. Privirea ta a căzut asupra mea şi ai coborât zâmbind. Am simţit că venise, în sfârşit, norocul vieţii mele. Atunci deodată, mi-ai întins mâna dreaptă şi ai întrebat blând:
–Ce ai să-mi dăruieşti?
,,Ce joc regesc mai era şi acesta? Să întinzi mâna cerşetorului, pentru a cerşi de la el?” Eram încurcat şi stăteam nedumerit; nu ştiam ce să fac… într-un târziu am scos, încet din desagă, un bob micuţ de grâu şi ţi l-am dat… Seara târziu, nu mică mi-a fost mirarea, când, deşertându-mi sacul, am găsit un bob de aur printre bietele grăunţe…
Atunci am plâns amar şi m-am întrebat trist şi deznădăjduit:
–De ce n-am avut oare puterea să-ţi dăruiesc totul? (după R. Tagore)


​https://daniilgaucan.files.wordpress.com/2014/02/spirala.jpg

[latan.elena]

"Daca n-ai muzica in suflet, degeaba o cauti in fluier " - Rabindranath Tagore




https://www.youtube.com/watch?v=CEx2LpSp_ao



''Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră şi ramurile erau golaşe, iar arborii despuiaţi şi înfriguraţi. Un înţelept se plimba prin pădure şi gândea. Tot mergând şi meditând, pentru că nu găsea răspunsuri mulţumitoare, s-a oprit în faţa unei ramuri golaşe, cerându-i: Vorbeşte-mi despre Dumnezeu! Deodată, mugurii au plesnit, petalele s-au desfăcut…creanga a înflorit.''





http://1.bp.blogspot.com/-9GXmyET8uOY/VQ5U_L5C-_I/AAAAAAAAs40/TRrNliOhn5s/s1600/DSCN8824.JPG

[latan.elena]

https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/v/t1.0-9/11083620_10153857748427468_919042860391546377_n.jp g?oh=79b29c592885009c31d4c62f753a14f4&oe=55C1BB2F&__gda__=1443471743_fddd33ac194298b277f9e89a9c96e2d a



DESPRE INTELIGENȚĂ

INTELIGENȚA - este măsura capacității ființei de a-și trezi conștiința, deschizându-și inima spre a-și dărui lumina iubirii, fără condiții sau așteptări. FRICA - este întunericul ce sălășluiește în sufletele celor încă adormiți, din lipsă de iubire.
Pentru a ne învinge fricile și a putea iubi necondiționat, avem nevoie să ne dezvoltăm inteligența emoțională. Astfel, măsura capacității de a ne dărui iubirea fără așteptări, va fi mereu direct proporțională cu nivelul maturității noastre spirituale și cu Lumina dobândită prin ea.
Când vom înțelege că ceea ce culegem în viață, este rodul a ceea ce sădim și dăruim - vom crea premisele trezirii conștiinței noastre și a dobândirii clarității prin lumina iubirii și a rațiunii prin Spirit
sk emoticon heart




https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xat1/v/t1.0-9/1460161_356388021239142_8673666060820268567_n.jpg? oh=82c5100d2c5e5ba782541a8bd39daa75&oe=55C90821&__gda__=1438679765_f981ad7a192509d692f4b4d055bdfa3 b








https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-9/11150772_10203335532302581_1558363909600852042_n.j pg?oh=cc148da4b28e4fb6797af482a8dbb73b&oe=55CDD97D&__gda__=1443497768_74bf9599944148bb4c283c620b9ad2d c

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/l/t1.0-9/10393913_1832019937023171_2265146116220904769_n.jp g?oh=12567b2087bfeb592cdaf4a80c35ccc0&oe=55C056B8





https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xft1/v/t1.0-9/11011290_826836397385431_6865465223932489671_n.jpg ?oh=8088c3967636e15ae1fec5eb484c37e9&oe=55D4F58C

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xat1/v/t1.0-9/11053333_10203353654115615_2952584106147906626_n.j pg?oh=a69f3b06c3a03da5c8758a5e0e82355f&oe=55CCFA19




SUPERB !!!




https://www.youtube.com/watch?v=38SojIdVeLQ



https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xpa1/v/t1.0-9/11196335_941655385947691_7131904456349831491_n.jpg ?oh=02429284e261bb0f22ce8a49eb34b37b&oe=55DA95F5&__gda__=1439686989_e499e5e9d9667d28baea5af72b89b03 4

[latan.elena]

https://hrisostomfilipescu.files.wordpress.com/2015/04/28-aprilie-2015.jpg?w=599&h=452


„În iubire, arta privirii le vede pe toate bune. În Iubire nu există frică. Mărimea unui suflet se măsoară prin ceea ce iubește, iar iubirea nu are marigini!… Cuvintele sunt o taină, tăcerile sunt o taină.
„Mi-ai atins inima”, „Ți-am dat inima”, „Te-am primit în inima mea”, această etapă a găsirilor reciproce, în care se descoperă minuni unul la celălalt, își atinge finalul abia în Veșnicie, unde poemele de dragoste nu vor muri niciodată…”
(Puține cuvinte, multă iubire, Iași 2013)

Hrisostom Filipescu (https://www.facebook.com/pages/Hrisostom-Filipescu/380539655415639)




https://www.youtube.com/watch?v=d0X99EJnC6M

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/1017507_10205674140285042_2831201889755824543_n.jp g?oh=4092ab4b13c03c1bfa8ef1439a6319fd&oe=55C89806




https://www.youtube.com/watch?v=VasGzRf8sj4







Doina Uricariu

Cu cine te măsori este întrebat poetul. Şi el îşi răspunde. Uşor sau mai mult contrariat. Nu cu metrul croitorului şi nici cu prăjina veche a ţăranului. Nici cu kilometrul ce măsoară graniţele naturale sau artificiale. Nici cu pasul ce identifică bătătura sau glia. Nici cu microscopul care se scoboară în celulele nevăzute de ochiul liber. Nici cu instrumentele astronomului ori cititorului în stele. Cu picătura sufletului şi a minţii.A sângelui meu, cât exist. Cu uncia desprinsă din acest cosmos. Cu o gură de apă şi de aer pe care o împart cu semenii mei. Cu firul de iarbă ce străpunge ţărâna.

[latan.elena]

Amintirea unui rasarit ...Te iubesc Soarele meu !



Camp de floarea soarelui la apus in Baragan – Poza de Adrian Borda



http://www.lumeanoastra.ro/wp-content/uploads/2015/03/camp-de-floarea-soarelui-baragan-adrian-Borda.jpg





Rasarit de soare in Muntii Rodna si flori incredibile – Poza de Zsolt Kiss




http://www.lumeanoastra.ro/wp-content/uploads/2015/03/rasarit-muntii-rodna-zsolt-kiss.jpg



http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/d015/15898/8430_46373_11.jpg





https://lauracostache25.files.wordpress.com/2014/01/559752_218212851690910_1062792218_n.jpg






http://up.walls.ro/large/2015/04/64d80703cc4cfe5.jpg





http://fs66.trilulilu.ro/imgs/MuzicaAdevarata/rasarit-de-vara-3_ac528b2791f521.jpg





http://2.bp.blogspot.com/-1H4vu7yjJTs/T6atP0xCxrI/AAAAAAAAFZQ/Naeq5ui-xsQ/s1600/apus_de_soare_la_mare.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=iYSHkxONNgo




"Se simtea ca era luna mai, luna mai cea atat de draga. Respirai adanc si-ti venea sa crezi ca nu acolo unde te aflai, ci undeva deasupra copacilor, sub cer, departe de oras, pe camp si in paduri, se desfasura in clipa aceea o viata primavarateca de sine statatoare, o viata tainica, minunata, bogata si sfanta, pe care mintea omului slab si pacatos n-o putea cuprinde. Si fara sa stii singur de ce, iti venea sa plangi..." А. P. Cehov



http://lavidabonita.nl/wp-content/uploads/2014/09/Charliedean-Why-I-Think-This-World-Should-End-2.jpg

[latan.elena]

http://www.stupas.ro/uploads/salcam_20.JPG








https://www.youtube.com/watch?v=6jmkqHmzuCg

[latan.elena]

http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-28__880.jpg




http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-6__880.jpg



Linistea este un dar pe care putini il stiu pretui. Poate pentru ca nu poate fi cumparata. Cei bogati cumpara zgomote...(Charlie Chaplin)



http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-22__880.jpg







http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-43__880.jpg






http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-3__880.jpg






http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-40__880.jpg






http://static.boredpanda.com/blog/wp-content/uploads/2015/04/night-sky-stars-milky-way-photography-27__880.jpg



http://www.boredpanda.com/starry-night-sky-26/

[latan.elena]

DOAMNE , TE IUBESC !!!


https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring37.jpg






https://www.youtube.com/watch?v=4c8IvUBJ30c





https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring36.jpg

[latan.elena]

https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring3.jpg




Uimirea fericitã
este tocmai momentul în care ţâşneşte în noi
o nouã dimensiune.


Este momentul privilegiat în care
suntem subit vindecaţi,
pentru o clipã,
de noi înşine.




(Maurice Zundel)



https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring4.jpg

[latan.elena]

https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring7.jpg






Noi spunem mereu cã omul îl cautã pe Dumnezeu;
în realitate Dumnezeu îl cautã pe om
si omul are datoria
de a se lãsa gãsit.




(Karl Graf Durckheim)



https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring1.jpg






https://www.youtube.com/watch?v=toCjPy2ABCg





https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring8.jpg

[latan.elena]

https://chakracenter.files.wordpress.com/2015/03/purple-tree.jpg



Am lasat deschisa poarta la intrarea in vis.


http://angelinspir.ro/images/stories/paradis11.jpg



https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/22123_357372601140684_3029804159150115676_n.jpg?oh =ae1623707ef1324f3954096f3233ddfa&oe=55BEEAB2




http://topgif.narod.ru/i/mira1/027.gif






https://www.youtube.com/watch?v=PutB0_FSvok&amp;index=10&amp;list=RD90j5m5fzYks






http://3.bp.blogspot.com/-ZBNndPlCZJQ/UD_OPqr7VAI/AAAAAAAAe80/btt_jOtmvsQ/s1600/555600_139539922855820_1422683075_n.jpg

[latan.elena]

Bucuria e cel mai mare mister sufletesc…
Nu o simti nicaieri si e în tine.
Durerea vine din afara, pe calea vazduhului si a intemperiilor,
se hraneste cu spatii, se adapa cu timp.
Bucuria vine dinauntru si-ti umple fiecare celula cu osanale.
Bucuria e fara motiv lumesc si e cel mai înalt extaz al omului.


Durerea e un val, bucuria – marea…






(Vasile Voiculescu)





https://www.youtube.com/watch?v=rRxwkxocRJY&list=PLuAsRsqaRYu7l9h--4LjYCqXLf6V-hjBM





https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring19.jpg

[latan.elena]

https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring28.jpg



În străfundul condiţiei umane se află
aşteptarea unei prezenţe,
dorinţa tăcută a unei comuniuni.
Să nu uităm niciodată că această simplă dorinţă
de a-L căuta pe Dumnezeu
este deja începutul credinţei.


Frère Roger (de la Taizé)



https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring30.jpg

“O realitate atât de simplă”

Când deschidem Sf. Evanghelie, fiecare dintre noi poate spune: « aceste cuvinte ale lui Iisus sunt mai curând ca o scrisoare foarte veche, scrisă într-o limbă necunoscută. Dar atâta timp cât este scrisă de către cineva care mă iubeşte, voi încerca să-i înţeleg sensul şi să pun imediat în practică puţinul pe care l-am înţeles.”…
Cunoştiinţele vaste nu sunt importante la început. În timp, acestea vor avea o mare valoare. Dar prin inimă, în profunzimile sinelui, fiinţa umană începe să înţeleagă Taina Credinţei. Cunoştiinţele vor veni. Nu este acordat totul de la început. O viaţă interioară se dezvoltă pas cu pas. Astăzi, mai mult decât în trecut, ne angajăm în credinţă avansând în etape.
În străfundul condiţiei umane se află aşteptarea unei prezenţe, dorinţa tăcută a unei comuniuni. Să nu uităm niciodată că această simplă dorinţă de a-L căuta pe Dumnezeu este deja începutul credinţei.
Mai mult, nimeni nu reuşeşte să înţeleagă toată Sf.Evanghelie izolat faţă de ceilalţi. Fiecare persoană poate spune : « În această comuniune unică care este Biserica, ceea ce eu nu înţeleg din credinţă, alţii înţeleg şi o trăiesc. Eu nu mă bazez doar pe credinţa mea, ci pe credinţa creştinilor din toate timpurile, care ne-au precedat, de la Fecioara Maria şi apostoli şi până la cei de azi. Şi zi de zi, mă pregătesc interior să mă mărturisesc în Taina Credinţei. »
Devine deci evident : credinţa-încrederea în Dumnezeu-este o realitate foarte simplă, atât de simplă încât toată lumea poate să o primească. Este ca o tresărire, reluată de mii de ori pe parcursul existenţei şi până la ultima suflare.

Fratele Roger


MAI MULT : http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Frere%20Roger.htm

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/11257951_357470717797539_652138611148909470_n.jpg? oh=96b4e4e97ccd0c3715098dccc937c255&oe=55DA2344





De la acel "Bucurã-te!", vestea adresatã Mariei,
pânã la întâlnirea pe drumul spre Emaus,
când inima ucenicilor devine "arzãtoare",
primul si ultimul cuvânt al Evangheliei
este BUCURIE.




(Stan Rougier)





https://www.youtube.com/watch?v=enmJ5PwxD7o




https://aliceboboc.files.wordpress.com/2011/02/spring39.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?t=73&amp;v=FGfMbZWVTBQ

http://www.clopotel.ro/muzica/funclubfoto/funclub16234.jpg


Mihai Eminescu
Răsai asupra mea…





Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, maică sfântă, pururea fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.


Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vină:
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară.


Străin de toţi, pierdut în suferinţa
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie.


Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa
Şi reapari din cerul tău de stele:
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!



https://lh3.googleusercontent.com/-wJh3xZCiQK0/UyRDnP02IEI/AAAAAAAAhs4/l4hr1yU1Y_o/w600-h450-no/o+duminica+minunata.gif





http://www.catchy.ro/wp-content/uploads/2014/01/Amandoi.jpg




"Măi Momoţelule, te-aş acoperi toată cu sărutări".




"Îngerul blond" al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă frumoasă, cu părul lung şi bălai şi ochii albaştri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie. Despre relaţia lor s-au scris pagini întregi. Cum se alintau însă cei doi o arată corespondenţa inedită. "Măi Momoţelule", "draga şi mititica mea Moţi", "fetiţule dragă" sunt doar câteva dintre apelativele cu care îşi alinta Eminescu iubita.



http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201301/w728/mihai_eminescu_si_veronica_micle_82708200.jpg




Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austro-ungară, o relaţie de amor ce avea să fie condimentată, în următorii 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărţiri şi reîmpăcări, scrie istoriiregăsite.ro. (http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/09/01/iubiri-celebre-mihai-eminescu-si-veronica-micle/)


https://luminasufletuluitau.files.wordpress.com/2015/04/10645061_865370356815837_3964758963806167278_n.jpg




Draga mea Veronică,

Ca eu să nu-ţi scriu e de înţeles. Bolnav, neputând dormi nopţile şi cu toate astea trebuind să scriu zilnic, nu am nici dispoziţie de a-ţi scrie ţie, căreia aş vrea să-i scriu închinăciuni, nu vorbe simple. Dar tu care ai timp şi nu eşti bolnavă să nu-mi scrii e mai puţin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociţi din lume.
Şi tu ştii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulţi mă urăsc şi nimeni nu mă iubeşte afară de tine. Şi poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuşi de puţin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viaţa mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările şi să prinză din sbor puţinul noroc care îl dă o viaţă scurtă şi chinuită, şi eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă şi pe tine în cercul meu fatal, te-am făcut părtaşă urei cu care oamenii mă onorează pe mine. Căci acesta e singurul reazim al caracterului meu – mă onorează ura lor şi nici nu mă pot închipui altfel decât urât de ei.
Dar tu pentru aceasta nu trebuie să mă bănuieşti, tu rămâi cum ai fost şi scrie-mi. Tendinţa mea constantă va fi de a-mi împlini făgăduinţele curând ori târziu, dar mai bine târziu decât niciodată.
Sunt atât de trist şi e atât de deşartă viaţa mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine mă mai bucură. A le suspenda sau a rări scrisorile tale m-ar durea chiar dacă n-ai mai iubi
pe Emin
Scrie cu degetele pe cari le sărut.
(1880 Februar)
Bucureşti 3 Mai 1880


Stimabilă Doamnă şi respectata mea amică,

Dacă v-am putut trimite atât de repede scrisorile în cestiune, cauza e că ele au fost totdeuna la mine; pentru actele cerute veţi binevoi a îngădui una sau două zile ca să le caut în vravul meu de cărţi, nearanjate încă din lipsă de timp şi legate în teancuri tocmai în acele nefericite zile de Paşti, singurele libere pe care le-am avut de atâta timp şi pe care le-am întrebuinţat la legarea în teancuri a cărţilor. În orice caz, stimabila mea Doamnă, sper a nu-mi atrage din nou supărarea DV. şi Vă rog de mii de ori să mă iertaţi, dacă nevoind a Vă lăsa fără răspuns imediat, nu alătur deja pe lângă actele în cestiune.
Vă miraţi de graba – mie desigur penibilă şi neplăcută – cu care V-am trimis scrisorile cerute. Uitaţi însă, se vede, scrisoarea DV. din urmă pe care V-am trimis-o asemenea şi prin care mi-aţi luat orice perspectivă de-a da lucrului o altă formă, decât cea dorită de DV. chiar.
O repet, Doamnă, nu insist câtuşi de puţin de-a urni de pe umerele mele sarcina de vină ce mi se cuvine şi ca omul, care ia orice amănunt asupra sa, după ce a luat totul împreună, nici nu mai gândesc să-mi uşurez sarcina, să atribuiesc altora sau împrejurărilor sau în fine numai greutăţilor momentane purtarea mea oricum ar fi fost.
Cât voi putea voi încerca să îndreptez ceea ce-am greşit; a silui împrejurările, iată singurul lucru pe care nu-l pot face prevăzând de mai-nainte zădărnicia unor asemenea încercări.
Sfârşesc scrisoarea mea prin părerea de rău că aţi găsit de cuviinţă a-mi imputa fapte, pe care nu le cunosc, relatate DV. de persoane, pe cari asemenea nu le cunosc. În orice caz, în retragerea absolută în care trăiesc, a fost ceva nou pentru mine de-a afla despre ocupaţiuni, cărora se pretinde că mă dedau sau despre petreceri, la cari se pretinde c-aş fi luând parte. Sunt atât de retras, Doamnă, şi am atât de puţin interes pentru ceea ce se vorbeşte sau nu despre mine, c-un cuvânt toată viaţa mea e atât de simplă, cu toate greutăţile ei, încât nici curiozitatea n-o am de-a şti cine şi-a luat libertatea de-a zice că pretinde a mă cunoaşte, nici curiozitatea de-a şti ce se vorbeşte.
O singură dorinţă am avut, dar dacă şi oameni şi împrejurări o fac să devină irealizabilă, nu voi fi eu acela care să impun unora, să siluesc pe celelalte. Toate merg, se vede, pe-un drum prescris de mai-nainte, asupra căruia puterea individului nu are nici o influenţă.
Repetând rugăciunea să binevoiţi a îngădui vro două zile până să vă pot trimite actele rămân cu tot respectul
al DVoastre supus servitor
M. Eminescu
Bucureşti 12 Octomvrie 1880


Doamna mea,

Îmi permiteţi a nu mai şti ce să Vă răspund. După ce singură aţi rupt relaţiile cu mine, după ce le-aţi dat o publicitate, pe care eu nu le-o dădusem nicicând, după ce în sfârşit prin nenorocita comunicare a unor mărturisiri, ce avusesem imprudenţa de-a Vi le face aţi făcut ca în adevăr întregul cerc de cunoştinţe de care mă bucuram să fie revoltat în contra mea, veniţi acum a adăuga tuturor grijilor mele zilnice o nouă grijă, atribuindu-mi o responsabilitate, pe care oricât de drept aş fi, n-o pot recunoaşte în măsura în care mi-o atribuiţi.
Niciodată Doamnă, desfacerea noastră, de-ar fi trebuit să aibă loc, nu s-ar fi căzut a se face cu atâta amărăciune, cu care aţi făcut-o DVoastră. După ce dar veninul acestei amărăciuni m-a desiluzionat cu desăvârşire asupra suportabilităţii unor relaţiuni între noi, după ce am judecat că continuarea lor ar fi o nenorocire pentru Dta şi pentru mine, după ce astfel, zdrobit de această convingere care mi se impune prin deosebirea caracterelor noastre, m-am mulţumit cu visul unei fericiri trecute, ştiind bine că alta viitoare nu mai e cu putinţă, DVoastră pare că găsiţi o deosebită plăcere de-a mă tortura cu destăinuirea unor hotărâri, copilăreşti şi condamnabile, la care nu m-aş fi aşteptat din partea unei femei atât de inteligente, atât de graţioase precum sunteţi DVoastră.
Doamnă, crede-mă odată că ceea ce Dta presupui că e amor din partea Dtale nu e decât îndărătnicie. Dacă această îndărătnicie s-ar putea înlătura prin declararea că eşti frumoasă, inteligentă, demnă de-a fi iubită de alţi oameni superiori nimicniciei mele, ţi-aş face-o bucuros. Fii bună şi nu te crede dispreţuită de mine. Dar sentimentul meu nu mai poate fi de acum înainte decât stimă şi amiciţie, nicicând acela care a fost atât de adânc turburat, fie de împrejurări, fie de noi înşine.
al DVoastre supus
M. Eminescu



Momoţi dragă,

Din faptul că nu ai căpătat ieri depeşă, vei fi conchis fără îndoială că ieri nu a fost la ordinea zilei petiţia ta. De la 1 pân’ la 4 am stat ieri la Cameră în deşert. Nicu Gane mi-a spus c-o să vie Sâmbăta viitoare, ceea ce doresc şi eu pentru ca să se mântuie odată.
Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te rog; sau – dacă-l primeşti – te oblig să fie şi Câmpeanca de faţă, pentru că nu voi să rămâi tu, om sincer şi adevărat, incapabil de viclenie şi minciună, sub impresia acestui şarpe veninos, acestei archicanalii ingrate, mincinoase şi spioane. – Eine schwache Stunde – zici tu că e partea slabă a femeilor. De aceea mă tem şi eu mai mult decât de orice şi de aceea găsesc preferabil să nu-l găsesc de loc şi să-i ceri prin madame Câmpeanu scrisorile, dacă va veni. Ce mai are a-ţi spune azi, când a aruncat asupra fericirii noastre cea mai neagră injurie? Eu nu ştiu cum tu nu ai sentimentul pe care-l am eu şi nu recunoşti că apropierea acestui mizerabil de tine e o injurie mortală pentru noi amândoi? Din purtarea ta în această cestiune delicată voi face un merit, dacă va fi bună, un merit pentru care îţi voi fi recunoscător toată viaţa mea.
Nicuţă, fii cuminte. Pe mine m-apucă iar furia înnăscută caracterului meu, gelozia, cea mai rea şi mai amară din toate patimele. Te rog să n-o hrăneşti, dacă nu vrei să-mi iei liniştea trebuincioasă pentru a iubi atât de senin, precum te-am iubit în momentele cele mai bune ale vieţii.
Te sărut din creştet pân’în tălpi şi rămân
al tău Emin
7 fevruarie 1882


Momoţi,

Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog să-mi spui dacă primeşti regulat scrisorile mele, căci şi mie îmi vine ideea să le numerotez ca vestita femee din romanul francez. În scrisoarea de ieri, preocupat de gelozie, am uitat să-ţi zic că tu eşti Momoţi a mea – numai a mea, că eşti gingaşă ca un crin şi albă ca şi el, dar nu aşa de cuminte.
Titus îmi propune să-mi editez versurile şi am şi luat de la el volumul 1870-71 din “Convorbiri” unde stau “Venere şi Madonă” şi “Epigonii”. Vai Muţi, ce greşeli de ritm şi rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putinţă a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârşit să cercăm.
De-ai fi aici te-aş pupa! Dar aşa să pup în vânt? Căci tu eşti începutul şi sfârşitul vieţii mele, cu tine se-ncepe şi se-nchee gândul meu, al
lui Emin



Draga mea Veronicuţă,

Sunt cinci ceasuri de dimineaţă şi eu, luându-mă cu lucrul, n-am putut închide ochii încă. Acum, după ce-am sfârşit câte aveam de făcut, îmi închei ziua gândind la tine, pasărea mea cea sprintenă, cea voioasă şi tristă totodată şi aş vrea să pun mâna pe tine, să te sărut pe aripă… pe locul unde va fi fost odată două aripi, pe umărul tău cel alb şi rotund şi frumos. Dar trebuie să-mi pun pofta-n cui, căci în acest moment tu dormi dusă, în pătuţul tău aşternut desigur c-o fină pânză de in, iar eu mă uit în lumânare şi gândesc la tine. Dormi şi nu te trezi, draga mea Nicuţă, că eu te păzesc tocmai de aici.
Iar mâni când te vei trezi, ai s-aştepţi scrisoare şi poimâni are să-ţi vie şi atunci ai să ştii şi tu ce făceai pe când eu scriam aceste şiruri şi eu cum te-nchipuiesc pe tine, dormind nesărutată, în pat. Oh, nesărutato, tare te-aş mai săruta!
Ieri seara, mititicule, am fost pentru întâia dată de când te-ai dus tu, la un concert. Pablo de Sarasate, violonistul spaniol, e aci şi cântă admirabil, aşa precum n-am mai auzit violonist şi tu ştii bine că pe Sivori l-am auzit. Sivori era un mare technic, acesta nu are numai technică, ci şi inimă. Nişte ochi mari, negri, sălbateci are creştinul acesta, şi, deşi e urât ca dracul, trebuie să fi plăcând la cucoane. Dar toate acestea tu le vei fi citind abia poimâne, căci acum dormi, nu-i aşa? Dormi Veronică? Desigur dormi.
Nicu Gane a plecat la Iaşi; deci dacă-l vezi mai zi-i şi tu, că eu, nu e zi lăsată de Dumnezeu în care să nu-l trag de mânecă şi să nu-i aduc aminte. Dar el mai cu “ba azi, ba mâne” n-a făcut vro treabă acătări pân-acum, bată-l-ar norocu încă cu vro şapte duzine de copii dar şi cu milioanele respective cu care să-i crească.
Şi încă să mai ştii una. Mi-am scos ceasornicul meu de aur de unde şedea cu chirie la părintele Strul Avrum şi mă fudulesc cu el. Ştii că în el e pururea posibilitatea imediată de-a te aduce la Bucureşti cu nepusă-n masă, căci el reprezintă oricând capitalul necesar pentru transportul celui mai scump odor ce-l am eu în Iaşi, încât eu îmi imaginez următoare consecuţiune în prezenţa celor două odoare ale mele: când tu vei fi aici, el poate lipsi, când tu vei lipsi el va-ncerca să vie la loc. Îţi poţi tu închipui a cui prezenţă o prefer. Ce faci c-un ceasornic? Te uiţi la el. Pe când cu tine? Câte nu facem noi de par ceasurile minute şi zilele sferturi de ceas?



Măi Momoţelule,

Pe cât de mititică eşti tu, pe atât de perfidă. Îmi imputezi ba că n-am treabă, ba că nu-ţi trimit “Timpul” regulat, fiindcă uit să ţi-l trimit, ba – grozăvia grozăviilor – îmi dai sfatul să mă amusez.
Oare n-ai pătruns tu încă natura mea de călugăr pentru a şti că nu există amuzament pentru mine fără tine şi că tot ce vorbeşti tu e moftologhie? Critica asupra cărţii lui Slavici e scrisă de mult – însă n-am publicat-o încă pentru că voi s-o remaniez. Poezia nu ţi-am trimis-o pentru că asemenea voi s-o remaniez. Am mai scris o critică asupra “Columnei lui Traian” care iar voi s-o remaniez. Tu ştii că la mine remanierile sunt lucrul de căpetenie, căci se cere să fiu într-o dispoziţie identică cu aceea în care am scris.
“Timpul”, suflete, în zilele când nu am treabă acolo, nu aştept pân-o ieşi de sub tipar şi ţi-l trimit a doua zi. Astfel eşti dispensată de a citi articolele de fond ale Dlui Christescu a doua zi după ce-au apărut. Le citeşti a treia zi, numai pe ale mele a doua zi – abstracţie făcând de admirabilele producţiuni ale penei onorabilului Păucescu, cari cată să te fi interesând foarte mult.
Momoţelule, crede că gândesc zilnic la tine şi mi-e dor şi că – în momentul în care, fără jenă, ţi-oi putea face aripi, ca să stăm fără jenă în acest oraş, ţi le fac ca să-mi vii pe sus ca o rândunică de odată cu primăvara. Căci s-a făcut primăvară, a sosit – fără flori şi fără verdeaţă încă – şi primăvara e vremea iubirii, de predilecţie. Pe muză nu fii geloasă, căci ea în adevăr nu mai produce nimic, Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereţei şi că proză e ceea ce voi scrie de acum înainte. Poate da, poate nu; încă nu ştiu.
Când vei veni, vei afla de la madame Slavici dacă am ieşit vreodată seara sau m-am dus pe undeva. La comediile lui Vondracec n-am fost decât una singură dată et c’est tout, asemenea la Sarasate la amândouă concertele, ceea ce ţi-am şi scris. Autrement nulle part.



Draga şi mititica mea Moţi,

Se vede că voi fi având vro înrudire simpatică cu Hristos de vreme ce în săptămâna Patemilor lui m-a dat din friguri în junghi. Trebuie să ştii că de trei zile avem iarnă completă în ce s-atinge de frig, că piciorul meu drept e ca vai de el şi că pe deasupra am un junghi în partea dreaptă, drept care pun muştar şi piele de iepure la piept. Iată halul în care mă aflu, Moţi, încât nici nu ţi-am putut răspunde ieri la dulcea şi încântătoarea ta scrisoare pe care a căzut o lacrimă din parte-ţi. Draga mea fată! Mi-e milă, mi-e tare milă de tine. Costinescu a mai fost pe la mine şi-ţi trimite complimente.
Îmi zici să vin. Moţi, îmi vine să ţip la ideea de a te vedea şi cu toate acestea – Momoţelul meu drag şi iubit şi dulce şi desmierdăcios – de ce aş zice că vin, dacă nu pot? Nu pot, Moţi, mă rog ţie, nu pot mânca-ţi-aş guriţa ta cea dulce, nu pot, dragă femee. N-am decât trei zile libere: Duminecă, Luni şi Marţi. Una dusul, una întorsul – ce facem cu una singură? Dac-ar fi să-ţi spun motive, ţi-aş spune multe, dar nu voi. Eu ştiu că tu mă crezi, ştiu că mă crezi că de-aş putea, aş fi de mult lângă tine. Ştii tu ce dragă-mi eşti? Din ce în ce mai dragă, pentru că în tine s-a încheiat viaţa mea şi cu toate astea – aşa ne-a fost scris amânduror – prin despărţiri să trecem ca să se lămurească prin amărăciune sufletele noastre. Scumpă Moţico, nu număra zilele, căci în luna viitoare, în Aprilie, vom fi la un loc pe mult, mult timp şi apoi… aşa pentru totdeuna. Acesta e cel din urmă termen al amărăciunii noastre, şi acesta va trece că vreme este. ş-apoi nu ne va mai despărţi nici Dumnezeu, nici dracul.
Te sărut pe gât şi după cap şi pe obrajii amândoi şi “le brin d’amour” pe gură şi mânuţele şi la coate şi pe umăr şi rămân
al tău Emin
Vinerea Patemelor 26 martie 1882



Fetiţule dragă,

Nu te supăra dacă nu-ţi scriu numaidecât după ce-ţi primesc scrisorile, dar în adevăr înot în stele. Acuma m-au apucat frigurile versului şi vei vedea în curând ceea ce scriu. Îndată ce mă voi muta de aici îţi trimit bani de drum; pân-atunci “Legenda” la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă de el, fetiţul meu cel gingaş şi mititel, şi nu te-i supăra că nu-ţi scriu imediat, nici că nu-ţi scriu mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o linişte perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu eşti regina stelelor din cerul meu şi regina gândurilor mele – graziosa – graziosissima donna – pe care o sărut de mii de ori în somn şi trează şi mă plec ei ca robul din “O mie şi una de nopţi”
Emin
10 aprilie 1882



Draga şi dulcea mea fetiţă,

Eu ţi-am răspuns la scrisoarea ta din urmă, e pozitiv. Încât se vede că se va fi pierdut, ceea ce mi s-ar fi întâmplat pentru întâia oară de când corespundem. Îţi scriam de căldurile ce domnesc aci, rugam să mă ierţi că nu ţi-am scris imediat şi-n sfârşit ştiu un lucru: ţi-am scris trei pagini de blagomanii şi te sărutam la sfârşit, cum te sărut serile şi dimineţile măcar cu gândul. Mă mir în adevăr foarte mult cum de n-ai primit-o.
Apropos de Titu. Da! Vorba ceea ; râde vârşa de baltă şi baba de fată. Cine s-a găsit să-ţi facă morală în privinţa relaţiei cu mine? Maiorescu. O fi el critic, o fi el om de litere, dar iubirea mea pentru tine şi desinteresarea ta copilăroasă şi adevărată cu care ai fost şi rămâi a mea, aceasta nu ar fi găsit-o la nici una din doamnele pe care le-a perindat. Deosebirea între el şi mine e că el a avut pururea ce oferi femeilor, şi eu n-am avut nimic, decât ingratitudine chiar. Tu nu eşti de comparat cu acele şi de aceea rău face a te mustra pentru lucruri care sunt spre lauda, nu spre mustrarea ta. Imorală o femeie care iubeşte din capriţiu, imorală cea care iubeşte pentru bani şi pentru interese, dar dacă există moralitate în amor e numai amorul de bunăvoie, fără interes, cu uitare de sine şi cu uitare de tot. De aceea, draga mea Nicuţă, îţi zic: opinia celor ce sunt mai răi decât noi nu ne atinge întru nimic.
Un lucru care te va interesa. Baican scrie o poveste ce i-am spus-o eu şi pe care tu vei recunoaşte-o numaidecât. E o poveste care s-a spus de multe ori la tine acasă şi e publicată în foiletonul “Timpului”.
Eu, versuri nu mai scriu de loc. Dar în adevăr e şi peste putinţă de-a scrie. Zilnic câte un articol de fond, şi pe nişte călduri, drăguţa mea, pe nişte călduri cari produc durere de cap şi te scot din fire. Dar tu îmi spui că scrii şi ştii, Moţi, că odată avem să le corijăm împreună şi le vom edita şi mă tem c-ai să capeţi şi Bene-merenti, Moţ mititel ce eşti tu şi drăgălaş, să treci la nemurire alături cu Sion şi Urechia. Quel plaisir!
Draga mea fată, iartă-mă că n-ai primit scrisoarea mea. Ce să-ţi zic alte dacă te superi? Fiindcă nu poţi bate poşta care mi-a irosit-o, bate-mă pe mine că tare mi-ar plăcea să umblu bătut de tine, odor în codru de tâlhari ce eşti!
Când te culci, gândeşte la mine şi când te scoli asemenea. Şi lasă-mă să te pup, mânca-ţi-aş ochii tăi cei lucii de pisică, şi să te dorlotez ca pe-un pui ce eşti tu, puiţul dulce şi pe vecii vecilor a lui
Emin
Iunie 1882
Din luna lui Iunie 1882.
A plâns scriind-o.


Îngerul meu blond,

Te-aş acoperi toată cu sărutări, cum argintarii îmbracă cu pietre scumpe icoana Maicii Domnului, dacă ai fi de faţă; aş face-o în gând, dacă n-aş fi atât de gelos precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ţi vorbesc de loc de amor – dar tu nu ştii că amorul meu e un păhar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Şi acea amărăciune, care-mi turbură pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă amărăşte şi când eşti de faţă, şi când nu eşti. Veronicuţa mea, dacă acest sentiment care tâmpeşte mintea şi stinge-n om orice curaj de viaţă, n-ar învenina pururea zilele şi nopţile mele, dacă n-ar fi ingredienţa fatală a oricărei gândiri la tine, aş fi poate în scrisorile mele mai expresiv şi mai vorbăreţ. Tu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupuind că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea. Şi această amărăciune e uneori atât de mare, încât pare c-aş fi vrut să nu te fi văzut niciodată. E drept că viaţa mea ar fi fost săracă, ar fi fost lipsită de tot ce-i dă cuprins şi înţeles, e drept că nu te-aş fi strâns în braţe, dulce şi albă amică, dar nici n-aş fi suferit atât, nici n-aş fi trăit pururea ca un om care duce un tezaur printr-un codru de tâlhari. Oare acel om, pururea în pericol de a-şi arunca viaţa pentru acel tezaur şi pururea în pericol de a-l pierde, nu-şi zice în sine uneori că, cu toate că iubeşte tezaurul, ar fi fost – nu mai fericit, dar mai puţin nefericit să nu-l fi avut? Aşa zice poate, dar cu toate acestea nu-l lasă în pădure, cu toate acestea-l iubeşte mai mult decât viaţa. Aşa te iubesc şi eu – mai mult decât viaţa, mai mult decât orice în lume şi pururea cu frica-n sân, aş vrea să mor or să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde. Ţi-am spus, Nicuţă, că pentru mine viaţa s-a încheiat. Ce-mi mai spui tu, că sper să aflu alt amor cu uşurinţă şi că nu apreciez îndestul dragostea ta? Nu mai sunt în stare şi nu voi mai fi de-a iubi nimic în lume, afară de tine.
Dac-ai cunoaşte această mizerie sufletească care mă roade, dacă ai şti cu câtă amărăciune, cu câtă neagră şi urâtă gelozie te iubesc, nu mi-ai mai face imputarea că nu-ţi scriu uneori o vorbă de amor. În acel moment te-aş săruta, te-aş desmierda, dar te-aş ucide totodată.
Momoţelule, îţi sărut mânile tale mici şi genunchii tăi cu gropiţe şi gura ta cea dulce şi părul şi ochii şi coatele şi toată, toată te sărut şi te rog, te rog mult să nu mă uiţi deloc, deşi poate tocmai când vei şti că te iubesc …, nu vei mai pune nici un preţ pe iubirea
lui Emin


Amica mea,

Îţi mulţumesc pentru trimiterea fotografiei. Nu ţi-am răspuns la cea din urmă scrisoare şi n-am dat mai ales urmare cererii pentru batistă şi scrisori, pentru că îmi era atât de greu de-a ,ă despărţi de aceste dulci rămăşiţe ale fericirii şi nefericirii mele, de rămăşiţele singurului sentiment adevărat pe care l-am avut în viaţă şi pe care desigur nu-l voi mai avea nicicând.
Dacă pretinzi în mod absolut ca să-ţi trimit cele din urmă scrisori înapoi, ţi le voi trimite, căci eşti în drept a mi le cere; dar dacă nu le pretinzi, amica mea, atunci te rog lasă-mi-le. Nevrednic de-a le păstra, nevrednic de-a fi iubit de Dta, precum ţi-am spus de atâtea ori, eu o cer acesta nu ca pe un semn de afecţie, ci ca o graţie excepţională. Dar în sfârşit, Dta eşti stăpână pe voinţa Dtale şi dacă îngădui să le păstrez, le voi păstra. Încolo cred că nu vei socoti că aş putea abuza vrodată de ele. Trimiterea fotografiei a fost pentru mine un semn că mi-ai permite a păstra şi acele scrisori, care departe de a face asupră-mi efectul unor triste amintiri, formează comoara, singura comoară a vieţii mele. Îţi simt mâna mică şi rece şi te rog să-mi ierţi şi cele ce ţi-am greşit şi cele ce-ţi închipuieşti că am greşit.
M. Eminescu
NB. Scrisoarea Dtale a întârziat din cauza întreruperii comunicaţiilor.
Iulie 1882


Draga mea Nică,

Călduri, muncă şi necazuri mă opresc de a-ţi răspunde cu acea promptă regularitate de care, de dragul tău, m-aş ţine bucuros. Precum era de prevăzut, după ce am făcut atât de puţine băi şi după ce aerul de bucureşti nu-mi prieşte de loc şi căldurile asemenea, bubele mele ameninţă a se redeschide şi a mă rearunca în acea mizerie morală, care era de vină la tăcerea mea.
Dragul meu Moţ, nimeni, absolut nimeni nu-i în Bucureşti, nici prieteni, nici duşmani. Toţi caută răcoare şi linişte din acest infern, în care cei nevinovaţi se pedepsesc. După ce şi corectorul de la “Timpul” mi s-a îmbolnăvit, am rămas curat redus la mine însumi cu onorabila redacţie… şi pe ce călduri, Doamne sfinte!
Nu fi supărăţică, dacă nu-ţi scriu imediat şi crede-mă că abia găsesc un moment mai limpede în care să pot gândi şi la dragul meu Moţ, la imputările ce ea mi le face şi la fatalitatea că mi-i atât de dragă ş atât de scumpă şi totuşi nu pot fi lângă ea.
Eh! La pauvreté est une mauvaise chose! Şi chip să scap de ea pentru totdeuna nu se vede încă. Dar în sfârşit, bun e Dumnezeu şi meşter e dracul. După ploaie trebuie să vie şi senin, care va fi şi mai senin prin tine, Nică.
Ai avut de descifrat în scrisoarea mea trecută. Am plecat la Chiustenge şi cerneala din călimară s-a făcut în vreme de vară ca păcura – Copirtinb – încât se lipea filă de filă.
Te sărut de mii de ori, Moţ, şi iar te sărut şi iar, şi iar şi te rog să-mi păstrezi locul din inimă care l-ai dăruit lui Emin.
August 1882


Măi fată nebună şi drăgălaşă,

Şi zi e pozitiv că eu te-nşel, că te uit, că-mi eşti dragă numai pe cât te văd cu ochii? Mânca-ţi-aş ochii tăi cei dulci, nebuno, dar te iubesc cu sufletul, dar nu ştiu nici ce să-ncep, nici ce să fac de dragul tău. Dar zi şi tu – ce e de făcut? În vremea asta în care nu-i nimenea aici, în care vegetez ca un adevărat animal, bolnav şi descurajat – cum să vin la tine, pe cine să las în loc?
tu mă sfătuieşti să petrec, să mă folosesc de tinereţe şi alte asemenea mofturi nihiliste pe cari le citeşti în romanuri. Viaţa mea eşti tu, prin urmare nici un gând nu-mi vine măcar să petrec când sunt fără tine. Nimeni nu mă vede nicăiri, duc o viaţă monotonă de pe-o zi pe alta. Singur, fără prieteni şi fără cunoscuţi, şi tu zici să petrec, ca şi când un asemenea lucru se poate comanda în starea sufletească în care sunt.
Tu zici că presimţi nenorociri. Nu mai presimţi, dragul meu suflet, nimic; ceea ce e pozitiv este că suferi de superexcitaţie nervoasă, care va înceta când vom fi împreună şi vom fi împreună. Ce dracu! Odată trebuie să se schimbe în bine mizeria actuală, odată trebuie să ne regăsim pentru toată viaţa ca să nu ne mai despărţim nici odinioară. Iubirea mea pentru tine nu mai e un vis sau o speranţă depărtată; e ceva aievea, e o simţire hotărâtă şi de toate zilele cum e aerul pe care-l respir. Tu ştii fără bine că sunt statornic, chiar încăpăţânat, şi poate dacă n-aş fi aşa, ar fi pe de-o parte mai bine, dar pe de alta nu te-aş iubi cu atâta nestrămutare, precum te iubesc.
E prea adevărat ceea ce-mi scrii, că oamenii sunt mai îngăduitori cu viciile celor bogaţi decât cu patimele adevărate ale omului sărac. Dar aşa e lumea, aşa a fost totdeuna. Cu toate acestea, dacă lumea e nedreaptă, natura nu e tot astfel. O singură clipă din viaţa a doi nenorociţi ca noi, o clipă de uitare de sine şi de beţie plăteşte mai multe decât viaţa întreagă a acestor oameni.
Ţi-am spus, Nicuţă, că urâtă să fii, oricum ai fi, tot dragă ai să-mi rămâi şi nici nu se poate altfel – căci tu eşti cel dintâi amor al meu şi vei fi unicul şi cel din urmă. Dacă aceasta poate fi o mângâiere pentru singurătatea ta, o mângăere e drept că deşartă şi goală, dacă te poate mângâia jurământul meu sfânt că nu iubesc şi nu voi iubi niciodată pe nimeni afară de tine, dacă te poate mângâia mărturisirea că neagră mi-e ziua în care nu te văd, şi pustie viaţa fără de tine, atunci crede-le, căci adevărate sunt şi mângâie-te măcar cât de puţin.
Îţi sărut picioarele tale, copilul meu cel dulce, şi te rog, te rog mult să te linişteşti, să crezi în statornicia şi în iubirea mea şi să speri, dacă poţi spera. Dacă am avea religie, noi doi, am crede că Dumnezeu nu va lăsa nerăsplătit atât amor, dar n-o avem, de aceea numai în noi înşine putem crede şi pe noi înşine ne putem întemeia. Eu zic: crede în mine şi nu vei fi amăgită, afară doar dac-oi muri. Te sărut şi te rog, linişteşte-te, căci starea ta mă doare mai mult decât mizeriile mele proprii. Al tău
Emin



Amica mea,

Ceea ce am auzit, am auzit ca sigur şi pozitiv. M-a durut foarte, dar deprins a te crede, căci cunosc calitatea ta de căpetenie, sinceritatea, te rog să mă ierţi dac-am dat crezământ, sigur fiind că tu eşti îndestul de deschisă ca să-mi spui că momentul a sosit în care arunci frumosul vis în apă. Îmi faci imputări de sute de ori meritate că nu vin la Iaşi, că n-am găsit timpul şi ocazia să vin. Ei, dac-ai şti cum salahoria asta în care petrec împreunată cu boală şi mizerie mă apasă şi mă fac incapabil de-a voi ceva, ai înţelege şi m-ai ierta. De câte ori ne vedem, tu ai ocazia de-a înţelege că te iubesc, tu simţi că sufletul meu întreg e al tău. Ei bine, oricând e tot astfel. Dar îţi spun drept, oricât de mult doresc să te văd, când ştiu că ar fi numai pentru câteva zile, mă sperii eu însumi la ideea de-a veni. La ce? Pentru înăsprirea părerilor de rău, pentru ca din nou să trebuiesc să te părăsesc, pentru ca remuşcarea de-a nu te avea să se nască mai amară şi mai crudă din o scurtă, dulce, nesfârşit de dulce realitate?
Dar să las astea. Eu ştiu cu toată siguranţa că te voi iubi întotdeuna, chiar atunci când nu m-ai mai iubi tu, cu toată risipirea vieţii mele în nimicuri politice, cu toată desordinea mea intelectuală, cu toată demoralizarea de care sunt cuprins, în urma lipsei mele de energie şi lipsei de voinţă.
Să-ţi povestesc ceva neauzit – ca semn de demoralizaţie adâncă, care a pătruns în societatea noastră greco-bulgară. Curtea regală e un adevărat… hotel. Toată lumea se-ntreabă ce s-a-ntâmplat la Sinaia. Garda de acolo a prins pe secretarul legaţiunii belgice ieşind noaptea pe fereastră de la domnişoarele de… onoare. În sfârşit… Regele şi Regina… n-au aflat nimic. Radu Mihai depeşează însă Regelui o telegramă cifrată prin car-l anunţă de tot ce se petrece la Curte. Adjutanţii M. Sale împreună cu domnişoarele trăiau toţi în concubinaj. Regele are însă obicei de-a pune tocmai pe aceste domnişoare să-i descifreze depeşele. Din nefericire pentru ele – toate plecaseră în pădure cu galanţii lor – nimeni nu era decât Regina acasă. Regina se pune de descifrează însăşi depeşa şi-şi pune mâinile-n cap. În sfârşit rege şi regină pleacă în pădure, la pavilionul de vânătoare, şi găsesc…? Întreaga companie de domnişoare de onoare lucrată ca după comandă de întreaga companie de adjutanţi. Scandal! Se zice că toţi adjutanţii şi toate domnişoarele vor fi date afară… dar…
Iată un scandal fără pereche în analele curţilor europene.
Îţi sărut ochii, draga mea dulce, şi te rog să ierţi bănuielile nefericitului
Emin

Septembrie 1882


Doamna mea,

Ţi-aş zice “amica mea”, dacă din scrisorile Dtale n-ar respira pururea un ton de amărăciune, dacă uitând ceea ce am fost – odinioară – şi-mi pare un secol de atunci – ai primi amiciţia ce ţi-o ofer şi respectul pe care am învăţat a-l avea pentru Dta.
Să fim dar odată sinceri între olaltă, să lăsăm acuzările şi suspiciunile de-o parte şi să mă laţi să-ţi descriu cum mi se prezintă mie acest trecut de-un an şi mai bine care mi-a părut atât de lung. De ce mi-ai cerut scrisorile înapoi îmi explic poate. Puţinele zile în care nu ţi-am răspuns ţi-au părut prea lungi şi aveai cuvânt să aştepţi de la mine mai multă grabă. Ceea ce m-a mirat însă este repejunea cu care-ai răspândit în lume vestea rupturii noastre, ceea ce eu nu spusesem absolut nimănui. mai târziu a venit blaga cu totul nemeritată despre Maiorescu, despre o Doamnă oarecare, ce nu ţi-a dorit niciodată rău şi de care erai geloasă fără umbră de cuvânt, dar pe lângă acestea – de ce s-o tăgăduiesc? – a venit, poate prilejuită de aceste mici lucruri, un desenchantement, un urât şi un pustiu în sufletul meu, încât acesta nu s-a putut umplea cu nimica, a rămas permanent.
Dta totdeuna ai gândit că eu petrec în Bucureşti. Te-ai înşelat totdeuna şi fie cine din cunoscuţii mei îţi poate da mărturie c-am trăit ca un pustnic, ca un săhastru. Mizerii trupeşti şi sufleteşti m-au împresurat întotdeuna şi amintirile, căzând una câte una ca frunzele veştede, momente de aur şi momente de durere au lăsat pe urmă-le un desgust de viaţă şi de tot, pe care nu ţi-l pot descrie. Îţi vei fi aducând aminte poate că-ntr-o scrisoare ţi-am cerut iertare c-am îndrăznit a te iubi. Ştiam eu de ce-o cer. Ştiam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femee, nici o femee nu e făcută pentru mine, şi oricare ar crede-o aceasta, ar fi nenorocită. Nu iubesc nimic pentru că nu cred în nimic şi prea greoi pentru a lua vreun lucru precum se prezintă, eu nu am privirea ce înfrumuseţează lumea, ci aceea care vede numai răul, numai defectele, numai partea umbrei. Sătul de viaţă fără a fi trăit vreodată, neavând un interes adevărat pentru nimic în lume, nici pentru mine însumi, şira spinării morale e ruptă la mine, sunt moraliceşte deşălat. Şi Dta mă iubeşti încă, şi Dta nu vezi că sunt imposibil, că-ţi arunci simţirea unui om care nu e-n stare nici de-a-ţi fi recunoscător măcar?
Dă-mă uitării precum te-am mai rugat, căci numai uitarea face viaţa suportabilă.
Nu risipi partea cea mai bună a vieţii şi a inimei d-tale pentru un om care nu e vrednic să-ţi ridice praful urmelor şi crede-mă odată în viaţă când îţi spun marele adevăr, că cel ce nu e-n stare a se iubi pe sine, nu e-n stare a iubi pe nimenea. Va fi poate ca orice organism o jertfă a instinctelor sale fiziologice împreunate c-o idee fixă. dar când un asemenea om ca mine va cerceta cenuşa din inima lui, va vedea că nu există încă nici o scântee, că totul e uscat şi mort, că n-are la ce trăi, că târâie în zădar o existenţă care nu-i place nici lui, nici altora. Nu cred nimic, nu sper nimic şi mi-e moraliceşte frig ca unui bătrân de 80 de ani. Dta trăieşti şi eu sunt ucis – ce raport poate fi între noi?
De aceea lasă amărăciunea de-o parte, bucură-te de-o viaţă care va fi frumoasă încă, pentru că ai devenit o femee demnă, pentru că astăzi eşti ceea ce ar fi trebuit să fii totdeuna după dispoziţiile Dtale generoase şi după spiritul de adevăr pe care-l ai. Părerea de rău de a-ţi fi cauzat Dtale dureri e singura părere de rău pe care-o am… Te rog iartă-mi-le cu atât mai mult cu cât mai mult cu cât eu n-am nimic de iertat, cu atât mai mult cu cât de la Dta n-am văzut decât bine.
Al Dtale supus
Eminescu
Scrisorile au fost preluate de AICI. (http://rahoveanu.wordpress.com/%E2%99%A6-corespondenta-inedita-intre-mihai-eminescu-si-veronica-micle/)





http://www.botosaninecenzurat.ro/wp-content/uploads/2013/05/porni-luceafarul-475x600.jpg

[latan.elena]

http://www.totalschimbat.ro/wp-content/uploads/2011/04/ruga-510x2531.jpg




...IN MULTUMIRE STA MARETIA!

...Primiti totul cu recunostintã.
Atunci vor rãmâne cu voi bucuria si iubirea.
Primiti cu recunostintã grijile, problemele si suferintele voastre, atunci ele se vor îndepãrta de voi.
...În multumire se aflã puterea.
Multumirea dreaptã este viata pozitivã.
Cine simte, gândeste si vorbeste pozitiv, acela trãieste, acela multumeste continuu.
Lui îi slujesc apoi fortele pozitive ale Universului.
Ele cauzeazã în oameni bucurie, dragoste, armonie, încredere si pace.
...Grijile , problemele si greutãtile se duc de la el, deoarece în multumirea adevãratã nu mai este loc pentru suferintele si grijile lumii acesteia.
...În multumire stã mãretia.
Din multumirea dreaptã rezultã încrederea în Dumnezeu, cãci El, legea vesnicã, le rânduieste pe toate spre mai bine.
În multumire stau de asemenea siguranta si apropierea de Dumnezeu.
Siguranta si apropierea de Dumnezeu cauzeazã din nou pacea.
...Cine este plin de pace, acela este de asemenea si plin de iubire, el este dezinteresat.
Iar apoi Spiritul lui Dumnezeu creste din interior spre exteriorul omului.
Ca un trandafir rãspândeste omul plin de Dumnezeu mireasma sfântã al Vesnicului Eu Sunt.
În multumire stau speranta, mângâierea si încrederea.
Toate aceste aspecte divine dãruiesc oamenilor putere si curaj spre mai mari fapte în Spirit.
...În multumirea dreaptã este de asemenea si linistea interioarã.
În multumirea sincerã, din inimã este altruismul, care duce din nou spre linistea interioarã.
Cine nu-si doreste mai mult, decât sã facã voia lui Dumnezeu, acela a devenit linistit.
El a gãsit distanta fatã de lume, fatã de gândurile si nãzuintele sale egocentrice.
...Fie ca linistea sã se rãspândeascã în voi si asupra voastrã!
...Fie ca pacea sã încingã sufletele voastre !
...Fie ca Iubirea dezinteresatã sã fie puterea activã care duce sufletele voastre spre culmi înalte, unde primesc viatã plinã de putere si o pot transmite corpului.
...Eu vã binecuvântez pe voi, ca bucuria, siguranta, încrederea, speranta si iubirea dezinteresatã sã împodobeascã fiinta voastrã.
Amin.
(REVELATII TRANSMISE PRIN GABRIELE DIN WURTZBURG)



http://paxlaur.files.wordpress.com/2012/03/inspiratie_divina.jpg

[latan.elena]

http://2.bp.blogspot.com/-3gWsw5Zby3U/UsXWzQLaMEI/AAAAAAAAGSM/U2cdrmCqu-E/s1600/1173758_385338688261985_364405456_n.jpg






https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/11113875_10203379616804666_2258424513697411990_n.j pg?oh=4bfcea82a8e0ac0ccd4c9feaa303915a&oe=56010EB8






https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xta1/v/t1.0-9/11140365_359794484231829_8396348941677278710_n.jpg ?oh=b451d5b595bfe432d7037a2e180499b4&oe=55C0FAFB&__gda__=1439853682_a7aa6fc9833e195e4dabbb0d80dc5fb a





https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11203122_10203376846215403_7317202275155402378_n.j pg?oh=c22bff071f32e0d981292bb4c78d1980&oe=56093F2F




https://daniilgaucan.files.wordpress.com/2014/05/ochi.jpg

[latan.elena]

https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xat1/v/t1.0-9/11114356_1032631090091898_986126783946612553_n.jpg ?oh=312b7c1b46201df1a2b0eb560d2dd0e1&oe=5604078E





https://www.youtube.com/watch?list=RDVCXFMriEHCw&amp;t=264&amp;v=0qfoYXaOqDY



https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xaf1/v/t1.0-9/19195_946973572082539_268119110936023320_n.jpg?oh= aa49f24059951283302ecdde644508f0&oe=560D9366

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=enmJ5PwxD7o




http://s27.postimg.org/athr1qlg3/536769_451301744949899_502130484_n.jpg




... Când îmi porunceşti să cânt, îmi pare că mi se frânge inima de mândrie; privesc chipul tău şi lacrimile mă podidesc.
Tot ceea ce în viaţă este colţuros ori fals, se topeşte într-o dulce armonie, iar iubirea mea îşi desfăşoară aripi asemeni unei păsări ameţite de bucurie în zborul său deasupra mării.
Ştiu că mi-e primit cântecul. Ştiu că numai ca un izvoditor de vers vin dinaintea ta.
Cu marginea aripei larg desfăşurate, a cântului meu, ţi-ating piciorul pe care altcum nicicând nu l-aş putea atinge.
Beat de bucuria cântecului, uit de mine însumi şi te numesc prieten, pe tine care eşti stăpânul meu.
- poezie de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)






https://scontent-fra.xx.fbcdn.net/hphotos-xfp1/v/t1.0-9/11162522_821644101237994_5461559307061192605_n.jpg ?oh=55f454d9f49f6c51d1db88d5e339bf15&oe=5600EC37





... Dacă plângi pentru că soarele a dispărut din viaţa ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele ...
- citat din Rabindranath Tagore





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/11140047_1607081232882614_9153697515372060176_n.jp g?oh=93735b9f637d112f96c347eecde174f7&oe=56084B01

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/1517841_429889547172439_2623044882045688537_n.jpg? oh=0f095b403c9108e85876da2f10c9b390&oe=55CBC13B





https://www.youtube.com/watch?list=RD0qfoYXaOqDY&amp;v=Dat6AmesVRA




''Nu pot distruge Sufletul și nici Spiritul, atât timp cât prin iubire și Credință, suntem în Adevărul inimii și în starea de Grație Divină...una cu Dumnezeu.''



http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/o/AZZ.gif

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=G6p4yL4DjoI










https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-0/s480x480/11263130_429057587255635_7609981879833777803_n.jpg ?oh=7009676ff79265546f73e9fa68b8de72&oe=5AE5D84A





Ce înseamnă iertarea?

Din punct de vedere spiritual, înseamnă pace şi armonie.

Din punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ

este pur şi simplu şters şi se instalează în corp o bună chimie şi un echilibru

energetic.

E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui computer.



Dumitru Constantin Dulcan











“Ai curajul sa iti asculti inima si intuitia! Ele stiu deja ceea ce vrei tu sa devii cu adevarat.” – Steve Jobs




https://miamiau.files.wordpress.com/2009/08/fractal-5-graden1.jpg

[latan.elena]

http://www.adrianene.com/images/lucrari%20abstracte/armonie%20I_M.jpg





Atitudinea Ta Ești Chiar Tu!


Poți gândi și poți vorbi doar despre tine. Orice ai încerca să gândești sau să rostești despre altcineva, tot despre tine o faci. Orice etichetă ai încerca să lipești pe fruntea unei alte Ființe, doar pe fruntea ta o lipești. Orice Atitudine....


http://www.dhyanna.ro/language/ro/atitudinea-ta-esti-chiar-tu/#more-1993



http://2.bp.blogspot.com/-0pVcMy04bMg/VD-shWNi0tI/AAAAAAAAAMk/yACmMR1_Z-4/s1600/asteptarea.jpg








https://www.youtube.com/watch?v=W6UaOcKMUjY

[latan.elena]

http://38.media.tumblr.com/481f8504335248e99bbbeca09a3c5047/tumblr_mygzx1sRf81rm3eb4o1_250.gif




Frumusetea apare din intregul existentei noastre





http://armoniefeminina.files.wordpress.com/2011/10/armonie-1.jpg?w=217&h=300 (http://armoniefeminina.files.wordpress.com/2011/10/armonie-1.jpg)


In mod ironic, multe femei cred ca frumusetea le va aduce fericirea, insa adevarul este exact pe dos. Fara fericire, nu se poate obtine o frumusete care sa dureze. Chiar si cele mai perfecte trasaturi isi pierd farmecul daca acea persoana este profund nefericita sau stresata.

Frumusetea se naste nu din forma diferitelor parti ale corpului, ci din intregul existentei noastre.Fata si corpul reprezinta manifestarea fizica a tot ceea ce gandim si facem, o oglinda fidela a sufletului nostru, si, atat timp cat mai exista un colt al mintii sau al inimii care nu este implinit, frumusetea va fi trecatoare.

Stiinta psiho-somatica moderna a aratat ca un om relaxat si fericit traieste intr-un corp total diferit din punct de vedere biochimic de cel pe care il are un om tensionat, manios sau trist. “A gandi inseamna a practica chimia creierului”, scris Deepak Chopra in Vindecarea cuantica, „. . . corpul si mintea sunt ca doua universuri paralele. Tot ce se petrece in universul mintal lasa urme in cel fizic.” Fiecare gand si emotie se manifesta in corp sub forma unui mesager molecular care circula prin fluxul sanguin pentru a-si transmite ordinele fiecarei celule, modificandu-ne infatisarea dinauntru spre in afara, din interior spre exterior.

Cand suntem speriati, de exemplu, mesajele chimice transmit glandelor suprarenale sa secrete adrenalina. Aceasta, in schimb, afecteaza rinichii, ceea ce duce la deshidratarea corpului, si face inima sa bata mai tare in timp ce pompeaza sangele spre extremitati, pregatind corpul de lupta sau de fuga. Aceste modificari duc la aparitia efectelor caracteristice fricii: gura uscata, paloarea fetei. In mod normal, cand stimulul dispare, frica dispare si ea, iar biochimia corpului se normalizeaza. Cu toate acestea, cand persoana respectiva este mereu in stare de stres, asa cum majoritatea oamenilor sunt in zilele noastre, corpul nu isi mai poate reveni din aceasta stare de epuizare, si incepe degradarea fizica: uscaciunea constanta conduce la aparitia ridurilor, presiunea marita a sangelui duce la boli cardiace, samd. Asa ca, daca vreti sa va modificati infatisarea, trebuie mai intai modificate gandurile, emotiile si obiceiurile care declanseaza stresul si imbatranirea.

Daca vreti sa fiti frumoase, trebuie mai intai sa creati o viata interioara unitara si fericita, astfel incat fiecare celula din corpul vostru sa afle de fericirea voastra si sa se alature ei.

Aceasta stare de fericire pura si libera este sursa si esenta frumusetii ayurvedice. Ea este cunoscuta sub denumirea de sat-cit-ananda, existenta – constiinta – beatitudine. Ea este pura in ea insasi pentru ca este desavarsita, neschimbatoare, suficienta in ea insasi; este libera deoarece nu este rezultatul, consecinta nici unui fenomen, eveniment sau lucru, ci exista libera de toate conditionarile si limitarile in timp si spatiu, o constanta auto-generata a experientei noastre. Este fericirea la cel mai inalt nivel, si apare spontan in urma unei vieti echilibrate.

In mitologie, care ilumineaza fenomenele universale ale existentei umane, frumusetile arhetipale ale multor culturi au o trasatura comuna: ele sunt descrise ca fiind stralucitoare, si aceasta caracterizare este deseori cheia rolului lor in ordinea cosmica. David Kinsley citeaza numeroase exemple in The Goddesses’ Mirror.
In poemele sacre tantrice, frumoasa zeita Lakshmi este asemanata cu “uleiul care pastreaza focul viu al lampii”. Cand ea este absenta, lumile devin cenusii, lipsite de stralucire si incep sa se vestejeasca.


Zeita greceasca Afrodita, ca si contrapartea ei romana Venus, incarneaza perfectiunea feminina in traditia occidentala. Descrisa ca fiind de aur, cu ochi stralucitori si cu o senzualitate luminoasa, frumusetea suprema a Afroditei, la fel ca si cea a lui Lakshmi, este descrisa nu ca o suma a caracteristicilor ei, ci ca o dimensiune subtila si luminoasa a fiintei ei, o caldura interioara care pare sa emane ca o lumina din pielea ei. Intr-o legenda, Afrodita s-a deghizat intr-o femeie batrana, insa ochii ei plini de stralucire au dat-o de gol. Stralucirea ei este identitatea ei, este frumusetea pentru care ea este cunoscuta.


In credinta populara, aceasta luminozitate, aceasta stralucire interioara este cea care atrage mai intai atentia la o femeie. Ea este frumusetea absoluta, valoarea neschimbatoare a perfectiunii fizice. Este o vitalitate interioara atat de impunatoare, un chip atat de stralucitor, de luminos, incat farmecul acelei femei transcende toate modele si toate idealurile. Nu poate fi confundata si nu poate fi uitata. Nu este imaginara si nu este ceva ce am putea simula mult timp, nici chiar cu ajutorul celui mai bun machiaj sau al celei mai reusite operatii estetice. Dupa ce este dobandita, varsta sau timpul nu o pot diminua. Poate fi numita “focul interior” care da chipului o infatisare proaspata, fericita, senina, care face pielea sa straluceasca de frumusete. In Ayurveda (medicina traditionala indiana), aceasta stralucire a pielii este un fenomen normal produs de prezenta unei substante foarte subtile numite ojas, care apare ca urmare a sanatatii tuturor tesuturilor corpului.



http://armoniefeminina.com/2011/10/05/frumusetea-apare-din-intregul-existentei-noastre.






https://www.youtube.com/watch?v=hh5ytES7Kko

[latan.elena]

http://fs68.trilulilu.ro/imgs/crinalb/daruieste-sufletului-tau-armonie_03536fbfb69898.jpg?size=original





https://www.youtube.com/watch?v=n_X15amfGFw




http://armoniefeminina.files.wordpress.com/2014/03/lotus-alb.jpg

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/1381622_543630409057342_777605164_n.jpg?oh=6749641 b0642ae15f0f95a82ea285771&oe=55FEE798




''Cred că Dumnezeu trebuie cunoscut privind în oglindă.


Dacă te vezi cu teamă, rezistând cu greu la limita supravieţuirii, al tău este Dumnezeul luptei sau fugii.

Dacă te vezi capabil de putere şi realizare, al tău este Dumnezeul răspunsului prin reacţie.

Dacă te vezi echilibrat şi calm, al tău este Dumnezeul răspunsului conştiinţei liniştite.

Dacă te vezi în creştere şi evoluţie, al tău este Dumnezeul răspunsului intuitiv.

Dacă te vezi ca pe cineva care face ca visurile personale să devină realitate, al tău este Dumnezeul răspunsului creator.

Dacă te vezi capabil să faci minuni, al tău este Dumnezeul răspunsului vizionar.



Dacă te vezi una cu Dumnezeu, al tău este Dumnezeul răspunsului sacru.''

Deepak Chopra- Să-l cunoaştem pe Dumnezeu





https://www.youtube.com/watch?v=TYDrslXxL10#t=26




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/1383012_617458668341182_338985582_n.jpg?oh=6360340 c4bd5d0f39d4957d8da3ba4cd&oe=5602B145

[latan.elena]

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Nicolae-Grigorescu-taranca-muscel-738x1024.jpg


Primele amintiri și cea dintâi iubire a lui Nicolae Grigorescu





http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Nicolae-Grigorescu-300x169.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/?p=10894)
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 la Pitaru, în județul Dâmbovița. În 1843, după decesul tatălui, s-a mutat împreună cu mama și cu frații la București, în mahalaua Cărămidarilor. Din casa primitoare a mătușii Maria are primele amintiri:
”Cu acul ne-a crescut biata mama. Și o dată n-am auzit-o plângându-se, ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S-a trudit sărăcuța de ea, ș-a învățat singură să citească și să scrie, ca să ne poată învăța și pe noi puțină carte. Că ce școli erau pe vremea aia?… De dimineață până în noapte muncea și ne îngrijea s-avem de toate. Surorile începeau să coasă și ele. Un frate mai mare intrase ucenic la unchi al mamei, zugrav de biserici… Se vede că era în neamul nostru, că mult îmi mai plăceau și mie icoanele când eram mic. Pentru mine, sfinții erau vii: stam cu sfială înaintea lor și eram încredințat că și ei se uită la mine, mă așteptam să-i aud vorbind, să-i văd mișcând, ridicând mâna să mă binecuvânteze. La zece ani am intrat și eu la un iconar. Da’ era un om sucit, Dumnezeu să-l ierte și rar auzeai o vorbă cumsecade din gura lui. Mă punea să mătur, să-i legăn copilul și când vroiam să mă uit și eu cum zugrăvește, mă lua la goană.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Nicolae-Grigorescu1.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/primele-amintiri-si-cea-dintai-iubire-a-lui-nicolae-grigorescu/nicolae-grigorescu-3/)
Numai câteodată, când îi frecam culorile, se mai îmbuna și mă lăsa lângă el- atunci eram în culmea fericirii, îmi vorbea blând, îmi arăta cum se fac sfinții, îi sorbeam vorbele și mă uitam la el ca la Dumnezeu. După doi ani m-am întors acasă, ș-am început să fac singur iconițe. Era vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi așterneam hainuța pe jos, îmi întindeam marfa pe ea și-mi așteptam mușterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la țară, mă întrebau cine le-a zugrăvit, le spuneam că eu… și cumpărau, bieții oameni, ziceau că-s icoane cu noroc, de la copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă după cea dintâi afacere a mea. Făcusem vreo zece sorcoveți(monede de argint), și când m-a întrebat îngrijorată de unde-s- că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus m-a sărutat, a dat să zică ceva și s-a întors repede cu fața spre fereastră, că-i venea să plângă. Aceea a fost, poate cea mai fericită zi din viața mea. Eram mare – aduceam parale-n casă- cine mai era ca mine?!”
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Nicolae-Grigorescu-autoportret.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/primele-amintiri-si-cea-dintai-iubire-a-lui-nicolae-grigorescu/nicolae-grigorescu-autoportret/)Nicolae Grigorescu- autoportret

Talentul i-a adus renume și la doar 15 ani ajunge pictor de biserici.




”Eram de cincisprezece ani când meșterul care zugrăvea biserica de la Zamfira m-a luat cu el să-i fac sfinții de la catapeteasmă. Acolo am cunoscut o fetică așa cam de vârsta mea. Avea niște ochi mari, albaștri, și-n toată figura era o expresie dulce, de-o cumințenie îngerească. Și nu știu cum, că ne-am pomenit prieteni. Seara când isprăveam de lucru, ne-ntâlneam în grădina bisericii. Era vară, liniște, frumos ca-n vis. Și ne plimbam alături, țiindu-ne de mână și nu ne spuneam nimic. Da’ eram așa de fericiți, cum numai la vârsta aceea poți fi. Când ne despărțeam ne strângeam de mână, ne șopteam încetișor -Noapte bună- și ne dam întâlnire pe a doua zi, tot la ceasul și locul acela… Era pentru mine tot ceea ce făcuse Dumnezeu mai frumos pe lume.
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Manastirea-Zamfira-nicolae-grigorescu-300x193.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/primele-amintiri-si-cea-dintai-iubire-a-lui-nicolae-grigorescu/manastirea-zamfira-nicolae-grigorescu/)Manastirea Zamfira

Și nici nu mă mai puteam gândi la altceva. Odată, plecase zugravul la târg, și se vede că se-ncurcase la vreun chef, c-a lipsit două zile. Ajunsese cu lucrul la turla cea mare din mijlocul bisericii, unde mai rămăsese de făcut un serafim în creștetul bolții. Îmi isprăvesc eu ce aveam de isprăvit și mă urc pe schele, mă cocoțez pe un scaun, ca s-ajung, și cât oi fi lucrat eu acolo nu știu, da’ când dau să mă depărtez puțin ca să văd ce făcusem, o dată aud, de la spatele meu, glasul jupânului: ”Bravo, mă băiete, să trăiești! E cel mai frumos înger pe care l-ai făcut tu. Leită Măriuca popii, da’ parcă-i și mai frumoasă aici”. Fără să vreau, făcusem chipul de care tot sufletul meu era plin”.

http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/05/Nicolae-Grigorescu3.jpg (http://www.istorie-pe-scurt.ro/primele-amintiri-si-cea-dintai-iubire-a-lui-nicolae-grigorescu/nicolae-grigorescu-5/)


http://www.istorie-pe-scurt.ro/primele-amintiri-si-cea-dintai-iubire-a-lui-nicolae-grigorescu/

[latan.elena]

https://drumuricatretine.files.wordpress.com/2013/07/531504_369659376440850_1168828225_n.jpg



Zilele săptămânii

Gândul just – SâmbătăAtenţie la reprezentări (gânduri). Nutreşte numai gânduri importante. Învaţă treptat să distingi în gândurile tale esenţialul de neesenţial, veşnicul de trecător, adevărul de o simplă părere. Când îi asculţi pe semeni încearcă să aduci în lăuntrul tău o deplină tăcere şi să renunţi, atât pe planul gândirii cât şi al sentimentelor, la orice aprobare, dar mai ales la orice judecată dezaprobatoare.

Judecata justă – DuminicăChiar şi la cele mai neînsemnate acţiuni să te decizi numai pornind de la o cumpănire bine întemeiată. Orice acţiune negândită, orice faptă nesemnificativă să fie ţinută departe de suflet. Pentru toate să ai temeiuri bine chibzuite. Abţine-te neapărat de la acţiuni spre care nu te împinge un motiv important. Dacă eşti convins de justeţea unei hotărâri luate, să te ţii de ea cu fermitate lăuntrică. Aceasta e aşa numita judecată justă care nu trebuie să depindă de simpatie sau antipatie.

Vorbirea justă – LuniNumai ceea ce are sens şi importanţă trebuie să iasă de pe buzele celui care tinde spre o dezvoltare superioară. Orice vorbire numai de dragul de a vorbi – de pildă pentru a omorî timpul – este dăunătoare în acest sens. Să fie evitat felul obişnuit de conversaţie în care se spun de toate alandala. Nu trebuie insă să te înstrăinezi de contactul cu semenii. Tocmai prin contact cu ceilalţi trebuie să se dezvolte vorbirea, încetul cu încetul, spre semnificativ. Spui şi răspunzi fiecăruia, bine judecat şi cumpănit în toate sensurile. Nu vorbi niciodată fără rost, dar bucură-te să poţi tăcea. Nu vorbi prea mult, şi totuşi nu fii zgârcit la vorbă. Ascultă mai întâi în linişte, apoi prelucrează.

Fapta justă – MarţiAcţiunile exterioare să nu îi tulbure pe semenii noştri. Când eşti îndemnat să acţionezi din lăuntru (conştiinţa), cumpăneşte cu grijă cum ai putea să corespunzi în mod optim ocaziei spre binele general, spre fericirea durabilă a semenilor, pentru veşnic. Când acţionezi din tine însuţi – din proprie iniţiativă, cântăreşte în prealabil cât mai temeinic urmările modului tău de a acţiona.

Punctul de vedere just – MiercuriOrdonarea vieţii. Trăieşte conform cu natura şi cu spiritul, nu te consuma în nimicurile exterioare ale vieţii. Evită tot ce poate aduce nelinişte şi grabă în viaţă. Nu te pripi, dar nici leneş să nu fii. Viaţa este un mijloc pentru a putea lucra, pentru a te dezvolta superior, şi acţionează în consecinţă.

Strădania justă – JoiFii cu luare aminte să nu faci nimic din ceea ce stă dincolo de puterile tale, dar nici să nu neglijezi ceva din ceea ce este cuprins în limita acestor puteri. Priveşte dincolo de cotidian, de momentan şi pune-ţi ţeluri (idealuri) ce stau în legătură cu îndatoririle cele mai înalte ale unui om, ca de pildă: să vrei să te dezvolţi în sensul exerciţiilor indicate, pentru a putea apoi să-i sfătuieşti şi să-i ajuţi cât mai bine pe semeni, chiar dacă în viitorul nu foarte apropiat. Cele spuse pot fi rezumate aşa: fă-ţi un obicei din toate exerciţiile precedente.

Memoria justă – VineriStrăduinţa de a învăţa cât mai multe de la viaţă. Nimic nu trece pe lângă noi fără să ne ofere prilejul de a strânge experienţe folositoare pentru viaţă. Dacă am făcut ceva incorect sau imperfect, aceasta va fi un imbold ca pe viitor să facem lucruri asemănătoare în mod just sau desăvârşit. Dacă-i vezi pe ceilalţi cum acţionează, observă-i într-un scop asemănător, dar nu-i privi fără dragoste. Şi nu întreprinde nimic fără a-ţi îndrepta privirea către înapoi spre experienţe care-ţi pot fi de ajutor la hotărârile şi în acţiunile tale. Dacă eşti cu luare-aminte, poţi învăţa de la fiecare om, chiar şi de la copii. Acest exerciţiu se mai numeşte şi memoria justa, adică să-ţi aminteşti de cele învăţate, de experienţele făcute.

Rezumatul zilei – ZilnicPriveşte din când în când în interiorul tău, măcar pentru 5 minute zilnic, la aceeaşi oră. Cufundă-te în lăuntrul tău, sfătuieşte-te cu grijă cu tine însuţi, verifică-ţi şi formează-ţi principiile de viaţă, recapitulează în gând cele ce ştii sau cele ce nu ştii, cântăreşte-ţi îndatoririle, reflectă la conţinutul adevăratului scop al vieţii, fii sincer nemulţumit în legatură cu greşelile şi imperfecţiunile tale, într-un cuvânt încearcă să descoperi esenţialul, statornicul, şi să-ţi propui în mod serios ţeluri corespunzătoare, legate bunăoară de virtuţile ce se cer dobândite. (Să nu cazi în greşeala de a crede că ai făcut ceva bine, ci să năzuieşti mereu tot mai sus, urmând cele mai înalte modele.)


http://antroposofie.ro/rudolf-steiner/exercitii/zilele-saptamanii/#zilnic



https://daniilgaucan.files.wordpress.com/2012/05/trepte.jpg

[latan.elena]

http://www.calatoriainimii.net/wp-content/uploads/2010/08/Multidimensional-Cosmic-Consciousness-Neo-Human-e1281533098186-600x375.jpg



Inteligenta sufletuluiInteligenta sufletului




“Eu nu sunt un corp care are suflet, sunt un suflet care are o parte vizibila numita corp.” – Paulo Coelho



Daca ai curajul de a porni intr-o lunga si continua calatorie de autodescoperire, fara a-i lasa pe altii sa te intoarca din cale.... Daca iubirea te ridica intr-un vartej de fericire... Daca poti sa iti lasi inima sa simta autentic si sa gandeasca integru... Daca poti sa vibrezi de bucurie si sa tremuri de fericire... Daca vibrezi de suferinta in interior si totusi chipul tau tradeaza liniste... Daca poti sa arzi de bucurie sau durere… si sa-ti asumi 100% responsabilitate pentru ceea ce simti. Daca ramai fidel celorlalti, insa nu uiti sa ramai fidel fata de tine. Daca esti pregatit sa lasi mastile sa cada si sa-ti imbratisezi cu dragoste adevarul despre cine esti, cu acceptare posibilitatea despre cine vei fi… Daca lasi entuziasmul sa-ti fluture incantarea in zambet... Daca iti deschizi inima oricand si pentru oricine... Daca inchizi inima cand este ranita si o deschizi din nou pentru oricine, oricand uitand ca a fost strapunsa... Daca in viata vezi atingere. in atingere vezi divinitate, in divinitate vezi un scop maret... Daca incerci sa atingi cerul si sa uiti de limite...


Daca simti ca ceea ce faci este conectat la ceea ce face cineva mai mare decat tine... Daca ceri respect lumii si primesti intors respectul lumii... Daca constientizezi prin ceea ce faci prezenta unei energii divine sau superioare... Daca dincolo de orice masca pe care o lasi sa cada ramai transparent si pur... Daca locuiesti in tine insati si nu in altii... Daca reusesti sa te conectezi la existenta fara sa devii sclavul ei, sclavul celorlalti... Daca reusesti sa lasi pe altii sa te invete, fara sa devii sclav… Daca reusesti sa ii inveti pe altii, fara sa devii stapan… Daca stii ca AI, DETII si cu toate acestea intelegi ca nimic nu iti apartine, nu duci nimic cu tine pentru o eternitate... Daca stii ce inseamna pacea. Pacea.... Daca esti capabil sa simti mila, compasiune si iubire si sa nu le confunzi intre ele... Daca lupti cu insetare si fara renuntare in numele unui vis de iubire sau de viata... Daca poti sa induri suferinta si umerii ti s-au facut grei si mici sub povara ei. Daca inima ta naste visuri la care nu renunta niciodata...


Daca poti sa versi lacrimi si sa te eliberezi de suferinta... Daca poti sa spui “Da, durere. Nu poti sa ma dobori. Sunt aici ca te infrunt si sa invat ceva din tine, sa te inving si sa ma inving pe mine odata cu tine”… Daca simti puterea cum creste peste durere... Daca esti flexibil, fara sa te indoi pana la pamant... Daca te adaptezi activ si spontan aratand lumii si lucrurile prin care te diferentiezi de ea... Daca o singura viziune te poate inspira, daca o idee sau un crez te poate bantui o viata intreaga… Daca poti sa spui “pot, dar nu, nu vreau sa fac rau pentru ca acest rau este inutil.”… Daca vezi lucruri profunde in lucruri care altora le scapa. Daca ai raspunsuri evidente si totusi te poti intreba: “de ce”, “si daca”?... Daca poti sa lupti impotriva a ceea ce este conventional... Daca stii si totusi vrei sa stii mai mult. Iar ceea ce stii sa vrei sa folosesti cum trebuie, cand trebuie, in locul catre trebuie, cu intentia care trebuie… Sa nu actionezi cateodata asa cum ar trebui… Daca pierzi in viata si stii ca nu te-ai pierdut de tot… Daca accepti, te strangi si te aduni si mergi mai departe... pentru ca altceva mai bun nu o sa poti face niciodata.



… inseamna ca spiritul tau e viu.INTELIGENThttp://cdncache-a.akamaihd.net/items/it/img/arrow-10x10.png (http://www.esoterism.ro/ro/inteligsuflet.php#36512701). Frumos. Activ. Inseamna ca sufletul tau simte. Gandeste. Are un trup si un invelis.



Ce este SQ (Inteligenta Spirituala)?



Daca inteligenta emotionala este asociata cu partea dreapta a creierului, inteligenta intelectuala este asociata cu partea stanga a creierului, neurologic vorbind, SQ-ul corespunde cu activarea intregului creier. Inteligenta spirituala (SQ = Spiritual Quotient) este o calitate innascuta a unei persoane, o dimensiune care integreaza atat inteligenta intelectuala, cat si inteligenta emotionala. Inteligenta spirituala este o inteligenta exclusiv umana. Au animalele sau computerele sau robotii acest tip de inteligenta? NU. Inteligenta spirituala este o trasatura specifica doar fiintei umane.


De ce este important sa iti dezvolti inteligenta spirituala? Constientizand si dezvoltand inteligenta spirituala vei reusi sa iti transformi sentimentele negative in sentimentele pozitive, sa dai un sens vietii tale (sau mai mult sens!), sa sporesti gradul de implinire personala, sa atingi implinirea personala, profesionala si interioara. Intr-un grad mai mare sau mai mic, inteligenta spirituala exista in fiecare din noi.


Inteligenta spirituala trebuie trezita si adusa la viata. Va intrebati iarasi de ce? Conectarea la inteligenta noastra spirituala este cea mai autentica si sincera calatorie inspre autodescoperirea sinelui, a celorlalti si a lumii in care traim. Inteligenta spirituala facilieaza performanta, creativitatea, schimbarea, capacitatea de adaptarea, starea de pace si de liniste, intelepciunea, bucuria, entuziasmul, purificarea si reinvierea sinelui dupa durere. Ea te ajuta sa traiesc in armonie cu valorile tale cele mai inalte si sa te indrepti catre scopurile tale in viata.



Diferenta dintre Inteligenta Spirituala si Spiritualitate



“Exista o diferenta intre spiritualitate si inteligenta spirituala. Spiritualitatea inseamna sa stii cine esti, iar Inteligenta spirituala inseamna sa “realizezi” cine esti si sa-ti traiesti viata in aceasta constientizare. Intotdeauna ai fost cine esti si, pe drept cuvant, nu ai putea niciodata sa fii altceva decat ceea ce esti. Acest lucru necesita insa “realizare”, spre exemplu realizarea acelui moment in care “vezi”, atingi” si apoi “esti”, se arata intr-un articol publicat in timesofindia.indiatimes.com.



“A fiINTELIGENThttp://cdncache-a.akamaihd.net/items/it/img/arrow-10x10.png (http://www.esoterism.ro/ro/inteligsuflet.php#7936610) spiritual inseamna a gandi, a actiona si a interactiona dintr-o constientizare a sinelui ca spirit, iar nu ca forma, suflet sau corp. Cei mai multi dintre noi suntem invatati sa credem ca suntem formele noastre fizice. Ne identificam cu trupul nostru sau cu etichetele pe care le dam trupurilor noastre precum nationalitate, rasa, gen si profesie. Acest simt fals al sinelui este ceea ce creeaza teama, manie si tristete in viata. Aceste emotii sunt intotdeauna rezultatul egoului. Egoul blocheaza accesul la adevarata noastra natura spirituala care este pasnica, iubitoare si plina de veselie”, spune Anuradha Varma, autoarea aceluiasi articol.


Inteligenta spirituala inseamna sa poti sa iti educi constiinta, sa tii cont de ea si sa asculti de ea. Totodata, inteligenta spirituala inseamna sa adresezi intrebari propriei persoane si sa fii pregatit pentru a-ti trai raspunsurile. Intr-un articol aparut in publicatia sourcesofinsight.com, Stephen Covey sugereaza anumite modalitati de a ne dezvolta inteligenta spirituala. Citirea unei carti si meditatia, afundarea in muzica si literatura de calitate, gasirea unei modalitati de a comunica cu natura, mentinerea fidelitatii fata de valorile tale cele mai inalte, a incerca sa contribui la o cauza anume, toate acestea sunt metode ideale pentru a spori inteligenta spirituala, este de parere Covey.



"Punctul lui Dumnezeu": Spiritul simte. Traieste. EsteINTELIGENThttp://cdncache-a.akamaihd.net/items/it/img/arrow-10x10.png (http://www.esoterism.ro/ro/inteligsuflet.php#97859421). Are creier



Inteligenta spirituala exista si este considerata o dimensiune importanta a inteligentei. Ea nu are nimic de a face cu religia sau religiozitatea. Oamenii de stiinta atesta existenta unei anumite zone-Dumnezeu in creier. “Punctul lui Dumnezeu” a fost studiat de Persinger si de Ramachandran, fiind considerat a fi un centru spiritual incorporat in creier. Se pare ca punctul lui Dumnezeu este localizat la nivelul conexiunilor neuronale din lobii temporali. In cadrul cercetarilor si a testelor efectuate, au fost efectuate scanari cu emisii pozitronice. Oamenii de stiinta au constatat ca ariile neuronale se luminau ori de cate ori participantii la experiment purtau conversatii spirituale sau care il aveau in centru pe Dumnezeu. Creierul, nu doar inima, este sensibil fata de astfel de valori. Sa ne mire oare acest lucru?
In cadrul unei prelegeri tinute la Conferinta Stiintei si a Constiintei din New Mexico, aprilie 2001, Dana Zohar, specialist in fizica cuantica, sesiza 9 caracteristici ale Inteligentei Spirituale:


- capacitatea de a infrunta durerea, tragedia sau suferinta si de a accepta propriile greseli si a invata din ele
-capacitatea de a fi holistic, receptiv si deschis la tot, putand sesiza relatiile si legaturile care exista intre lucruri
-constientizarea sinelui: a sti cine esti cu adevarat si a sti ca esti conectat la intreg universul
-abilitatea de a celebra diversitatea: a fi recunoscator pentru faptul ca esti diferit de ceilalti
-abilitatea de a intreba “de ce”
-independenta de context – curajul de a fi independent si altfel, curajul de a nu te adapta conventiilor
-capacitatea de a RE-pune in rama, de a integra un lucru sau o situatie anume intr-un context anume
-spontaneitatea – abilitatea de a raspunde lumii intr-un mod corespunzator, fara toane sau frica.
-capacitatea de a te lasa condusa de viziuni, valori sau idealism


http://www.esoterism.ro/ro/inteligsuflet.php




http://i0.wp.com/codulluioreste.ro/wp-content/uploads/2013/04/images.jpg?resize=630%2C350

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/10353038_906712712708477_7159125824132882755_n.jpg ?oh=44b1d3fd01a90c5e7ed56706c4b97bec&oe=55F4C7C7






Atunci când suntem în armonie cu iubirea lui Dumnezeu, suntem în armonie cu iubirea din noi. Atunci, tot ceea ce se întâmplă în viața noastră, devine un miracol. Durerile și dezamăgirile dispar, rănile sufletești se vindecă și soarele iese din nou pe cer.
Când ne îndepărtăm de sursa noastră de Lumină și lăsăm prin ignoranță, ne prețuire sau nepăsare, ca valorile și flacăra iubirii să se stingă, când uităm de conexiunea cu iubirea din noi, când prin nemulțumiri lăsăm ca nori negrii ai îndoielilor și negativității să se strângă pe cerul vieții, când tot ceea ce ni se întâmplă nu mai par a fi destul de mulțumitoare pentru noi, când pentru toate neajunsurile și neîmplinirile noastre găsim vinovați și vinovății în afara noastră - vom oglindi lipsa de recunoștință față de viață și lipsa stimei de sine.
Pentru a schimba ceva atunci când toate par a ne fi potrivnice sau când durerile și nemulțumirile ne copleșesc, este esențial să înțelegem că, așa cum totul are un început și un sfârșit - așa și, orice sfârșit presupune și un nou început. Iar acest început, presupune gânduri, crezuri, emoții și atitudini diferite față de cele prin care ne-am atras consecințele nefavorabile sau potrivnice.
Așa cum anotimpurile și anii noștri se succed, așa și ciclurile vieți își găsesc armonia și echilibrul: între începuturi și sfârșituri, între nopți și zile, între bucurii și tristeți, între dureri și plăceri, între reușite și neîmpliniri, între iertare și ură, între ridicări și coborâri, între iubiri și dezamăgiri... Toate au darul să ne învețe să iubim și să ne prețuim și să prețuim, tot ceea ce este și ființează pe acest Pământ.
Fiecare dintre noi, ne aflăm pe paliere diferite de evoluție și percepție. În consecință, e firesc să ajungem să experimentăm prin gânduri, sentimente și trăiri - binele și răul, prin lumina sau întunericul oglindite din inima și sufletul nostru. Tot ceea ce trăim are rostul de a ne călăuzi către Adevăr și Lumină, învățându-ne prin experiențele și consecințele vieții, să discernem ”lumina” de ”întuneric” și să separăm ”binele” și valoarea, de ”răul” și non-valoarea din noi, pentru a le ști recunoaște, vindeca sau schimba - atunci când prin ochii minții și a sufletului, le oglindim în afara noastră și le recunoaștem în ceilalți, ca și calități sau defecte.
Sandor Kasza




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/11391550_363605733850704_297459541165585486_n.jpg? oh=73ab6e9c9f7ee7e60a65491d933d53da&oe=55C35567

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11146284_10152971835363423_3448601049550595611_n.j pg?oh=9652a1c30f7d11dc62b0ef00ca969c1e&oe=560D3EA0



Vindecarea de durere
Nu poți veni la Dumnezeu…dacă nu treci prin noaptea întunecată a sufletului…
Cum te poți ridica din cenușa durerii tale, dacă nu recunoști și nu accepți durerea?
Cei care pretind că nu există o rană acolo, nu-și încep călătoria spirituală.
Dacă vrei să te vindeci, amintește-ți… lasă durerea să iasă; recunoaște și acceptă rana. Trăiește împreuna cu ea și las-o să te învețe.
* Simte durerea. Amintește-ți violența.
* Iartă-te
* Fii bun cu tine însuți.
* Vezi durerea făptuitorului răului.
* Vezi violența ca un strigăt după iubire.
* Acum ridică-te.
* Jură că nu vei mai fi niciodată o victimă.
* Jură că nu te vei mai trăda niciodată.
* Înțelege că ai acceptat durerea, deoarece ai dorit iubire și nu ai știut cum să o capeți.
* Spune ce dorești acum.
* Spune-i nu abuzului.
* Învață să spui DA la ceea ce dorești.
* Învață să spui NU la ceea ce nu dorești.
* Nu face confuzie între cele două.
* Nu accepta ceea ce te face să nu te simți bine.
* Spune adevărul, chiar dacă asta ar însemna să te părăsească toți ceilalți.
* Fii ferm. Mergi înainte cu viața ta.
* Dorește să simți ceea ce simți și să-i faci pe alții să știe ce simți. Însusește-ți ceea ce simți și nu-i face pe alții responsabili pentru aceasta.
* Să știi că vindecarea este un proces care ține o viață întreagă.
* Ai răbdare. Nu poți grăbi acest proces. Vindecarea se face în ritmul ei propriu și liniștit. Acceptă-l. Nu forța lucrurile, pentru că te intorci la frică și iar îngheți în ea. Acceptă să tratezi fiecare problemă în momentul prezent. Despre asta este vorba cand ne referim la calea spirituală. Vindecarea rănilor. Vindecarea durerii noastre personale, făcand-o publică. Găsindu-ne parteneri întru vindecare. Această lucrare nu poate fi făcută într-o peștera de munte.
Cea mai scurta cale spre iluminare este cea care trece direct prin inimile noastre….
PAUL FERRINI- LINIȘTEA INIMI http://filedelumina.ro/2015/05/29/vindecarea-de-durere-2/#ixzz3bXN3YRq8 (http://filedelumina.ro/2015/05/29/vindecarea-de-durere-2/#ixzz3bXN3YRq8)

http://4.bp.blogspot.com/-40pMMYpuC_w/Uj8-PeF9F3I/AAAAAAAALIY/QveKiSNEX2c/s1600/cristale-calcit_df3c0cbf7344bf.jpg




http://www.lumeaspirituala.ro/pictures/cristal11.jpg





http://i.imgur.com/LSQSAYI.jpg

[latan.elena]

http://www.reikicenter.ro/wp-content/uploads/2014/06/alimentatia-sanatoasa-spiritualitate-reikicenter.ro_-1000x500.jpg





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xta1/v/t1.0-9/10155510_10203455558623164_343711873011519081_n.jp g?oh=3b263b2ccfc520e8819d0e4c8b693de1&oe=55F97436







https://www.youtube.com/watch?v=eIsYn_rA3rM





http://www.yogamagazin.ro/files/articles/%C2%A9luxsublima-spiritualitate-4.jpg

[latan.elena]

''Suntem mai mult decat oameni. Suntem constiinta, trup si spirit.
Suntem energie si iubire in manifestare.''


https://scontent-a-vie.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/t31.0-8/s960x960/10547778_688814114548848_7311285934927998983_o.jpg

[latan.elena]

https://i2.wp.com/blog.bioastromed.ro/wp-content/uploads/2012/03/Between-heaven-and-hell.jpg




... Raiul pe pământ este o alegere pe care trebuie să o faci, nu un loc pe care trebuie să-l găseşti ...
- citat de Wayne Dyer



https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/11012991_1611276415796429_4685867189221663432_n.jp g?oh=503ab8aebd7eddab039c531b019d5d11&oe=55FB6D5B





https://www.youtube.com/watch?t=56&amp;v=6PE_rSPQe6E

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/11407079_1563653507229101_6356044253205427981_n.jp g?oh=9f4dfc8991b7e14a70da95e31c7991ae&oe=560B98A8



Ganduri despre iubire

Iubirea este energia fiintei tale… Ea nu ştie nimic despre trecutul tau si nimic despre viitor. Iubirea cunoaşte numai prezentul, caci inima ta nu are nici o noţiune despre timp. Doar iubeste fara sa gandeasca daca esti iubit/a…, daruieste doar iubirea ta si astfel vei crea un gol in inima ta, pe care Universul se va grabi sa-l umple mereu si mereu, cu energie de calitate, superioara celei pe care o daruiesti.

Iubeste depersonalizat, caci doar astfel o vei putea trece dincolo de un chipuri sau de o asteptare, de un aspect vremelnic sau de o culoare…sau dincolo de aparente…, iubirea ta doar asteapta sa se infiripeze eliberata din colivia aurita a mintii tale… pentru a renaste de fiecare data cand o daruiesti… pentru a intalni un suflet nevinovat…sau unul ce e bolnav dar inca e fertil.

Iubirea doar este si se manifesta in sufletul celor care daruiesc…la fel cum se infiripeaza in sufletul celor ce stiu sa o primeasca si apoi o pretuiesc, daruind-o la randul lor… ca pe un dar minunat.

Iubirea este precum esti in inima ta, atunci cand ii iubesti pe toti… chiar si pe cei ce crezi ca nu merita iubirea ta, pe cei care nu sunt de acord cu tine, pe cei ce uneori te injura, pe cei ce uneori din neglijenta sau nepasare te ranesc, pe cei ce din neintelegere te privesc cu invidie. Iubeste-i, caci tu deja cunosti puterea iubirii ce in suflet o porti… si ai dobandit puterea in inima, s-o daruiesti… si sa-i ajuti pe cei ce poate-s rataciti…, printr-un zambet cald ce-i fara de prejudecati, menit doar sa-i molipseasca si pe cei deznadajduiti sau pe ce-i ce nu-si inteleg teama din suflet…si nu stiu ca prin credinta si iubire, o pot elimina.

Iubeste tot ce prin gandurile tale atingi, iubeste ceea ce te inconjoara: fie un copac sau firul ierbii…, frumusetea unui fluture in zbor sau o pasare ce albastrul cerului brazdeaza, un om ce-ti pare antipatic…, iubeste evenimetele frumoase din viata ta… dar si pe cele triste… toate-ti apartin printr-un neinteles destin, caci liberul arbitru iti da mereu prilej ca sa alegi… Iubeste Totul, asa cum te inconjoara si fii una cu Intregul de care apartii… chiar si de uneori, ti-e greu sa intelegi.

Doar iubeste, fara teama si fara sa-ti pese de ceea ce primesti… si astfel elibereaza-ti inima si sufletul de adevarurile tale… si de judecati. De vei proceda astfel, vei sti ca-ti oferi cel mai frumos dar din viata… si prin tine, iubirea iti renaste, de cate ori vei sti sa o oferi celor carora inveti sa le zambesti… si prin caldura iubirii tale vei sti sa-i imbratisezi. Astfel, tot ceea ce atingi cu inima ta, va renaste si va deveni parte a ta si parte a minunatul tau Univers, pe care-l cladesti.

Autor: Sandor Kasza






https://www.youtube.com/watch?v=NqTN3FGiUW0

[latan.elena]

''Cel ce dispretuieste bogatiile, simte deja, de acum, tot folosul acestui dispret, el este lipsit de orice grija in plus si fara de folos. Cel ce calca in picioare slava, primeste de aici de jos, rasplata sa, pentru ca el nu este rob nimanui, fiindca el se bucura de adevarata libertate. Cel ce doreste bunurile cerului, primeste in aceasta viata rasplata sa, pentru ca el nu face nici un caz de lucrurile prezente si trece cu usurinta peste toate greutatile si necazurile acestei vieti....''(Lumina Sfintelor Scripturi - Antologie din Opera Sfantului Ioan Gura de Aur)






http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/03/07/54fadacb448e03c0fd51d6ce/974x468.jpg

[latan.elena]

http://4.bp.blogspot.com/-Ak9d2LsjzUU/T7oPfQ6wICI/AAAAAAAACCE/APseRGxeCu0/s1600/pian4.gif


"Muzica este un raspuns ,caruia nu i s-a pus nici o intrebare!" Nichita Stanescu





https://isabellelorelai.files.wordpress.com/2013/05/4thepianoguys.jpg





Daca poezia este,,muzica mintii",atunci muzica este,,poezia" sufletului"




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xat1/v/t1.0-9/10500532_797701696942913_2617704800939823876_n.jpg ?oh=424a4e5139df311075f56a5b1425ae84&oe=55FF185A

[latan.elena]

http://i0.wp.com/www.e-dimineata.ro/wp-content/uploads/2014/04/Tolle.jpg?resize=350%2C200


1. Ființa nu se află doar dincolo, ci și înăuntrul fiecărei forme de viață, ca esență invizibilă și indestructibilă.
2. Începutul libertății e înțelegerea faptului că nu sunteți ”gânditorul”. În momentul în care începeți să observați gânditorul, un nivel superior de conștiință devine activ.
3. Obișnuiți-vă să vă întrebați: ”Ce se întâmplă în mine în acest moment?” Întrebarea vă va indica direcția corectă. Dar nu analizați, observați numai.
4. Urmăriți apariția oricărui sentiment defensiv. Ce apărați? O identitate iluzorie, o imagine din mintea dumneavoastră, o entitate fictivă.
5. Dați-vă seama că momentul prezent este tot ce aveți. Transformați clipa Acum în principalul focar de atenție al vieții dumneavoastră. Spuneți mereu ”da” momentului prezent.
6. Puneți capăt vechiului tipar de negare a clipei Acum și de rezistență față de momentul prezent. Faceți un obicei din a vă retrage atenția din trecut și viitor ori de câte ori nu vă mai sunt necesare.
7. Prezența este cheia spre libertate, deci numai acum puteți fi liber.
8. Folosiți-vă pe deplin simțurile. Fiți acolo unde vă aflați. Uitați-vă în jur. Priviți numai, nu interpretați.
9. Când creați o problemă, creați durere. Este nevoie doar de o simplă alegere, o simplă decizie: ”Orice s-ar întâmpla, nu-mi voi mai provoca durere. Nu voi mai crea probleme.”
10. Nu vă preocupați de rezultatul acțiunii dumneavoastră, ci acordați atenție acțiunii în sine. Rezultatele vor veni de la sine. Aceasta este o puternică practică spirituală.
11. Lăsați trecutul să moară în fiecare clipă. Nu aveți nevoie de el. Faceți referire la trecut numai atunci când acest lucru este absolut relevant pentru situația prezentă. Simțiți puterea acestui moment și plinătatea Ființei. Simțiți propria prezență.
12. Conștientizați-vă respirația. Simțiți aerul intrând și ieșind din corp.
13. Renunțați la așteptare ca stare mentală. Când vă surprindeți alunecând în așteptare… ieșiți repede din ea. Intrați în momentul prezent. Fiți, pur și simplu, și bucurați-vă de sentimentul vieții.
14. În viața dumneavoastră, nu acordați niciodată 100% din atenție lumii exterioare și minții. Păstrați o parte în interior.
15. Observați-vă rezistența interioară. Observați-vă atașamentul față de durere. Observați ciudata plăcere pe care o derivați din sentimentul de nefericire. Observați impulsul de a vorbi și de a vă gândi la aceasta. Rezistența va ceda când conștientizați aceste lucruri.
16. Indiferent dacă trăiți singur sau aveți un partener, cheia rămâne aceasta: să fiți prezent și să vă intensificați prezența printr-o și mai profundă concentrare a atenției în clipa Acum.



17. Când știți că nu aveți pace, conștiința acestui lucru creează un spațiu de liniște care înconjoară lipsa dumneavoastră de pace într-o îmbrățișare iubitoare și afectuoasă, care transforma apoi lipsa de pace în pace.
18. În fiecare moment, păstrați conștiința momentului, mai ales conștiința stării dumneavoastră interioare.
19. Învățați să exprimați ceea ce simțiți fără să învinovățiți
20. Tot ceea ce trebuie să faceți este să acceptați pe deplin momentul prezent. Atunci vă veți simți bine aici și acum și veți fi împăcat cu propria persoană.
21. Nu mai opuneți rezistență vieții. Astfel veți găsi pacea.
22. Observați orice plantă sau orice animal și lăsați-le să vă învețe ce înseamnă acceptarea a ceea ceeste și abandonarea de sine în clipa Acum.
23. Ori de câte ori simțiți negativismul apărând în interiorul dumneavoastră, acordați atenție lui Aici și lui Acum. Fiți prezent.
24. Nu căutați pacea. Nu căutați nici o altă stare decât cea în care sunteți acum. Pentru că astfel veți crea conflict interior și rezistență inconștientă.
25. Nu este nevoie să acceptați o situație de viață neplăcută. Recunoașteți pe deplin că vreți să ieșiți din respectiva situație. Apoi restrângeți-vă atenția la momentul prezent fără a-l eticheta mental în nici un fel.
26. Dacă situația dumneavoastră de viață vi se pare nesatisfăcătoare sau chiar intolerabilă, numai prin abandonare veți putea să spargeți tiparul de rezistență inconștientă care perpetuează situația.
27. Dacă întreagă situație de viață este nesatisfăcătoare sau neplăcută, extrageți din ea numai acest moment și abandonați-vă în fața a ceea ce este.
28. Dimensiunea spirituală devine o realitate vie în viața dumneavoastră numai când vă abandonați.
29. Când spuneți ”NU” unei persoane sau unei situații, lăsați răspunsul să vină din înțelegere, și nu dintr-o reacție. Lăsați-l să fie un ”nu” liber de reacție, un ”nu” de o calitate înaltă, liber de orice negativism, pentru a nu crea astfel o nouă suferință.
30. Iluminarea aleasă în mod conștient înseamnă să renunțați la atașamentul pentru trecut și viitor și să transformați clipa Acum în principalul focar de atenție al vieții dumneavoastră. Înseamnă să alegeți să rămâneți în starea de prezență, și nu în timp.
31. Nu puteți ierta cu adevărat, nici pe alții, nici pe dumneavoastră înșivă, atât timp cât sentimentul dumneavoastră de identitate derivă din trecut. Numai având acces la puterea lui Acum, care este propria dumneavoastră putere, poate exista iertare adevărată.
Și în ultimul rând fraza care mie mi-a plăcut în mod special…
32. Adevărul este că singura putere care există e conținută în momentul prezent: puterea propriei dumneavoastră prezențe.
Alege-le pe cele cu care rezonezi și aplică-le în viața ta. După ce reușești să bifezi una poți trece la următoarea și tot așa. Recomandarea mea ca prim pas, ar fi să alegi pentru început un punct care îți place și să îl introduci în viața ta. Observă-i rezultatele, și treci mai apoi la următorul.


http://www.e-dimineata.ro/cele-32-de-citate-din-eckhart-tolle-care-iti-vor-oferi-puterea-prezentului/




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11059793_343333542544590_5703287649889015151_n.jpg ?oh=115ae11d8a962fd5f4e1b5c8446a185e&oe=55E9BE9B

[latan.elena]

http://4.bp.blogspot.com/-Lrnn7-YtcdA/VXJwZEfTjRI/AAAAAAAACp8/f9R_U-RlkYI/s1600/644127_10151112522698663_2105520761_n-001.jpg


Non – Acțiunea: Marele Mister
De Frank M. Vanderer

http://dincolo-de-mine-sunt-eu.blogspot.ro/2015/06/non-actiunea-marele-mister.html?m=1







”Tot ceea ce vedeți în mine, nu este al meu, este al vostru!
Al meu este tot ceea ce văd eu în voi!”
Erich Maria Remarque



http://media.roportal.ro/upload/Image/flori/nuferi.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=LjCzPp-MK48

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/1661986_10153616228839466_2253975663653171288_n.jp g?oh=686957dbf4501aef92431a5621d0e054&oe=5683189D



Inteligenta inimii

Cum putem defini inteligenţa inimii ?
O recunoaştem ime*diat prin aceea că ne pune în contact cu umanitatea din noi.
Cel înzestrat cu ea pătrunde dincolo de suprafaţa lucrurilor şi ascultă motivaţiile profunde.

Nu raţiunea, ci emoţiile sunt cele ce guvernează lumea.
A sosit momentul să reflectăm la acest lucru. Să unim inteligenţa minţii cu inteligenţa inimii. Democraţia ne cere acest preţ.

Emoţiile pe care nu vrem să le ascultăm preiau puterea.

Isabelle Filliozat – INTELIGENTA INIMII,
Fragmente aici (http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Inteligenta_%20inimii.htm)




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/1237889_10152229742274466_1956080713_n.jpg?oh=e789 ccfb9442b1e9f660a79b1a529313&oe=5635DA9C

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=5WxKk3wUZvI







https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14591729_538087393069203_2539615767381503237_n.jpg ?oh=fa4d85fdb2955fbb985f9f77be1cecac&oe=586C8052








"De cânţi frumuseţea, chiar şi în inima deşertului, va avea cine să te asculte.''

Khalil Gibra






https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13934587_328083187581644_8311228177839125454_n.jpg ?oh=a8af248ddc9a38579c1dd775441775cc&oe=581F5474

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=z3cgPbd9I2A







http://www.explorimentez.ro/wp-content/uploads/2015/06/bepic.net_-1080x608.jpg





Doamne, nu știi cât de mult m-am zbătut să îți aduc o ofrandă dar oricât am căutat, nimic nu mi s-a părut potrivit.
Ce rost are să îi duc aur, unei mine de aur, oceanului apă sau Orientului mirodenii?
Nu are nici un rost să îți ofer inima și sufletul pentru că le ai deja așa că ți-am adus o oglindă, în care să te privești și să îți amintești de mine!

Rumi





https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13907049_284700391898941_8871386701158421422_n.jpg ?oh=591773ea24415471cd8d4b7bf320822a&oe=5856DC24

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=KBgZp2gpmdA








https://wikipedlia.files.wordpress.com/2014/04/liniste.jpg






Continua sa bati si in cele din urma bucuria dinauntrul tau va deschide o fereastra sa vada cine e la usa.

Rumi






https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14581310_538097189734890_6506088561743982849_n.jpg ?oh=b3f1d0ce1669b85bd93413b02df03307&oe=5872C079

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xta1/v/t1.0-9/1558562_367591090118835_5617154819136200322_n.jpg? oh=d0fdeef2b3755533beae2a5e71ba4269&oe=55FC0C85









https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xta1/v/t1.0-9/11257151_10203532225219781_1365374678180152708_n.j pg?oh=0dd0e695bed83aba46546271615de9c5&oe=55F55D9C


https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203532225219781&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=BBMcIG_NSRM






Si tac! Ce pot să fac mai mult?
Nemăiestritu-mi glas nu poate
Să-ți umple mintea c-un cuvânt.
O! Ce ridicole-ar fi toate,
De n-ar fi triste, precum sunt...

Mihail Lermontov ( 15 octombrie 1814 - 1841)




https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/22/3d/79/223d7959c30815d3d6b4139a813ea35b.gif

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xta1/v/t1.0-9/11412349_497438417080146_7044583861261532105_n.jpg ?oh=ee8f994c372bf04834255b6453e8eefe&oe=55E9706A






https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/11407266_10203565753377964_1500813689962299415_n.j pg?oh=e801e8061c1921e7bc46da866175aee1&oe=5630BD85






Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)



Bună dimineața și bine v-am regăsit!
Fie ca azi, să fie pentru fiecare dintre noi, o zi a trezirii conștiinței, în care să ne readucem aminte de miracolului lumii și a iubirii divine din noi. Prin ele, Dumnezeu ne dă dovada măreției și a prezenței sale în viața noastră, dovedindu-ne prin darurile pe care le primim și prin energia Luminii cu care ne îmbrățișează, grația frumuseții sale. Atunci când... Vezi mai mult (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203565753377964&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&theater#)






https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/11401283_497439037080084_335536948374887069_n.jpg? oh=96f56fe59a1dab164d543e90cf1c5b2c&oe=55EC9DA4

[latan.elena]

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xaf1/v/t1.0-9/10505465_995496630474972_8878553998698647860_n.jpg ?oh=0af3e0839f8884b9bfe8a5193aacc1c5&oe=563526BD





Suprafaţa Pământului este malul oceanului cosmic. Pe acest mal, am aflat cele mai multe din ceea ce ştim. Recent, am înaintat un pic mai in larg, poate pana la gleznă, şi apa pare primitoare (sa ne invite sa mergem mai departe). O parte din fiinţa noastră ştie că de aici (din Cosmos) am ajuns să fim. Tânjim să revenim (la/în Cosmos), şi putem, deoarece Cosmosul este de asemenea în noi. Suntem făcuţi din praf stelar. Suntem o modalitate a cosmosului de a se cunoaşte pe sine.
La distanţă egală faţă de atomi şi de stele, noi ne extindem orizonturile de cercetare pentru a le cuprinde pe amândouă: infinitul mic şi infinitul mare.
C Sagan





https://www.youtube.com/watch?t=87&amp;v=DFFc8TGJPNo

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=Ng0unR0c57I

[latan.elena]

http://www.explorimentez.ro/wp-content/uploads/2015/06/bepic.net_-1080x608.jpg





Scrisoarea secreta a lui Albert Einstein catre fiica sa Leiserl.



Biblioteca imi e plina de biografii si ma las purtata de imaginatie dincolo de timp, prin vieti de oameni cu zvac si viziune, de-a lungul destinelor ce au lasat amprente in istoria lumii, dincolo de iubiri ce au traversat poduri de prejudecati si incercand sa inteleg genii de neinteles.

Scrisoarea aceasta a ajuns la mine de curand si mi se pare atat de frumoasa, incat merita impartasita. Se pare ca este una dintre cele 1400 de scrisori donate in anii 1980 de Lieserl, fiica lui Einstein,

http://www.explorimentez.ro/wp-content/uploads/2015/06/147e6da302921db17153bf394a9f123c.jpg

Universitatii Ebraice din Ierusalim, cu mentiunea de a nu fi publicate decat dupa minim doua decenii de la moartea tatalui sau.

Iata una dintre ele, in care se vorbeste despre legea suprema a universului, cea mai puternica forta ce poate exista:

“Cand am propus teoria relativitatii, foarte putini oameni m-au inteles, iar ceea ce urmeaza sa destainui umanitatii acum, se va ciocni de neintelegerea si prejudecatile din aceasta lume.

Te rog sa pastrezi aceste scrisori atat timp cat este necesar, ani, decenii, pana cand societatea este suficient de avansata pentru a accepta ceea ce voi explica mai jos.

Exista o forta extrem de puternica, pentru care, cel putin pana in prezent, stiinta nu a gasit o explicatie formala. Este forta care include si guverneaza totul, este chiar in spatele oricarui fenomen care are loc in univers si inca nu a fost identificata de noi. Aceasta forta universala este IUBIREA.

Cand cercetatorii au investigat o teorie unificata a universului, au uitat cea mai puternica forta nevazuta. Iubirea este Lumina, care ii lumineaza pe cei ce o ofera si o primesc. Iubirea este gravitatie, deoarece ii face pe unii oameni sa se simta atrasi de altii. Iubirea e putere, deoarece multiplica tot ce avem mai bun si ofera umanitatii sansa de a nu pieri in propriul egoism orb. Iubirea expune si reveleaza. Pentru iubire noi traim si murim. Iubirea e Dumnezeu si Dumnezeu este Iubire.

Aceasta forta explica totul si ofera sens vietii. Aceasta este variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru ca ne este frica de iubire deoarece este singura energie din univers pe care fiinta umana nu a invatat sa o controleze dupa vointa sa.

Pentru a evidentia iubirea, am creat o simpla subtituire in cea mai faimoasa ecuatie de-a mea. Daca in loc de E=mc2, acceptam ca energia pentru a vindeca intreaga lume poate fi obtinuta din multiplicarea iubirii cu viteza luminii la patrat, atunci ajungem la concluzia ca iubirea este cea mai puternica forta ce exista, deoarece nu are nici o limita.

Dupa esecul umanitatii in a utiliza si controla celelalte forte din univers, care pana la urma s-au intors impotriva noastra, este imperios sa ne hranim pe noi insine cu o alta forma de energie…

Daca vrem ca speciile noastre sa supravietuiasca, daca vrem sa descoperim sensul vietii, daca vrem sa salvam lumea si fiecare fiinta constienta ce traieste, atunci iubirea este unicul raspuns.

Probabil nu suntem inca pregatiti sa cream o bomba a iubirii, un mecanism destul de puternic pentru a distruge ura, egoismul si lacomia care devasteaza planeta.

Cu toate acestea, fiecare individ poarta cu sine un mic, dar puternic generator de iubire, a carui energie asteapta sa fie eliberata.

Cand o sa invatam sa oferim si sa primim aceasta energie universala, draga Lieserl, vom putea afirma ca iubirea invinge tot, ca poate transcende totul si orice, deoarece iubirea este chintesenta vietii.

Regret profund ca nu am fost capabil sa exprim ceea ce este in inima mea, care a batut in liniste pentru tine intreaga mea viata. Poate e prea tarziu pentru scuze, dar cum timpul e relativ, simt nevoia sa iti impartasesc ca Te Iubesc si datorita tie am ajuns la raspunsul suprem!

Tatal tau,

Albert Einstein”

Sursa acestui articol este contul de twitter al faimosului cercetator Gregg Braden (http://www.greggbraden.com/), cunoscut pentru cercetarile sale din domeniul fizicii cuantice. In paralel, este pasionat de culturile antice si desfasoara analize amanuntite atat la situri arheologice, cat si asupra manuscriselor vechi.
“Exista doar doua cai de a-ti trai viata.
Una, ca si cand nimic nu e miracol,
Cealalta, ca si cand totul e miracol.”
A. Einstein
Alegeti sa vedeti miracolul!
Alegeti iubirea!


http://www.explorimentez.ro/scrisoarea-secreta-a-lui-albert-einstein-catre-fiica-sa-leiserl-dezvaluie-care-este-forta-superma-din-univers-singura-noastra-salvare/

[latan.elena]

https://fiituinsutimaa.files.wordpress.com/2014/06/divin.jpg





Una din legile lui Zalmoxe:

"Mulţumeşte pământului pentru toate cele ce-ţi oferă,
mulţumeşte cerului pentru ploaia care îţi hrăneşte pământul,
mulţumeşte soarelui pentru căldura şi lumina casei tale şi a pământului tău,
mulţumeşte lunii pentru liniştea somnului tău,
mulţumeşte stelelor că veghează asupra somnului tău,
mulţumeşte muntelui pentru poveţele sale,
mulţumeşte pădurii pentru tot ce iei de acolo,
mulţumeşte izvorului pentru apa ce-o bei,
mulţumeşte copacului pentru lucrările ce-ţi arată,
mulţumeşte omului bun ce-ţi aduce bucurie şi zâmbet pe chip"..si nu in ultimul rand, multumeste-ti tie pentru ca ai ales sa experimentezi toate acestea.


http://i61.tinypic.com/2zyln41.jpg










http://www.inspirefirst.com/wp-content/uploads/2014/04/002-fractal-art-silvia-cordedda.jpg






https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/1653300_10203582114346978_6059188660825851746_n.jp g?oh=314a13007050be468f74634a9e805e6c&oe=5632A395





Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)





Bună dimineața!
Vă doresc o zi a prețuirii și a abundenței valorilor în viața voastră, pentru a depăși toate acele insuficiențe, neliniști, frici, neajunsuri, dezamăgiri și nemulțumiri ale vieții, care vă împiedică să vedeți, să înțelegeți și să vă manifestați frumusețea sufletească și bucuria de a fi - prin tot ceea ce este, sunteți, aveți, experimentați și faceți - văzându-le ca pe niște căi și ... Vezi mai mult (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203582114346978&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&theater#)
-




https://daniilgaucan.files.wordpress.com/2014/12/divin.jpg?w=574&h=423

[latan.elena]

POVESTE CU TALC


Un profesor de filosofie dorind să vorbească studenților săi despre arta de a trai, stătea în faţa clasei având pe catedră câteva lucruri.http://www.marian-rujoiu.ro/wp-content/uploads/2014/03/lucrurile-importante-di-viata.jpg
Când ora a început, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare gol,pe care l-a umplut cu pietre de dimensiuni mari. I-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin şi aceştia au convenit că era plin.
Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor.
Pietricelele au umplut golurile dintre pietrele mari. I-a întrebat din nou pe studenţi dacă borcanul era plin iar aceştia au fost din nou de acord că era.
Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenţi cum stătea treaba iar aceştia au răspuns în cor “Pliiin!”
Profesorul a scos de sub catedră două ceşti cu cafea pe care le-a turnat în borcan, umplându-l de această dată definitiv. Studenţii au râs.
După ce hohotele s-au domolit profesorul a spus:, “Acum aş dori să înţelegeţi că acest borcan reprezintă viaţa voastră, reprezinta arta de a trai. Pietrele mari reprezintă lucrurile importante din viata pentru voi: familia, copiii, sănătatea, prietenii şi pasiunile voastre. Dacă totul ar fi pierdut în afară de acestea, viaţa voastră tot ar fi tot plină.”
“Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează pentru voi, serviciul, casa, maşina, partea financiară, însă nu atât de importante ca cele dintâi. ”
“Iar nisipul e restul lucrurilor mărunte, care nici măcar mâine nu vor mai continua, agitația inutilă, stresul (http://www.marian-rujoiu.ro/cum-elimini-usor-stresul-power-talk-episodul-4/), etc”
“Dacă veţi începe cu nisipul, apoi cu pietricele nu veţi mai avea unde să puneţi pietrele mari.”
“La fel şi în viaţă, dacă îţi iroseşti tot timpul şi energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine.”
“Acordă atenţie lucrurilor importante pentru fericirea ta. Stabileşte-ţi priorităţile, restul e doar nisip.”
http://www.marian-rujoiu.ro/wp-content/uploads/2014/03/arta-de-a-trai-300x148.jpgUnul dintre studenţi a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele două ceşti de cafea.
Profesorul a zâmbit “Mă bucur că întrebi asta, ele vor doar să arate că, oricât de plină ar părea viaţa ta, e loc întotdeauna pentru două ceşti de cafea, împreună cu un prieten…”

[latan.elena]

https://daruldivin.files.wordpress.com/2014/11/7181909_orig.jpg




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtf1/v/t1.0-9/11427199_902597516453219_8078978535902297560_n.jpg ?oh=c02439faf019c174395b476a2f84dd3e&oe=562CC538



"Lasă recunostinta sa fie perna pe care îngenunchezi să spui rugăciunea de noapte. Si credinta să fie puntea pe care tu o construiesti pentru a depăsi răul si pt a spune bun venit binelui" ( Maya Angelou, Celebrations: Rituals of Peace and Prayer )





https://daruldivin.files.wordpress.com/2014/10/pizap-com14125887111251.jpg

[latan.elena]

http://1694138650.rsc.cdn77.org/wp-content/uploads/2015/06/desert-nor-pilda-692x360.jpg
http://caplimpede.ro/dragostea-nu-moare-niciodata-este-transformata-tu-ce-ai-facut-cu-dragostea-ta/



DRAGOSTEA NU MOARE NICIODATA! ESTE TRANSFORMATA… TU CE AI FACUT CU DRAGOSTEA TA?



Un tanar nor se nascuse in toiul unei mari furtuni peste Mediterana. Nici n-a avut timp sa creasca insa acolo, ca un vant puternic a impins toti norii inspre Africa. De indata ce norii au atins continentul, vremea s-a schimbat. Un soare stralucitor scanteia pe cer si, intinse sub nori, se rasfatau dunele aurii ale Saharei. Cum in desert nu ploua aproape niciodata, vantul a continuat sa impinga norii catre padurile din sud. Intre timp, asa cum se intampla si cu tinerii oameni, tanarul nor a hotarat sa-si paraseasca parintii si vechii prieteni ca sa descopere lumea. Ce faci? a strigat vantul. Desertul e la fel peste tot. Intoarce-te langa ceilalti nori si o sa megem toti in Africa Centrala, unde sunt uimitori munti si arbori! Dar tanarul nor, un rebel innnascut, a refuzat sa-l asculte si, incet, a lunecat pana a gasit o briza blanda si generoasa care i-a permis sa ajunga peste dunele aurii de nisip. Dupa multa fataiala incolo si incoace a observat ca una din dunele de nisip ii zambea. El a vazut ca duna era si ea tanara, nou formata de vantul care tocmai trecuse pe acolo. Si el s-a indragostit atunci si acolo de parul ei cel auriu. Buna dimineata, zise el. Cum e viata acolo jos? Am tovarasia celorlaltor dune, a soarelui si a vantului si a caravanelor care trec uneori pe aici. Uneori e chiar fierbinte, dar e totusi suportabil. Cum e viata acolo sus? Avem si aici soare si vant dar lucrul bun e ca eu pot calatori pe cer si pot vedea multe lucruri. Pentru mine, zise duna, viata e scurta. Cand vantul se va intoarce dinspre paduri, voi disparea. Si asta te intristeaza? Ma face sa simt ca nu am un rost in viata. Si eu simt la fel. De indata ce alt vant va veni voi merge spre sud si ma voi transforma in ploaie; dar asta e destinul meu. Duna a ezitat un moment, apoi a spus: Stii tu oare ca noi in desert numim ploaia paradis? Nu aveam idee ca as putea fi vreodata asa de important, zise mandru norul. Am auzit alte dune batrane povestind despre ploaie. Ele spun ca dupa ploaie suntem acoperite cu iarba si flori. Dar eu nu voi trai niciodata asta pentru ca in desert ploua atat de rar. A fost de data asta randul norului sa ezite. Apoi a zambit larg si a zis: Daca vrei, as putea sa fiu acum ploaie peste tine. Stiu ca abia am ajuns aici, dar te iubesc si as vrea sa stau aici pentru totdeauna. Cand te-am zarit prima data pe cer, m-am indragostit si eu de tine, zise duna. Dar daca iti vei transforma in ploaie frumosul tau par alb, vei muri. Dragostea nu moare niciodata, zise norul. Este transformata, si pe de alta parte, vreau sa-ti arat ce este paradisul. Si el incepu sa mangaie duna cu mici picuri de ploaie, astfel incat sa stea impreuna cat mai mult, pana cand aparu un curcubeu. In ziua urmatoare micuta duna era acoperita de flori. Alti nori care treceau spre Africa au crezut ca trebuie sa fie o parte din padurea pe care o cautau si au mai scuturat niste ploaie. Douazeci de ani mai tarziu, duna fusese transformata intr-o oaza care improspata trecatorii cu umbra copacilor sai. Si astea toate, pentru ca intr-o zi un nor s-a indragostit si nu s-a temut sa-si daruiasca viata acestei iubiri. Paulo Coelho .








http://www.informal.ro/wp-content/uploads/2014/06/floriledesertului.jpg





http://sufletedecristal.weebly.com/uploads/5/7/8/4/5784517/7656618_orig.jpg

[latan.elena]

IMAGINI ABSOLUT SUPERBE !





http://4.bp.blogspot.com/-tAbZpKhod_M/UouCJGjQnaI/AAAAAAAAMvQ/tUCmGMvS9dY/s640/Stele+Teide_029.jpg





http://1.bp.blogspot.com/-Y_Q-wRk0TYk/UouN1onfgxI/AAAAAAAAMvs/JD86Linpueo/s640/Ciucas_+2013_017.jpg






http://4.bp.blogspot.com/-opPoI-OrRso/UouLKEaUSvI/AAAAAAAAMvk/zXSHREyhtcY/s640/Copacul_005.jpg







http://4.bp.blogspot.com/-jI8E5gs_X_o/UouOETv6eaI/AAAAAAAAMv0/f5hADPHu-Tc/s640/Rasarit+Ceahlau_011.jpg






http://2.bp.blogspot.com/-z8s9HTjXvug/UouQWUjBo3I/AAAAAAAAMwA/88HSe2CNqiA/s640/Pietrele+Mariei_140.jpg




ARTICOLUL SI MAI MULTE IMAGINI AICI :http://beauty-love-wisdom.blogspot.ro/2013/11/acasa-la-mama-gaia-calatorind-in.html







https://www.youtube.com/watch?v=uWq0T352R44

[latan.elena]

http://www.carticusuflet.ro/wp-content/uploads/2014/11/untitled.png


Juliette Drouet: ”Scrisori către Victor Hugo” sau jumătate de veac de dragoste

Era sărit nițeluș peste 30 de ani când a văzut-o, întâiași dată. Publicase primul său roman, “Han din Islanda”, de aproape un deceniu, era cunoscut. Ea, nu. O actriță de mâna a doua, orfana de mama de la nastere, de tata din primele luni de viata. Ceva mai tânără, 27 de ani.

S-au cunoscut în vara lui 1833. Ea dădea probe pentru rolul prințesei Negroni, din ”Lucreția Borgia”, piesa lui. Atunci a remarcat-o. S-a prezentat: “Victor Hugo”. Ea, ”Juliette Gauvain”, ca actrită, Drouet. S-au iubit în podul teatrului, în fan. Așa a debutat ceea ce mulți numesc cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor. Ceilalți, deopotrivă, acuză: o actriță modestă, intra in lumea teatrală grație amantlâcului cu marele Hugo. Asta-i ceva memorabil? Dar cum altfel poate fi numită o relație ce avea să dureze 50 de ani de amor, cu mii de scrisori între cei doi?


http://1.bp.blogspot.com/-mZRme1bVp-w/ToGxeFay1HI/AAAAAAAAA_I/yj7yDccv9Cs/s1600/juliette+drouet+letter.jpg


”Dragă Toto”…Așa-l alinta…
S-au iubit din prima zi. La propriu și la figurat. El, extrem de gelos, i-a cerut să renunțe la tot: carieră, scenă, teatru. L-a urmat orbește. I-a devenit amantă, prietenă, secretară, confidentă. Indiferent unde se afla, scriitorul, una dintre cele mai luminate minți ale literaturii franceze, punea mâna pe peniță și lansa depeșe. “Scrie-mi! Scrie-mi tot ce-ți trece prin cap, tot ceea ce face inima ta să bată!”, ii spunea. Ea îi raspundea cu “Dragă Toto”…Așa-l alinta.

L-a iubit în Franta Republicană. L-a iubit când l-a făcut “tradător” pe Napoleon al III-lea și a fost exilat la Bruxelles și, apoi, la Jersey. L-a iubit peste tot. Hugo era căsătorit, avea copii. A fost alături de el la moartea lui Leopold, puiul lui Hugo și al Adelei Foucher, decedat la o vârstă fragedă. I-a fost alături la scrierea lui “Ruy Blas”, opera sa dramatică, alături la capodopera “Mizerabilii”, la “Omul care râde” sau la majestuoasa “Legenda secolelor”. Au îmbătrânit împreună. La fel și scrisorile lor.


http://4.bp.blogspot.com/-n5zoMAbd80E/ToGdjJrLr9I/AAAAAAAAA-w/HNblYquzVko/s200/victor+hugo+.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-8sxPQ1YxwV8/ToGdt6BolgI/AAAAAAAAA-0/5ESbhyMUGDY/s200/jules-bastien-lepage-+juliette+drouet.jpg


Ea s-a stins în mai 1883. Cu câteva zile înainte deschisese o depeșă: “Să incepem cel de-al 50-lea an al scrisorilor noastre cu aceste cuvinte mirifice: TE IUBESC!”. Semnat, “TOTO”.
Hugo a mai trăit puțin. S-a stins acum 129 de ani. La moarte a avut parte de funeralii naționale. Două milioane de oameni l-au vegheat pe ultimul drum. L-au coborât in Pantheon, alături de Dumas cel batrân. Zola, alt titan, avea să li se alăture mai târziu.
In 1912, când Louis Kock, executorul Juliettei, a decedat, a lăsat moștenire scrisorile. Erau 2.000…


AICI MAI MULT:

http://beauty-love-wisdom.blogspot.ro/2011/09/s-au-iubit-jumatate-de-veac.html

[latan.elena]

http://1694138650.rsc.cdn77.org/wp-content/uploads/2015/05/citate-buddha-692x360.jpg



„Calea nu este in cer. Calea este in inima.”
„Fiecare fiinta umana este autoarea propriei sale sanatati si boli”
„Nimeni nu ne salveaza in afara de noi. Nimeni nu poate si nimeni nu reuseste. Noi insine trebuie sa ne gasim calea pe care sa mergem.”
„In cer nu exista nicio deosebire intre est si vest, oamenii creeaza distinctii in mintea lor si apoi cred ca sunt adevarate.”
„Trebuie sa existe rautate pentru ca bunatatea sa isi dovedeasca puritatea asupra raului.”
„Este usor sa vedem greselile altora, dar dificil sa vedem propriile greseli. Unul arata greselile altora ca si cum ar fi o pleava in vant, dar ascunde defectele proprii ca un jucator viclean care isi ascunde zarurile.”
„Avem mintea antrenata; devenim ceea ce gandim. Cand mintea este pura, bucuria urmeaza ca o umbra care nu pleaca niciodata.”
„Duceti pana la capat mantuirea voastra. Nu depindeti de altii.”



http://cuvintecelebre.ro/wp-content/uploads/2014/08/Citat-Buddha-638x338.png

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=xWRb8PYB8sQ

[latan.elena]

http://image.slidesharecdn.com/fa-titimp-101017144129-phpapp02/95/fati-timp-1-728.jpg?cb=1287326773




http://4.bp.blogspot.com/-kf3DcxMmJzM/UhNLXhTHHUI/AAAAAAAAmVo/mw5N-LDBYE4/s1600/slide-2-1024.jpg

Fă-ţi timp – Rudyard Kipling

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!
Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!
Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!
Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!


http://fs72.trilulilu.ro/imgs/Cristi1967/fa-ti-timp-4_747619ea5e882e.jpg?size=original

[latan.elena]

http://www.icscc.ro/sites/default/files/styles/large/public/gratia_divina_0.jpg?itok=h7ttqKMl





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/11012914_10203618520457108_3328769497346644316_n.j pg?oh=8d2116d5a8afabd70a919fb2e740e52f&oe=562C8968






Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)




Bună dimineața!
Vă doresc o zi plină de liniște, împăcare și pace sufletească, pentru a vă putea bucura de darurile voastre și recompensele spirituale ale unei vieți trăite în integritate, moralitate, bunătate și îngăduință, față de voi și față de cei din jur. Când ne vom dobândi liniștea inimii, și vom înceta să ne mai trădăm Sinele Spiritual. Atunci, Sinele nostru nu va mai putea fi trădat de fa...Vezi mai mult (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203618520457108&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&theater#)







https://anasstassya.files.wordpress.com/2013/02/ef13619c2c13ca9e65e4463a77f7a40f.jpg

[latan.elena]

https://drumuricatretine.files.wordpress.com/2011/06/226972_422555487833425_231374603_n.jpg?w=900






Fie ca tu să fii binecuvântat(ă)! (https://drumuricatretine.wordpress.com/2011/06/01/fie-ca-tu-sa-fii-binecuvantata/)



by Solarris (https://drumuricatretine.wordpress.com/author/solarris/)
Fie ca tu să fii binecuvântat(ă) cu toate lucrurile bune! Fie ca bucuriile tale, asemeni stelelor noaptea, să fie prea numeroase pentru a putea fi numărate.
Fie ca victoriile tale să fie mai abundente decât tot nisipul de pe toate plajele, de pe toate oceanele din întreaga lume.
Fie ca lipsa şi lupta să servească doar pentru a te face mai puternic(ă).
Şi fie ca frumuseţea, ordinea şi abundenţa să fie camarazii tăi constanţi.
Fie ca orice drum pe care îl alegi să te conducă înspre ce este pur, bun şi minunat!
Fie ca orice îndoială şi teamă să fie înlocuită de încrederea profundă, fermă, pe măsură ce observi dovada unei Puteri mai Inalte peste tot în jurul tău.
Şi când este doar întuneric şi furtunile vieţii se apropie, fie ca Lumina din adâncul fiinţei tale să aducă iluminare lumii.
Fie ca întotdeauna să fii conştient(ă) că eşti iubit(ă) peste măsură şi fie ca tu să vrei să iubeşti necondiţionat în schimb.
Fie ca întotdeauna să te simţi protejat(ă) şi legănat(ă) de mâinile Divinităţii asemeni unui copil preţuit ce eşti.
…Şi când eşti tentat(ă) să judeci, fie ca tu să îţi aminteşti că toţii suntem UNA şi fiecare gând pe care-l gândeşti se reflectă în Univers şi atinge pe toate şi pe toţi!
…Şi când eşti tentat(ă) să păstrezi doar pentru tine, să îţi aduci aminte că Iubirea curge mai bine când este liberă şi în a dărui se află cel mai mare dar pe care-l putem primi.
Fie ca întotdeauna să ai muzică şi zâmbet.
…Şi fie ca un curcubeu să urmeze fiecărei furtuni.
Fie ca fericirea să spele orice dezamăgire,
Fie ca bucuria să dizolve orice tristeţe
Şi fie ca dragostea să uşureze orice durere.
Fie ca fiecare rană să aducă Inţelepciune şi fie ca fiecare încercare să aducă triumf.
…Şi cu fiecare zi care trece, fie ca tu să iubeşti mai abundent decât ai făcut-o cu o zi înainte.
Fie ca tu să fii binecuvântat(ă) şi fie ca alţii să fie binecuvântaţi de tine!
Aceasta este dorinţa mea din inimă pentru tine.Fie ca tu să fii binecuvântat(ă)!
(Kate Nowak)

https://drumuricatretine.wordpress.com/2011/06/01/fie-ca-tu-sa-fii-binecuvantata/




https://www.youtube.com/watch?v=fWyUQq9-0b8

[latan.elena]

Lifespirit.tv



'' Nu te-ai saturat?
Inca nu te-ai saturat?
Acum esti pregatit?
Am vorbit tot timpul, cu toata lumea, cu propria lor voce.
Intrebarea este: cine asculta?
Aveti nevoie de frica pentru a fi sau pentru a face
ceea ce este in mod natural bine?
Trebuie sa fiti amenintati, pentru a fi buni?
Si ce inseamna sa fii bun?
Cine are ultimul cuvant in aceasta privinta?
Va spun ceva: voi va faceti singuri regulile!
Voi stabiliti principiile.
Ceea ce trebuie sa faci este sa raspunzi la o intrebare
simpla: ...
Raspunde la aceasta intrebare, si voi fi acolo!
Intotdeauna! In toate modurile!
Suferinta n-are nicio legatura cu evenimentele, ci cu
reactia in fata evenimentelor.
Ce se intampla este doar ceea ce se intampla!
Ingrijorarea este activitatea unei minti, care
nu intelege conexiunea ei cu Mine (Dumnezeu)!
Ar trebui sa te pedepsesc pentru ca n-ai facut o alegere
pe care Eu ti-am asternut-o la picioare?
Aceasta este intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui,
inainte sa-Mi desemnezi Mie rolul de Dumnezeu care
condamna!
Fara incetare M-ai implorat sa Ma arat, sa Ma explic,
sa Ma dezvalui, si fac asta aici, in termeni atat de simpli,
incat nu ai cum sa Ma intelegi gresit!
Sunt aici!
Chiar aici!
Chiar acum! ''





https://www.youtube.com/watch?v=MMvuij1wHjw

[latan.elena]

https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13255961_1299453070084466_7266134716649074427_n.jp g?oh=56968bc1f26296fec3f5d7e39f674017&oe=57CC5464




Lifespirit.tv (https://www.facebook.com/Lifespirit.tv/?fref=photo)


Una dintre legile hermetismului este
Legea POLARITATII.
Exista doua polaritati fundamentale, YIN-ul si YANG-ul!
Polaritatea feminina, pasiva si polaritatea masculina, dinamica.
Exista o dinamica a opusilor complementari,
care se contin unul in celalalt, si care formeaza impreuna
starea de armonie perfecta!
Barbatul si Femeia sunt cei doi Poli (intr-o relatie),
care ar trebui sa se completeze reciproc, perfect,
cand polaritatea este respectata!
COMPATIBILITATEA, din toate punctele de vedere, este esentiala!
Femeia trebuie sa-si hraneasca esenta feminina,
iar Barbatul, pe cea masculina, fiecare urmarind, deopotriva,
atat propria armonie, cat si pe cea a relatiei!
Femeia este Femeie, iar Barbatul este Barbat!
Atunci cand se afirma ca Femeia ii este superioara Barbatului,
sau ca Barbatul ii este superior Femeii, se pleaca, din start,
de la o PREMISA GRESITA, si se ,,construieste,, pe ea,
conducand, in timp, la erori!




Nitu Olimpia (https://www.facebook.com/mariana.marinescu11?fref=ufi&rc=p) Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Geneza . Omul este si barbat si femeie . In el se afla si yin si yang . Spre exemplu limba 1 impreuna cu buzele 2 (feminin) naste cuvantul (copilul) Inteligenta 1 fara dorinta de a face , fara determinare 2 , nu produce rexultate . Inima 1 fara cele 2 vase vena si aorta nu isi poate indeplini functia . - cu - nu functioneaza la fel cum nici z+ cu + nu functioneaza. Cautam barbatul sau femeia in exterior pentru ca ju stim cum sa echilibram si sa dirijam polaritatile care sunt in noi . Adevarata uniune este atunci canad se uneste sinele inferior cu cel superior. Cand sarpele isi inghite coada ( forma verighrtei z) atunci yin si Yang. Se echilibreaza si devenim Oameni . Cei din exterior ne arata doar unde sunt bubele din noi , unde mai avem ceva de inteles si de lucrat . Eee , se poate intampla , dar rar ca 2 oameni intregi sa se uneasca si atunci vor fi 4 2 yang 2 yin . Un asemenea cuplu ar fi inzestrat cu o forts si putere extrema as putea spune asemenea lui Dumnezeu z, in vuziunea noastra . Dumnezeu este insa peste puterea noastra de imaginatie , o multitudine de cercuri ( floarea vi!etii) noi abia dupa x reincarnari ajungem sa devenum un cerc .




https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13239111_1291592564203850_521143946455969319_n.jpg ?oh=198f320cbecda8ce33e9ac8678d4315c&oe=57CB446B

[latan.elena]

https://drumuricatretine.files.wordpress.com/2012/06/iubirea.jpg




iubirea ~ osho

Pentru a intelege iubirea, trebuie in primul rind sa fiti plini de iubire; numai atunci puteti intelege iubirea. Milioane de oameni sufera: ei doresc sa fie iubiti, insa nu stiu cum sa iubeasca. Iar iubirea nu poate exista ca un monolog; ea este un dialog, un dialog armonios. Nu ceea ce vi se ofera va multumeste; satisfactia provine din ceea ce daruiti voi celorlalti. Nu puteti fi multumiti daca sunteti cersetori, multumirea apare numai daca sunteti regi. Iar atunci cind daruiti iubire, deveniti un rege. Puteti darui atit de mult – este inepuizabil; cu cit daruiti mai mult, cu atit iubirea voastra devine mai rafinata, mai subtila, mai nuantata.

In momentul in care intelegeti ce este iubirea, in clipa in care experimentati iubirea, deveniti iubirea insasi. Atunci in voi nu mai exista nici dorinta de a fi iubiti, nici dorinta de a iubi; faptul de a iubi va deveni felul vostru firesc de a fi, la fel de natural ca si respiratia. Nu puteti face nimic altceva; veti fi – pur si simplu – plini de iubire. Daca iubirea voastra nu va gasi ecou, nu va simtiti raniti. Motivul este urmatorul: numai persoana care a devenit ea insasi iubirea, poate iubi. Puteti darui numai ceea ce aveti deja. Nu are rost sa cerem iubire unor oameni care nu au cunoscut iubirea in viata lor, care nu au ajuns la sursa intregii lor fiintari, care nu au cunoscut iubirea in toata stralucirea ei… Cum ar putea sa iubeasca acesti oameni? Ei pot numai sa simuleze… S-ar putea chiar sa creada in mod sincer ca va iubesc. Insa, mai devreme sau mai tirziu, isi vor da seama ca este numai o pretentie, ca este numai un rol, o ipocrizie. Poate ca nu intentioneaza sa va insele, insa ce pot face aceste persoane? Voi cereti sa fiti iubiti, iar celalalt cere, la rindul lui, acelasi lucru.

Fiecare presupune ca partenerul este obligat sa iubeasca, si fiecare incearca din rasputeri sa o faca. Aceasta este o idee fixa, insa o asemenea idee nu duce la nimic. Ambii parteneri vor descoperi acest lucru, si fiecare il va reprosa celuilalt, plingindu-se ca ceva nu este in regula. De la bun inceput ei sunt de fapt niste cersetori, iar miinile lor, intinse catre celalalt pentru a cere, pentru a ruga, ramin goale.

Cei care au gasit sursa iubirii in ei insisi nu mai au nevoie sa fie iubiti; in ciuda acestui fapt, vor fi iubiti. Ei vor iubi pur si simplu pentru ca au prea multa iubire, la fel ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul, fara dorinta de a primi ceva in schimb. Rasplata iubirii este iubirea insasi si nu faptul de a primi iubire. Acesta este unul din misterele vietii: atunci cind o persoana este rasplatita prin insasi iubirea pe care o raspindeste in jurul ei, multi oameni o vor iubi; fiind in contact cu ea, toate aceste fiinte vor gasi treptat-treptat sursa iubirii in interiorul lor. Ele pot fi in legatura cu o fiinta care isi raspindeste iubirea fara sa ceara nimic in schimb. Si cu cit aceasta fiinta impartaseste si raspindeste mai mult iubirea sa, cu atit iubirea este mai mare.



http://4.bp.blogspot.com/-8NOCEKSF7-c/VNXcPkmVHyI/AAAAAAAAHzE/eGZzOxKOjhw/s1600/10356029_845352375498651_8512221630824137938_n.jpg

[latan.elena]

https://lh3.googleusercontent.com/hOBDTkQhEilpz6GQbNC1UQCHKUdm3QtOELf2s99Pl1hPmLWsFw TRtz-1YhZYbgrtgDSROqFKiQ=w1280-h960-rw-no




"Timpul ia totul si da totul.
Timpul este tatal adevarului, mama rațiunii umane". Giordano Bruno



https://lh3.googleusercontent.com/1G17gS5KMXquVDHIOrVwcSZqDXmhbduRQS200XGkovMbeZEvKI h4YUhQ31d8Sh15FiSmKP_26g=w1280-h960-rw-no



Hrisostom Filipescu (https://www.facebook.com/pages/Hrisostom-Filipescu/380539655415639)



Iubirea este puterea de a rămâne împreună, de a trece prin toate, indiferent de valurile vieţii. În povestea de iubire încape totul, aşa cum cerul acoperă întreg pământul, chiar şi acolo unde este deşert sau gheaţă... O iubire care nu riscă nimic, care nu rabdă nimic, care nu suferă nimic, nu valorează nimic.



https://lh3.googleusercontent.com/jfq8Pj6YE-oVjIzkeWIsla9lMCEJbIRW_U51qIx49cEEGg46UAM5zUuHAY-_PZBTopm2f0tEqg=w1280-h960-rw-no

[latan.elena]

Din Noaptea de Sânziene, de
Noaptea de Sanziene


http://www.minunemica.eu/wp-content/uploads/2010/06/sanziene3-300x252.jpg


“In aceasta noapte, se deschid cerurile”Asociate cu sarbatoarea crestina a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, Sanzienele isi au originea intr-un vechi cult solar.Se crede ca noaptea de Sanziene este o noapte magica, in timpul careia se pot intampla minuni, iar fortele benefice, dar si cele mai putin benefice, se dezlantuie frenetic, putand ajunge la apo*geu.Cu originea pierduta in vreumuri demult apuse, denumirea acestor zane bune provine – dupa anumiti lingivisti – isi are originea in cuvantul “san-ziene”; studii in domeniu releva faptul ca zanele pe care le asteptam in aceasta noapte, ar fi facut parte din ordinul Sanctei Diana, zeita lunii, a padurilor si a vanatorii.Conform credintei populare, Sanzienele sunt considerate femei frumoase, adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, si care pot zbura prin vazduh.

http://www.minunemica.eu/wp-content/uploads/2010/06/ielele21.jpg

Sanzienele dau puteri nebanuite florilor si buruienilor, acestea capatand puteri de plante vindecatoare.In aceasta noapte, ele canta si danseaza, “impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.”Ca intr-o vraja, in aceasta noapte speciala, lumea telurica intalneste lumea celesta, intr-un timp comun: trecut, prezent, viitor. “Sa scapi de Timp. Sa iesi din Timp. Priveste bine in jurul dumitale: ti se fac, din toate partile, semne.Increde-te in semne, urmareste-le…”. “— S-ar putea intampla fel de fel de miracole, continuase el fara s-o priveasca. Dar trebuie sa te invete cineva cum să le priveşti, ca sa stii ca sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe langa ele si nu stii ca sunt miracole. Nu le vezi…— Imi pare rau ca nu te pot urmari, vorbise ea tarziu. Mi-ar fi placut sa te pot înţelege…
— Unii spun ca în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar asa se spune: ca in noaptea de Sanziene se deschid cerurile. Dar probabil ca se deschid numai pentru cei care stiu cum să le priveasca…
— Nu inteleg nimic, spusese ea. Nu inteleg…”“In noaptea aceea, ce*rul se intredeschide, se poate vedea dincolo, poti chiar sa dispari… Daca cineva are aceasta viziune spectaculoasa, el iese din timp, el iese din spaţiu… El traieste o clipa care dureaza o eternitate…”.– Mircea Eliade, “Noaptea de Sanziene” –


SURSA: http://www.minunemica.eu/noaptea-de-sanziene/




http://3.bp.blogspot.com/-8MPS5xvpyug/UcXHnrlr69I/AAAAAAAAPsk/aP2uQOEiiXM/s1600/fata+cu+apa.jpg

[latan.elena]

https://hrisostomfilipescu.files.wordpress.com/2015/01/20141228_202338.jpg?w=271&h=450





Unora le mai cade pălăria. O scutură de praf și o pun înapoi pe cap ca și cum nimic nu s-a întâmplat. În general trebuie să te loveşti cu capul de pragul de sus ca să-l vezi pe cel de jos. Aşa e viaţa, aşa e evoluţia personală a fiecăruia. Greşelile altora ne impresionează, greşelile noastre ne schimbă. Fiecare zi din viaţa noastră are o poveste, o lecţie.S-a tot vorbit recent despre violenţă. Cred că violența psihică este mai puternică decât cea fizică și se manifestă prima. Astăzi nu ne mai lovim cu pumnii sau picioarele, ci din cuvinte și priviri. Sau prin tăceri de mormânt. Uneori poți ucide pe celălalt cu o singură privire plină de venin care îi taie respirația și îl paralizează. Rămâne rănit ca și cum ar fi fost împușcat cu gloanțe. Măcinaţi de griji, greşind des, reparând rar, cu multe întrebări fără răspuns, oamenii se rănesc tot mai mult. Cuvintele dor, cuvintele sunt săbii sau cuțite. Produc răni care se vindecă în timp sau se anesteziază. Violenţa implică grabă şi o „soluţie” aparentă, de moment. Acum l-ai pus la podea pe celălalt dar mâine îi vei lua locul. Aşa e viaţa, roata se întoarce…Amintirile umede sunt cele mai preţioase. Ne împrietenim cu lacrimile. Ele ne ajută să depăşim pierderile. Cu toţii suntem răniţi. Unii mergem mai departe, alţii rămânem răniţi, blocaţi în spatele unei măşti. Cine şi-a spălat ochii cu lacrimi vede mult mai limpede decât cei care au ochii uscaţi. Toți se ceartă, dar prea puțini se mai iartă. Când vă certați țineți-vă de mână și vedeți cât vă ține. Unde există frică, iubirea nu poate exista. Forța cea mai puternică este iubirea… Cea mai bună metodă de creştere a copiilor, dar şi de îndrumare a adulţilor este iubirea. Renovăm toate etajele emoţionale cu răbdare, înţelegere şi dragoste. Când iubim simplu, credem în oameni, lăudăm mai mult decât criticăm, lucrurile se limpezesc. Mă gândesc la binele meu sau la binele nostru?! Invăţăm să iubim zilnic. Iar şi iar. Cu multe restanţe până luam note de trecere. Nimănui nu îi este uşor să iubească atunci când respiră sacadat. Cu vorba rănești o dată, cu privirea de mai multe ori. .. Fac prezenţă la absenţa ta!…Niciodată nu-i putem schimba pe cei de lângă noi. Să ne oprim să jucăm roluri de victimă, salvator sau persecutor. Posibilele conflicte, rivalităţi sau invidii pot fi rezolvate în alte contexte. Să ne asumăm viața pe care o avem luându-ne înapoi puterea de a ieși din relațiile nocive! Când ceva te deranjează, pune piciorul pe frână. Repară ce este de reparat sau trimite la casat.„De ce”,„până când” sunt întrebări care produc panică și răzvrătire în suflet, făcându-l să se zbată ca un animal încolțit. Acceptarea este soluția. Mă mut în întrebare sau în răspuns? Ești așa cum te văd ochii mei. Poate că în ochii tăi se vede altfel. Însă când ochii mei sărută ochii tăi aceștia privesc doar spre cer… Și niciodată nu mai ating pământul…Printr-un zâmbet oamenii devin pur şi simplu mai frumoşi. Fii motivul pentru care cineva zâmbeşte astăzi. Bucurați-vă de oamenii din jurul vostru, de voi cei compleţi și frumoși, de clipele minunate care nu se mai întorc niciodată! Povestea de iubire e sfântă și nu are sfârșit. E tot ce contează în viaţă. Iubiți mult și fiți ambasadorii iubirii acolo unde sunteți! Un om poate iubi de cel puțin atâtea ori cât spune că nu mai poate iubi. Astăzi am învățat că Iubirea niciodată nu se sfârșește, ci se transformă…Decât să închizi gura celuilalt cu un cuvânt, mai bine să o închizi cu un sărut… Sau cu un zâmbet dulce. Cald. Iubirea unește, iartă, vindecă. ..

ieromonah Hrisostom Filipescu




https://www.youtube.com/watch?v=wq5hhnUHXzc

[latan.elena]

http://2.bp.blogspot.com/-PJPDz5P_WkY/TivfUPnpUJI/AAAAAAAAAhs/GYPPU9sZ0uU/s1600/unconditional.jpg



Hrisostom Filipescu (https://www.facebook.com/pages/Hrisostom-Filipescu/380539655415639?fref=photo)





"Suntem îngeri unii pentru alții. Zilnic. Știu că nu există tristețe pe pământul inimii noastre pe care Doamne să nu o poată vindeca. Îngerul meu se numește Iubire. Îngerii vin, ne vizitează, dar noi nu îi recunoaștem decât după ce au plecat..."

( Ascultă, Privește, Atinge)




https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2015/06/chamuel.jpeg

[latan.elena]

https://hranasufleteasca.files.wordpress.com/2015/02/spiritualawaking1.jpg




Nu este de ajuns sa iubesti
de Jacques Salome



Nu e de ajuns sa ii spun te iubesc
daca nu pot primi toata aceasta
dragoste in mine,
Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit
daca relatia mea nu este in acord
cu darul iubirii primite.
Nu e de ajuns sa imi exprim dorintele,
trebuie de asemenea
sa accept sa nu le impun.
Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei,
daca nu stiu sa le primesc
sau sa le amplific.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca vreau o relatie de cuplu
cand eu imi doresc doar sa ne intalnim.
Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei
daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca ma poate iubi,
daca mie mi-e teama de iubire
sau mi-e frica sa devin dependent.
Nu e de ajuns sa ma las iubit
daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.
Nu e de ajuns sa fiu pasional
daca nu disting
nevoile ei de ale mele.
Nu e de ajuns sa ma arat cu ea
daca nu o vad cand suntem impreuna.
Nu e de ajuns sa ii promit ziua de maine
daca nu sunt capabil sa traiesc in prezent.
Nu e de ajuns sa ii spun: vreau sa traiesc cu tine
daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.
Nu e de ajuns sa ii spun: poti conta pe mine
daca eu sunt inca dependent.
Nu e de ajuns sa ii fiu fidel
daca simt ca nu imi sunt fidel mie insumi.
Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul
de a spune toate acestea si mai multe
pentru a incepe sa construim impreuna
dincolo de intalnire, o relatie plina de viata.





https://www.youtube.com/watch?v=nniyKE5ByQk

[latan.elena]

http://www.minunemica.eu/wp-content/uploads/2010/03/167019_496694546558_170453996558_6292434_5038199_n 1-e1345999983535-538x218.jpg





http://www.minunemica.eu/wp-content/uploads/2010/04/164557_496268781558_170453996558_6286933_5265474_n 1-e1345999783319-538x218.jpg



Dacă vrei să trezeşti întreaga omenire, atunci trezeşte-te tu pe de-a-ntregul.
Dacă vrei să elimini suferinţa din lume, atunci elimină tot ce este întunecat şi negativ in tine.
Cu adevărat, cel mai mare dar pe care îl ai de oferit este propria ta transformare!
~ Lao Tzu




Dacă vrei să trezeşti întreaga omenire, atunci trezeşte-te tu pe de-a-ntregul.
Dacă vrei să elimini suferinţa din lume, atunci elimină tot ce este întunecat şi negativ in tine.
Cu adevărat, cel mai mare dar pe care îl ai de oferit este propria ta transformare!
~ Lao Tzu




https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2015/04/1385647_10152231424493098_1254474432_n.jpg

[latan.elena]

https://lh3.googleusercontent.com/tamyGJoImdCvBxkFyhCEiVLFm4yOPyZH2hs0JDgx_hsRl7ZMIk dh4jFu1tDzLu3yNf8esj7IFA=w1280-h960-rw-no




“Singurul lucru care contează cu adevărat
La sfârşitul sejurului tău pe acest pământ este:
Cât de frumos ai iubit?
Care a fost calitatea iubirii tale?”
(Richard Bach)



https://lh3.googleusercontent.com/n6VH5va2G_SxNyjKId4UMjbY0umBnGS3EdF5oiGCP5vxPldu7R ErcGoi6zfBFYjCZeeAjWxIRQ=w1280-h960-rw-no@@

[latan.elena]

(https://www.facebook.com/alexandra.lupu.568?fref=photo)https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQ0V7--2op1LgV2HQ9IE7JOWxEGPlgwRLkRYBCvoz0g4ibwhSeU





Alexandra Lupu (https://www.facebook.com/alexandra.lupu.568?fref=photo)


Am învățat că există o diferență între a face ca lucrurile să se întâmple și a permite lucrurilor să se întâmple.
Ceea ce crezi că trebuie făcut ca să se întâmple îți va solicita întotdeauna mai multe resurse. Ceea ce lași să se petreacă în viața ta aduce cu sine un soi de ordine și simțul miraculosului.

Nu vorbesc despre a aștepta ca lucrurile să-ți pice din cer. Și nici despre a te mulțumi cu ce ți se dă. Vorbesc despre acele transformări importante din viața ta. O dorință arzătoare conține planul pentru a se autoîmplini. Ceva cu adevărat semnificativ în viața ta este guvernat de o inteligență mai înaltă, iar energia acelei dorinței este pe măsură.

A permite ca o astfel de dorință să devină realitate înseamnă să-i faci loc să crească. Să o alimentezi cu gânduri pozitive, răbdare și cu încrederea că ea te va conduce acolo unde ai nevoie să fii.

Înseamnă să știi să faci diferența între ambiție și optimism. Între încăpățânare și răbdare.
A permite lucrurilor să se întâmple înseamnă să acționezi când oportunitatea apare.

Pentru că șansele nu apar întâmplător. Apar tocmai pentru ca transformarea să devină posibilă.

Energia unei dorințe care te transformă își va face întotdeauna loc. Aduce împreună oameni, atrage lucruri și circumstanțe în armonie cu ceea ce îți dorești.
neori, nu noi facem ca lucrurile să se întâmple. Ele prind viață prin noi. Pentru că oamenii fac parte din planul vieții. Al acestei inteligențe dumnezeiești care ne însuflețește.

Iar asta presupune încredere. O minte flexibilă și un suflet senin. Încrederea că oricum va fi, îți va fi bine.

sursa https://atractiasuccesului.wordpress.com/2015/04/06/energia-unei-dorinte-care-te-transforma/ (https://atractiasuccesului.wordpress.com/2015/04/06/energia-unei-dorinte-care-te-transforma/)




https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15094403_1019966438107477_7262882701137093551_n.jp g?oh=5c7188847aa540870f1423ee5a7c78c9&oe=58CDE8DD

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=jqU7GATvJCc







https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15095061_1866406860312685_1226901072441564139_n.jp g?oh=59b738ab180c0ec5936fac11a848d4d3&oe=58CC42DF




Eu determin valoarea autenticã a unui om dupã o singurã regulã:
în ce mãsurã si în ce scop s-a eliberat de Eul lui ?

(ALbert Einstein)








https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/t31.0-8/15025323_1019966511440803_6615844889365136226_o.jp g

[latan.elena]

https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/15095552_398401400549063_410541142812829705_n.jpg? oh=88a57f7f1c289cfc50e2dd726042762a&oe=588FE0DF








Sandor Kasza

''Când vom înțelege că tot ceea ce ne înconjoară, fiecare vibrație a gândurilor noastre, fiecare experiență sau lucru materializat în viața noastră, este energie - vom putea înțelege și faptul că, energia pozitivă le materializează, în timp ce energia negativității și ostilității noastre, o destructurează.''





http://zifun.ro/wp-content/uploads/2013/02/Small-boats-caught-in-water-hyacinths-on-the-Nile-Egypt..jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=t2HcLb9fyZg




http://www.cunoastelumea.ro/wp-content/uploads/2015/05/naidinoscar.jpg



Adrian Naidin și premiul Oscar. Românii se apropie cu pași mari de câștigarea râvnitei statuete!

TOT ARTICOLUL AICI :http://www.cunoastelumea.ro/adrian-naidin-si-premiul-oscar-romanii-se-apropie-cu-pasi-mari-de-castigarea-ravnitei-statuete/

[latan.elena]

Petalele chipului tău (http://webcultura.ro/petalele-chipului-tau/)

Tu, cea delicată. Tu, cea frumoasă. Tu, cea care îmi împrospătezi viața.

http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-1.jpg



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-2.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-3.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-4.jpg



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-5.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-6.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-7.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-8.jpg



http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-9.jpg




http://webcultura.ro/wp-content/uploads/2014/06/Petalele-chipului-10.jpg



O serie de portrete realizate, în întregime, din flori și petale de către artista Justina Blakeney (http://instagram.com/justinablakeney).

http://webcultura.ro/petalele-chipului-tau/

[latan.elena]

http://4.bp.blogspot.com/_lkTZp6yZA1Y/SkSzuyzWS8I/AAAAAAAADy0/rAnEXpEPIL4/s400/nufar.jpg






Niciun farmec nu e mai mare decât delicatețea sufletească. Jane Austen


http://t69.trilu.ro/image/mdm/3f2a8ec271a8c1/thumb-1400x733.jpg

[latan.elena]

https://lh3.googleusercontent.com/AuljZ4Kvbx1m93M_VISBoeE6i64QeTwIBU3xQovoS40zUJCpml ozUUCLrXPS3pVcaMOZ1N8PxQ=w1280-h960-rw-no




Sandor Kasza

''Ca să înțelegem care sunt stările benefice și prielnice împlinirii, mulțumirii, frumuseții și fericirii noastre, va trebui să ne privim viața ca pe o construcție. O construcție clădită pe temelia solidă a credinței, iubirii, recunoștinței și prețuirii devine temeinică și se înalță în fiecare zi tot mai frumoasă, prin caracterul nostru - atunci când suntem mulțumiți de ceea ce suntem, avem,experimentăm, alegem, facem și trăim.''



https://lh3.googleusercontent.com/4rv7j5pYjpl0KGJmpfvks40oaN236UK7EsXA9cYebxHBLbK5-pm3p-PHea-P40gSGhKGjqg39w=w1280-h960-rw-no
​




”A FI”, privit din perspectiva înțelesului Spiritual, presupune ”A AVEA” sau a dobândi în mod firesc, ca efect, a ceea ce facem, experimentăm, semănăm, dăruim și trăim prin vibrația pozitivă a energiei noastre vitale, manifestată (prin credință, iubire, pozitivitate, etc), și NU ca un ”scop”, o nevoie, o insuficiență sau un interes, ce condiționează ” a avea”, prin a stăpânii, a controla sau a poseda.
sk





https://lh3.googleusercontent.com/CVmUzcjxEYR8yY2LDfFnoDY9FV90uGm0MueQp17thwS5ZNeufc dNoxZddMef-QIQ779EJFi6Ug=w1280-h960-rw-no

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=sRNMLc3fIso





DARUIESTE, SUSTINE si AJUTA, fara sa astepti ceva la schimb. Iubeste fara sa ceri, si te vei simti implinit! Pentru a trai astfel si a intelege cauza nemultumirilor din viata ta si sensul intamplarii lor, este necesar sa te detasezi de convingerile si emotiile tale negative, pentru a reinvata sa daruiesti parte din timpul, inima si energia ta.
Astfel, vei bucura si sufletele celor din jurul tau, cu mai putin crez, si mai putin norocosi decat ti-a fost tie daruit, si vei readuce fericire si binele in viata lor, risipindu-le temerile si tristetea din suflet. Iar pentru asta, e suficient sa faci doar lucrurile care te bucura, te entuziasmeaza si te implinesc.
Acest mod de a-ti trai viata, te va ajuta sa te implinesti si sa te impaci cu sinele, gasindu-ti rostul destinului, dincolo de nevoile tale si de rolurile pe care ti le asumi vremelnic prin alegerile pe care le faci si le joci in viata ta.
Sandor Kasza





https://lh3.googleusercontent.com/g0fANr39i8ka1GLVe9T8ZOuF6L3uAfIf8-jBtIChlenyoWrYl_m4tVkEdEFhF1pPDGoi1lpUVg=w1280-h960-rw-no@@

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=mvVP4rC2Kdo

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?t=52&amp;v=Rk6_hdRtJOE



https://lh3.googleusercontent.com/UspwWY_atwGrWEG_qoRQQEUHRvvHRBcwDF2qqtlKToQ4oRUO1b XKu4Ep8Q2jjP2kfHaWZmeqcg=w1280-h960-rw-no




"Nu există decât o modalitate de a atinge fericirea şi pacea lăuntrică: de dimineaţa când te trezeşti, tot timpul zilei şi până seara când adormi, orientează-ţi toate gândurile, pune-ţi toate speranţele în Dumnezeu şi niciun lucru exterior să nu te mai tulbure!''
(Epictet)




https://lh3.googleusercontent.com/uEpiWqEQhcFmRljyUvfeqjlaBH1T87Q1NNkc0ecZcvT48tnmx-D29Gt0ToBlqlZR2oysLW_4Lw=w1280-h960-rw-no

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=H3YyhAKJY70



MULTUMESC, DOAMNE PENTRU TOT CE MI-AI DAT !


https://astrodeva.files.wordpress.com/2015/06/hands-and-light-1024x680.jpg?w=1024&h=680&crop=1

[latan.elena]

http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2013/12/1186276_546296192110500_128164832_n.jpg



Sursa falsei religii este incapacitatea de a te bucura, sau mai degrabă, respingerea bucuriei, pe când bucuria este esenţială, deoarece este rodul prezenţei lui Dumnezeu. Nu poţi să nu te bucuri, ştiind că Dumnezeu există. Doar puse în legătură cu bucuria, frica de Dumnezeu şi umilinţa sunt drepte, autentice, fructuoase, în lipsa bucuriei, ele devin demonice, cea mai profundă denaturare a oricărei experienţe religioase. O religie a fricii. Religia falsei umilinţe. Religia vinei. Toate sunt nişte ispite, nişte capcane - foarte puternice într-adevăr, nu doar în lume, ci şi în sânul Bisericii. Oamenii „religioşi" privesc bucuria, adeseori, cu suspiciune.

Izvorul principal al tuturor este „sufletul meu se bucură în Domnul..." Frica de păcat nu ne mântuieşte de el. Bucuria în Domnul mântuieşte. Un sentiment de vinovăţie sau moralismul nu ne eliberează de această lume şi de ispitele ei. Bucuria este temelia libertăţii în care suntem chemaţi sa rămânem.Unde, cum şi când s-a denaturat aceasta tonalitate a creştinismului - sau, mai degrabă,unde, cum şi de ce au ajuns creştinii imuni la bucurie? Cum, când şi de ce, în loc să uşureze oamenii suferinzi, Biserica a ajuns să-i intimideze şi să-i înspăimânte?

(Alexander Schmemann)




http://poweredbyintuition.com.s3.amazonaws.com/wp-content/uploads/2012/03/Channing-your-higher-self.jpg



Tot ceea ce există este darul lui Dumnezeu pentru om
şi totul există pentru a-L face pe Dumnezeu cunoscut omului,
pentru a face din viaţa omului comuniune cu Dumnezeu.
Este iubire divină devenită hrană, devenită viaţă pentru om.
Dumnezeu binecuvintează tot ceea ce El creează, iar în limbaj biblic aceasta înseamnă că El face din întreaga creaţie semn şi mijloc al prezenţei şi al înţelepciunii, al iubirii şi al revelaţiei Sale.
«Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul» (Ps. 33,8)"... singura reacţie naturală a omului,
căruia Dumnezeu i-a dat această lume binecuvântată şi sfinţită,
este de a-L binecuvânta şi el pe Dumnezeu, de a-i mulţumi,
de a vedea lumea aşa cum o vede Dumnezeu
şi-în acest act de recunoştinţă şi adorare - de a cunoaşte,
a numi şi a stăpâni lumea".
(Alexander Schmemann)




https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/13124756_1285869318109508_7007088073967518556_n.jp g?oh=dea2be284e1e0b7619978a7a47fb9dca&oe=57E3229F





O credinţă puternică diminuează intensitatea problemelor, în acele rare momente, când prin religie se ajunge la Dumnezeu, nu mai există probleme deoarece Dumnezeu nu este o parte a lumii, în acele momente, lumea însăşi devine viaţă în Dumnezeu, întâlnire şi comuniune cu El. Lumea nu devine Dumnezeu, ci o viaţă fericită şi îmbelşugată cu Dumnezeu. Aceasta este mântuirea lumii pregătită de către Dumnezeu. Şi este împlinită de fiecare dată când credem.
( Alexander Schmemann)



https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/1779765_1229081520454955_6683633788512339644_n.jpg ?oh=d56168bdb1497e86df29c86008093695&oe=57E65B43

[latan.elena]

https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/9a/41/6e/9a416ea4d36aee396f7ec5d724ef790e.gif




Lifespirit.tv (https://www.facebook.com/Lifespirit.tv/?fref=photo)



SINTEZA


Simti tu...simte si celalalt...si incepe Povestea!
Simte celalalt, dar tu nu simti,
sau simti tu, insa celalalt nu simte...si incepe Psihoterapia!
Cand se termina povestea, incepe psihoterapia!
Ambele contribuie la evolutie!
Exista, insa, si un moment, in care ramai doar in Poveste!





https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/14448860_1781150125443167_7597116782778692316_n.jp g?oh=44b65db5dc383966ed27975c0fc8c843&oe=587AFF30


https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/12790836_1235812359781871_7571108800020950149_n.jp g?oh=6aadb30f47ef2a7d61043312840e21dc&oe=57E0F25B

[latan.elena]

http://caplimpede.ro/wp-content/uploads/2015/05/copii-in-burta-692-692x360.jpg



Se spune ca doi copilasi in burta mamei vorbeau unul cu celalalt.
– Tu crezi in viata de dupa nastere?
– Desigur! Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva… Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.
– Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate?
– Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura…
– Ce ciudat! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical… Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
– Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva. Insa, probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit noi aici.
– Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina, pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala, intr-un intuneric profund.
– Eu nu stiu exact cum va fi daca ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi.
– Pe mama? Tu crezi in mama? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie?
– Pai oriunde, in jurul nostru. Doar traim in ea si prin ea. Fara ea, nu am fi deloc.
– Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicicand, niciun fel de mama, asa ca e evident ca nu exista!
– Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stii, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!
Si in viata de dupa nastere multi cred ca nu exista viata dincolo de moarte, dar ea exista. Trupul este muritor, nu insa si sufletul, care este suflare din suflarea lui Dumnezeu, fiind, deci, nemuritor. Viata de dupa moarte exista si este cea pe care omul si-o castiga, traind pe pamant, prin gandurile, vorbele si faptele sale bune sau rele, ca de altfel si prin credinta sau necredinta sa in Dumnezeu; viata pe care fiecare si-o va petrece in rai sau in…iad, dupa dreapta judecata a lui Dumnezeu.

http://caplimpede.ro/exista-viata-dupa-moarte-dar-dupa-nastere-citeste-raspunsul-care-te-va-lamuri-definitiv/




http://2.bp.blogspot.com/-j9Q7eUse3JY/UHb-gTcvg_I/AAAAAAAAEbE/TGbInWQ1es0/s640/frumos.jpg






https://www.youtube.com/watch?t=109&amp;v=0qfoYXaOqDY

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=NlprozGcs80




https://putereaprezentului.files.wordpress.com/2015/06/chamuel.jpeg





Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)


Bună dimineața și o zi plină e energia iubirii
Vă doresc ca începând de azi să dobândiți puterea magică a vindecării de durere, de dependența ei și de suferința separării - prin conștientizarea, înțelegerea și manifestarea energiei divine a luminii, izvorâtă din energia iubirii necondiționate și a scânteii divine din sufletele voastre. Testamentul lui Dumnezeu către noi, transmis de milioane de an... Vezi mai mult (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203751117971963&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&theater#)

[latan.elena]

http://farfadet08700.f.a.pic.centerblog.net/84debb1b.gif







Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)



”MESAJUL” LUI DUMNEZEU

Prin ceea ce suntem și alegem: să credem, să simțim, să gândim, să vedem, să exprimăm, să experimentăm, să trăim și să facem - ne comunicăm convingerile, năzuințele și așteptările, către Dumnezeu.
Dacă răspunsurile Lui, ne nemulțumesc - înseamnă că, prin ceea ce gândim, credem, spunem, simțim și facem, și prin atitudinea pe care o avem față de noi, față de semeni, față de lume, față de darurile și valorile noastre și implicit, față de viața pe care o trăim - ne transmite că, prin fricile și ne-iertările noastre NU MAI SUNTEM ÎN ARMONIE nici cu sufletul, nici cu inima, nici cu semenii noștri, nici cu El, și nici cu energia Luminii și a iubirii Lui.
Prin energia Luminii Sale și prin mesajele Lui, Dumnezeu ne îndeamnă la trezirea conștiinței Sinelui nostru Spritul, pentru a dobândi prin iertare, toleranță, mulțumire, recunoștință, prețuire, cumpătare, frumusețe, iubire, armonie, împlinire și, pace sufletească - claritatea și înțelegerea esenței noastre divine și a rolului ce ne-a fost dat, pentru a sluji pacea lumii noastre interioare și a celei din afară.
Prin modul în care ne trezim la conștiință și dobândim claritatea rațiunii dincolo de cunoașterea programată și limitele minții - putem accepta și înțelege, sau, putem nega și respinge... manifestarea esenței energetică a Sinelui nostru întrupat în ființă, conectat prin Spirit și canalele sale energetice subtile, la supra-conștiința noastră de natură și sorginte divină.
Desigur, și opțiunea de hrănim iluzia rațiunii conștiente și ”dreptatea” minții, în timp ce subconștientul ia decizii automat în locul nostru (prin rutina programelor noastre mentale), continuând să culegem ”roadele” convingerilor minții, să negăm realitatea iluziilor noastre, să ne eschivăm în fața asumării consecințelor manifestărilor noastre instinctuale (induse de necesitățile trupului și de nevoile vanitoase ale minții), este o cale...
În evoluția noastră Spirituală, nu există o cale anume, o cale ”bună” sau una ”dreaptă. Pe orice cale am apuca-o, pe cea întortocheată sau pe ceea dreaptă, într-un final toate ne scot la liman, când acceptăm să ne lăsăm călăuziți de Lumină. Prin ea, orice cale, experiență sau alegere, ne va conduce în final (prin repetarea experienței erorilor - ce ne induc prin consecințe potrivnice: frică, nemulțumire, durere, deznădejde, etc), înapoi la sursa Luminii și a iubirii noastre, trezindu-ne la conștiință.
sk




https://fiituinsutimaa.files.wordpress.com/2015/02/d54b5-1011515_610293432354769_2013347343_n.jpg

[latan.elena]

Omul adevărat nu se opreşte
la nici o schemă,
la nici o formă încremenită de viaţă.
Viaţa lui este un protest zilnic şi neîntrerupt
faţă de cotidian.
Un protest interior, esenţial.

(Christos Yannaras - Foamea si Setea



http://4.bp.blogspot.com/-zfrvgV_tndo/UMNGWHqq4YI/AAAAAAAADWA/truH_W9RFU4/s1600/eu.jpg

[latan.elena]

http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2012/09/417110_310826568976631_392965085_n.jpg

Paradisul pierdut…

Veşnicia trăieşte în noi în fiecare zi, în fiecare ceas, ca o comparaţie şi ca o nostalgie.
Durerea provocată de nedeplina gustare a vieţii trăite cu putere, este suferinţa după paradisul pierdut.
Paradisul pierdut trăieşte înlăuntrul nostru în momentele de mare bucurie, la apropierea unui om, a unui adevăr, a unei iubiri sau a unei frumuseţi.
Clipele unei vieţi trăite deplin ne conving că paradisul pierdut nu e pierdut pentru totdeauna. A fost doar începutul drumului, va fi şi sfârşitul său. Nostalgia absolutului care arde în noi este nostalgia sfârşitului.

Binecuvântată foame şi sete a omului, care eşti cel mai puternic martiriu şi cea mai mare speranţă în viaţa aceasta.

(Christos Yannaras – Foamea şi setea)

http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm



http://4.bp.blogspot.com/-oEeecFUnAVs/UK9YJpGN26I/AAAAAAAAE1A/Yj3NESe-lPE/s1600/293784_442276515808267_27780347_n.jpg

[latan.elena]

http://putereaprezentului.files.wordpress.com/2014/01/nasterea.jpg





Setea omului…

Setea omului este o a doua pătimire.
„Vezi, vreau multe, poate le vreau pe toate”, scria poetul.
Dar nu „poate”. Noi le vrem pe toate!

Viaţa nu ne de ajuns, nu atât ca timp, cât calitativ şi cantitativ.

E doar atât, cât să trezească în noi o adâncă sete cu neputinţă de potolit.

Ceea ce gustăm în această viaţă nu e decât apa sărată care ne măreşte setea de intensitate şi de durată.[…]

Înlăuntrul nostru există un spaţiu fără întindere, există nevoia de durată absolută şi dorul după o desfătare fără margini.

(Christos Yannaras – Foamea şi setea)

http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm




https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/12832325_1233978419965265_5912631313583756014_n.jp g?oh=426003bca559fc97b190b5734da89d7b&oe=57D0397A

[latan.elena]

http://irina.ebloguri.ro/wp-content/uploads/sites/52/2014/05/121943_sufletul-trupul-poezie.jpg





'' Esti personal responsabil pentru tot din viata ta,
odata ce devii constient ca tu insuti esti responsabil
pentru tot din viata ta! ''
(B.Lipton)





https://geaninalisandru.files.wordpress.com/2010/10/suflet-de-lux.jpg

[latan.elena]

Acolo unde atingem atemporalul, o scânteie de eterniatte strãluceste chiar în mijlocul temporalului.
Acolo unde ne umple non-spatiul, totul în jur devine transparent pentru infinit.
Spatiul si timpul devin în mod distinct douã moduri în care ceea ce nu este nici spatial, nici temporal se dezvãluie si se ascunde în acelasi timp.

(K.G. Durckheim)





http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/coperta_carte.jpg



Caspar David Friedrich (1744 - 1840) a fost cel mai mare pictor al miscãrii romantice,
dar si un personaj unic în istoria peisagisticã.
Îmbinând convingerile religioase profunde si dragostea fatã de regiunile rustice ale Germaniei,
Friedrich a realizat scene de o rarã frumusete si intensitate
care preamãreau spiritualitatea înnãscutã a naturii.
Si-a construit un stil foarte personal, învãluind peisajele pictate
într-un amestec de misticism
si alegorie religioasã.





Câteva din tablourile acestui pictor,
în care
lumina nepãmânteanã
este prezentã peste tot,
undeva în fundal sau în depãrtare,
iluminând imediatul
si preschimbând totul în "rug aprins"...

...pe fundalul
reflectiilor lui K.G.Durckheim
despre sunetul Tãcerii...







Dincolo...K. G. Durckheim: Când eram la Tokio, exista în camera mea o reproducere dupã un tablou renumit al lui Caspar David Friedrich,
pictor bine cunoscut de la începutul secolului al XIX-lea.
Intr-o bunã zi, un Japonez, dupã ce a contemplat îndelung tabloul ce reprezenta un peisaj din Boemia,
mã întreabã deodatã cu o voce emotionatã:
"Acest om n-a fost dincolo?"

Stranie întrebare, m-am gândit eu si l-am întrebat:
"Ce vreti sã spuneti, ce întelegeti prin dincolo?"

Fãrã cea mai micã ezitare, el îmi rãspunse prin alte trei întrebãri:
- Acest om n-a fost dincolo de orice fricã de moarte?
- Nu vedea el sensul chiar si în orice non-sens?
- Si nu trãia el Iubirea Universalã?

Iatã deci trei semnificatii ale acestui cuvânt misterios "dincolo".





Crucea de pe munte

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/cross.jpg

Acolo unde ne umple non-spatiul, totul în jur devine transparent pentru infinit.
Spatiul si timpul devin în mod distinct douã moduri în care ceea ce nu este nici spatial, nici temporal
se dezvãluie si se ascunde în acelasi timp.

(Jacques Castermane - Les Leçons de K.G.Durckheim



http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Friedrich.htm

[latan.elena]

Crucea din munti


http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/Crucea%20din%20munti.jpg


Acolo unde atingem atemporalul, o scânteie de eternitate strãluceste chiar în mijlocul temporalului.

[latan.elena]

Femeie si bãrbat contemplând luna

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/Friedrich_Femeie%20si%20barbat%20privind%20luna.jp g
În întâlnirea dintre oameni, atunci când realitatea Esentei se face auzitã, tãcerea dintre cuvinte capãtã greutate. Sunetul tãcerii devine audibil, si non-spusul dintre spus, si tãcerile dintre sunete. Cuvintele dau tãcerii continutul ei si tãcerea dã cuvintelor viata ei. "Cuvântul care rodeste vine din tãcere" (Picard)

[latan.elena]

Etapele vietii


http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/Etapele%20vietii.jpg



Sunetul Fiintei esentiale rãsunã necontenit.
Problema este de a sti dacã noi, ca instrumente, îi suntem acordati
pentru ca el sã rãsune în noi
si pentru ca noi sã-l auzim.

[latan.elena]

Femeie la apusul soarelui


http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/Friedrich_Femeie%20privind%20in%20departare.jpg


Acolo unde natura se odihneste pe deplin în ea, ea este înconjuratã de tãcere. Ca un copac, pur si simplu, care stã acolo si care nu vrea sã stie de nimic altceva. O cãprioarã care paste si modul ei de a fi cu totul în ceea ce face luându-si hrana. Un copil care se dedã jocului lui cu o imensã seriozitate, absorbit cu totul. Acolo este acea tãcere, cea a vietii care coincide cu ea însãsi.

[latan.elena]

Doi bãrbati contemplând luna


http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/barbati%20contempland%20luna.jpg

Noi am pierdut facultatea de a rãmâne.
A rãmâne ascultând este totusi singura sansã
de întâlnire cu non-timpul în timp,
cu ESENTA în si dincolo de toate lucrurile.

[latan.elena]

Dimineatã

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/friedrich_morning.jpg

Cel care limiteazã ideea de om la orizontul Eu-Lume îndepãrteazã de sine tot ceea ce îl transcende.
Dar ceea ce îl depãseste, de mii de ori de fapt, este propria lui Esentã, nucleul lui intim.
În ea are el parte de Fiinta Totalã, de Misterul fãrã nume cãruia noi ceilalti oameni îi dãm numele de Dumnezeu.
Este - dacã trebuie sã concepem ceea ce este de neconceput - transcendenta imanentã în om, ca si în orice lucru.

[latan.elena]

Cãlãtor pe marea norilor



http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/fri3.jpg


Pentru cel care, înaintând pe cale, este unit cu Fiinta esentialã,
forma de constiintã care traverseazã orice obiect nu se limiteazã la practica meditatiei.
Ea a devenit o atitudine constantã.





http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/copac_singuratic.jpg


Omul pe cale spune cã el îsi cautã Esenta.
Dar el ar trebui sã spunã de fapt cã vrea sã se lase gãsit,
pentru cã Esenta nu face decât sã ne caute.

[latan.elena]

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/Peisaj.jpg


Se întâmplã ca absenta obiectului propusã de meditatia Zen sã-i scandalizeze pe cei care au crescut într-o educatie crestinã. Înseamnã a nu vedea cã vidul la care se referã este tocmai conditia prealabilã pentru ca ochiul interior sã se deschidã pentru plenitudinea fiintei.
Atât timp cât omul nu a devenit orb pentru orice imagine, ochiul lui interior a rãmas închis pentru Fiinta suprapãmânteanã fãrã imagine.
Numai ochiul eliberat de toate imaginile poate percepe ESENTA
în si dincolo de toate lucrurile si poate vedea LUMINA supraterestrã.
Numai urechea eliberatã de toate sunetele poate auzi SUNETUL
în fiecare sunet si dincolo de toate sunetele.

[latan.elena]

Mormintele eroilor antici

http://www.ceruldinnoi.ro/Prezentari/Friedrich/800px-Caspar_David_Friedrich_021.jpg

M-am întrebat de ce aleg adesea ca temã a picturii mele moartea, efemeritatea si mormântul.
Deoarece pentru a putea trãi etern adesea trebuie sã ne lãsãm în voia mortii.
(Caspar David Friedrich)



Sursa: reproducerile tablourilor de pe diverse site-uri de pe net.
reflectiile: Le son du sillence, Les Editions du Cerf, Paris 2005




http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Friedrich.htm

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=Ua8hZ_mX1-k






https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/e7/c5/67/e7c567efe4d4295d066712996a5dd254.gif





Pânã la Dumnezeu nu este nici jos, nici sus, nici aproape, nici departe, pentru cã Dumnezeu este pretutindeni si de aceea
El e mai aproape de tine decât sufletul si trupul tãu,
numai sã stii sã afli aceaastã apropiere prin credintã si rugãciune.
Domnul este aproape de toti cei ce-L cheamã din toatã inima.

(Pr. Arsenie Boca)





https://8infinitiesblog.files.wordpress.com/2014/03/kr2.jpg?w=593

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=Dbm9znB_z2k




http://2.bp.blogspot.com/-6HZ2YAWiBEc/U6KRuGStWTI/AAAAAAAAAX8/kFy9SkdgNio/s1600/love_the_fire_inside.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?t=81&amp;v=2FpwjQLZTTs

[latan.elena]

https://luminarasaritului.files.wordpress.com/2012/07/532576_10150958845316429_1162989876_n.jpg




CAND NOUL ITI BATE LA USA, DESCHIDE-I!



Noul nu apare din tine, el vine de dincolo. Nu face parte din tine. E in joc tot trecutul tau. Noul creaza discontinuitate, de aici teama. Ai trait intr-un fel, ai gandit intr-un fel, ti-ai facut o viata confortabila pe baza credintelor tale. Apoi ceva nou iti bate la usa si intregul sablon al trecutului urmeaza sa fie tulburat. Daca lasi noul sa intre n-ai sa mai fii niciodata acelasi, noul te va transforma. Este riscant. Niciodata nu poti sa stii unde te va duce noul. Vechiul este cunoscut, familiar; ai trait cu el mult timp, esti la curent cu el. Noul este necunoscut. Poate sa iti fie prieten, poate sa iti fie dusman, cine stie? Singurul mod de a sti este sa-l lasi sa intre; de aici nelinistea, de aiciteama.Si nici nu poti sa-l respingi intruna, pentru ca vechiul nu ti-a dat inca ceea ce cauti. Vechiul ti-a promis ca iti da, dar nu s-a tinut de promisiune. Vechiul e cunoscut dar nefericit. Noul s-ar putea sa fie stanjenitor, incomod, dar exista posibilitatea ca el sa iti aduca fericirea. Asa ca nu-l poti respinge, dar nici nu-l poti accepta; de aici ezitarea, tremurul, marea neliniste ce apar in fiinta ta. E firesc sa fie asa, asa va fi mereu. Incearca sa intelegi aparitia noului. Toti oamenii din lume vor noutate pentru ca nimeni nu este multumit de ceea ce e vechi. Vechiul nu poate multumi pe nimeni pentru ca e cunoscut, si o data ce e cunoscut a ajuns sa se repete, fapt care il face plictisitor, monoton. Vrei sa scapi de el, vrei aventura, vrei ceva nou, si totusi cand noul iti bate la usa te dai inapoi, te faci mic, te ascunzi in vechi. Pentru a lasa noul sa intre e nevoie de curaj, si nu de curaj obisnuit, ci de curaj extraordinar. Iar lumea e plina de lasi, de aceea oamenii si-au oprit dezvoltarea. Cum sa te dezvolti daca esti las? La fiecare noua ocazie te codesti, dai inapoi, inchizii ochii. Cum sa te dezvolti? Cum sa fii? Doar pretinzi ca esti. Si pentru ca nu poti sa te dezvolti, nu poti sa cresti, trebuie sa gasesti cresteri inlocuitoare. Tu nu poti sa cresti, dar contul tau din banca poate sa creasca, asta e un inlocuitor. EL nu are nevoie de curaj, e perfect adaptat la lasitatea ta. Contul din banca creste intruna si incepi sa crezi ca cresti si tu. Devii mai respectabil. Numele tau si faima ta continua sa creasca si crezi ca tu esti in crestere? Nu faci decat sa te amagesti singur. Tu nu esti nici nume, nici faima. Contul din banca nu e fiinta ta. Dar daca’ te gandesti la fiinta incepi sa tremuri, deoarece daca vrei sa cresti, sa te dezvolti trebuie sa te lepezi de toata lasitatea.

Cum sa devenim noi? Nu putem deveni noi cu de la noi putere, singuri. Noutatea vine de dincolo, de la Dumnezeu, sa spunem. Noutatea vine de la existenta. Mintea e mereu veche. Mintea nu e niciodata noua, ea e acumularea trecutului. Noutatea vine de dincolo, e un dar de la Dumnezeu.

Necunoscutul si incogniscibilul, transcedentalul, au patruns in tine. Au patruns pentru ca nu esti sigilat si pus deoparte, nu esti o insula. Poate ca tu ai uitat transcedentalul, dar transcedentalul nu te-a uitat pe tine. Copilul poate si-a uitat mama, dar mama nu si-a uitat copilul. Tu, partea, s-ar putea sa gandesti “sunt separat”, dar intregul stie ca nu esti separat. Intregul a patruns in tine. Pastreaza contactul cu tine. De asta noul continua sa vina, desi nu-l primesti cu bratele deschise. El vine in fiecare dimineata, vine in fiecare seara. El vine intr-o mie si unul de feluri. Daca ai ochi sa vezi, il vei vedea venind continuu la tine.

Existenta continua sa se reverse asupra ta, dar tu esti inchis in trecutul tau. Parca ai fi intr-un fel de mormant. Ai devenit insensibil. Din cauza lasitatii ti-ai pierdut sensibilitatea. Sa fii sensibil inseamna sa simti noul – si atunci vor aparea fiorul noului, pasiunea pentru nou si aventura, si vei incepe sa patrunzi in necunoscut, nestiind incotro mergi. Mintea considera asta o nebunie. Mintea se gandeste ca nu e rational sa parasesti vechiul. Dar Dumnezeu e intotdeauna noul.De asta, legat de Dumnezeu nu putem folosi timpul trecut sau viitorul. Nu putem spune “Dumnezeu a fost” sau “Dumnezeu va fi”. Putem folosi numai prezentul: “Dumnezeu este.” El e intotdeauna proaspat, virgin. Si a patruns in tine.



https://luminarasaritului.files.wordpress.com/2012/07/wallpaper-8.jpg

Tine minte ca orice nou care vine in viata ta e un mesaj de la Dumnezeu.Daca il accepti esti religios. Daca il respingi, esti pagan. Omul trebuie doar sa se mai relaxeze putin pentru a accepta noul; trebuie sa se mai deschida putin pentru a lasa noul sa intre. Fa-i loc lui Dumnezeu sa intre in tine.

Acesta este tot rostqul rugaciunii sau al meditatiei – deschide-te, spune da, spune “Intra”, spune “Te asteptam de mult si sunt recunoscator ca ai venit”. Primeste intotdeauna noul cu mare bucurie. Chiar daca uneori este incomod, merita; chiar daca uneori noul te duce in sant, merita, pentru ca numai prin greseli inveti si numai prin greutati te dezvolti. Noul va aduce greutati. De asta alegi vechiul – vechiul nu aduce greutati, el e o consolare, e un adapost.

Si numai noul, acceptat profund si total, te poate transforma. Nu poti aduce noul in viata ta; noul vine singur. Tu poti fie sa il accepti, fie sa il respingi. Daca il respingi, vei ramane o piatra, inchis si mort. Daca il primesti, vei deveni o floare, vei incepe sa te deschizi….iar acea deschidere e o sarbatoare.

Numai intrarea noului te poate transforma, nu exista alte cale de transformare. Si tine minte, asta nu are nicio legatura cu tine si cu eforturile tale. Dar sa nu faci nimic inseamna sa incetezi sa actionezi; inseamna sa actionezi fara vointa sau directie sau impuls din trecut. Cautarea noului nu poate sa fie o cautare obisnuita, caci cum sa cauti noul cand nu-l cunosti, nu l-ai intalnit niciodata? Cautarea noului trebuie sa fie o explorare deschisa. Nu cunosti. Trebuie sa incepi intr-o stare de necunoastere si trebuie sa inaintezi cu inocenta unui copil, emotionat de posibilitati-iar posibilitatile sunt infinite.Nu poti sa faci nimic pentru a crea noul, pentru ca orice ai face va fi din vechi, va fi din trecut. Dar asta nu inseamna sa nu mai actionezi deloc. Actioneaza fara vointa sau directie, sau fara impuls din trecut, adica actioneaza spontan, lasa momentul sa decida. Nu impune decizia ta, pentru ca decizia ta va fi din trecut si va distruge noul. Actioneaza exact ca un copil. Abandoneaza-te in intregime momentului, si vei gasi in fiecare zi noi deschideri, o noua lumina, o noua intelegere. Iar acele noi intelegeri ne vor schimba continuu. Intr-o zi vei vedea dintr-o data ca in fiecare moment esti nou. Vechiul nu ma zaboveste, vechiul nu te mai inconjoara ca un nor. Esti ca un bob de roua, proaspat si tanar. Asta este adevaratul inteles al invierii. Daca intelegi asta, vei fi liber de memorie – memoria psihologica, adica. Memoria e un lucru mort. Memoria nu e adevar si nu va fi niciodata, pentru ca adevarul e mereu viu, adevarul e viata; memoria este persistenta a ceea ce nu mai e. Este traiul intr-o lume fantomatica, dar ea ne contine, este inchisoarea noastra. De fapt, este noi. Memoria creaza nodul, complexul numit “EU”, eul. Si aceasta entitate falsa numita “Eu” se teme continuu de moarte. De asta ti-e frica de nou.

De fapt, acestui “Eu” ii e frica, nu tie. Fiinta nu cunoaste frica, dar eul se teme, pentru ca eului ii este foarte frica de moarte. El e artificial, e arbitrar, in orice clipa se poate narui. Iar cand intra noul, apare teama. Eul se teme ca s-ar putea narui. A ajuns cumva sa se mentina intreg, dintr-o bucata, iar acum vine ceva nou, care il va zdruncina, facandu-l bucatele. De asta nu accepti noul cu bucurie. Eul nu poate sa accepte cu bucurie propria-i moarte – cum sa-ti accepte moartea cu bucurie?

Daca nu intelegi ca tu nu esti eul, n-ai sa poti sa primesti noul. O data ce ai inteles ca eul este amintirea trecutului si nimic altceva, ca tu nu esti memoria ta, ca memoria este exact ca un biocomputer, ca este o masina, un mecanism util, dar ca tu esti dincolo de ea, ai facut un pas urias. Tu esti constiinta, nu memorie. Memoria e continuta in constiinta, tu esti constiinta insasi. (…) Memoria este arhiva ta. Tu esti cel care cauta in arhiva, nu esti arhiva. (…) Dar memoria este intreaga energie vitala a eului. Fireste, memoria e veche, si se teme de nou. S-ar putea ca noul sa fie deranjant, s-ar putea ca noul sa nu fie digerabil. S-ar putea ca noul sa aduca necazuri. Va trebui sa te tot adaptezi si readaptezi. Lucrul asta pare dificil, anevoios.

Ca sa fii nou trebuie sa nu te mai indentifici cu eul. O data ce nu te mai identifici cu eul nu iti mai pasa daca moare sau traieste. De fapt, stii deja ca este mort. E doar un mecanism. Foloseste-l, dar nu te lasa folosit de el, eul se teme continuu de moarte pentru ca este arbitrar. El nu apare din fiinta, nu are cum sa apara din fiinta, pentru ca fiinta e viata, iar viata nu se teme de moarte. Viata nu stie nimic despre moarte. Sa mori ca eu inseamna sa nasti ca fiinta.

Noul este un mesager de la Dumnezeu, noul este un mesager de la Dumnezeu. Este o evanghelie! Asculta de nou, mergi cu noul, stiu ca ti-e frica. Mergi cu noul in ciuda fricii, si viata iti va fi tot mai bogata si intr-o zi vei putea sa iti eliberezi splendoarea intemnitata. Osho


https://luminarasaritului.wordpress.com/2012/07/18/despre-nou-fericire-si-cum-sa-nu-te-lupti-cu-frica/


https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11206099_443173635855609_30234026748110235_n.jpg?o h=66b968192e2375aaed934a2d9634c5d4&oe=564C924F

[latan.elena]

http://www.frumusete-fara-limite.ro/wp-content/uploads/2015/07/padure.jpg





Când mintea devine Cer – ”Am vrut să mă fac pustnic” Magda Campeanu (http://www.frumusete-fara-limite.ro/author/magda/)

Dintotdeauna mi-am dorit să întâlnesc un pustnic. Un om a cărui minte a devenit Cer și a ajuns să vadă dincolo de poleiala lumii acesteia. Un om care are inima scăldată în dulceața harului, prin rugăciune permanentă și viață curată. Un om ales de Dumnezeu.Și pentru că rugăciunile nu rămân niciodată fără răspuns…
N-am să vă spun nici unde, nici cine, nici cum… am să vă spun doar că, într-o zi rânduită de Cel de Sus, am mers la acest părinte pentru a lua o binecuvântare și un sfat.
După vreo două-trei ore de rugăciune, mi-a venit rândul să intru la părinte, dar acesta și-a ascuns darul față de mine. Nu mi-a spus nici pe nume, nu mi-a dezvăluit nici ce făcusem și nici nu mi-a profețit ceva.
M-a privit cu dragostea unui copil și cu mintea unui înțelept.
Apoi mi-a oferit o lecție. S-a smerit. El, cel la care oamenii vin să îi ceară îndrumare și sfat, s-a micșorat în fața mea. Am încercat să devin și eu mai mică, dar lumea îți cere tributul ei… când stai mult în ea.
Am înțeles că aceasta este diferența dintre lume și oamenii lui Dumnezeu. Lumea își poartă cu mândrie realizările, inclusiv mizeriile, în timp ce omul desprins de cele lumești urcă spre cele cerești prin inimă smerită.
Omul lui Dumnezeu este Viu, a făcut din inima sa o torță a Iubirii, în timp ce omul lumii agonizează permanent. Omul lumii umblă în cele mai dizgrațioase haine sufletești și zice: ‘’Sunt cel mai cel’’.
După gingașul model de smerenie oferit, a urmat o descoperire. Părintele îmi știa gândurile. Doar că tot din smerenie nu mi-a spus direct: ”Știu ce ai gândit”, ci… ”Înainte să intru în mănăstire vroiam să devin pustnic”
Apoi mi-a zugrăvit o poveste în care mi-am regăsit fiecare gând și în care am aflat răspunsuri.
Ce am înțeles atunci? Că putem trece pe lângă un sfânt fără să știm. Cu siguranță am și trecut. Că fiecare dintre noi vede doar atât cât poate să vadă, sau cât îi este dat.
Am mai înțeles ceva. Că important nu este să întâlnești un pustnic sau un sfânt, ci să te angajezi și tu pe acest drum al sfințeniei. Așa cu hainele zdrențuite prin lume, dar cu dorința de a descoperi Cerul din tine și din semenii tăi, pentru că – nu-i așa? – suntem fii Celui PreaÎnalt și suntem chemați la Nunta Mirelui. Cu ce fel de haine vom intra? Cu ce fel de minte și inimă?
”Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte. Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării.” – Cap. 18. Evanghelia după Matei.

http://www.frumusete-fara-limite.ro/2015/07/cand-mintea-devine-cer-am-vrut-sa-ma-fac-pustnic/




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpt1/v/t1.0-9/11755241_10204830968842077_2286178728236445455_n.j pg?oh=4fabb0b85a69569cd4a3c7f5719d678a&oe=5652D414

[latan.elena]

Povestea iubirii transpusa in arhitectura cladirilor !





http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-6-600x900.jpg



Probabil unul dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectura din lume, Taj Mahal-ul, este povestea in marmura alba a unei iubiri fara sfarsit.Considerat o incununare a tuturor palatelor, Taj Mahal-ul este un mausoleu din marmura alba situat in Agra, Uttar Pradesh, India. A fost construit de catre imparatul Shah Jahan, in memoria celei de-a treia sotii, Mumtaz Mahal, care a murit la nasterea celui de-al 14-lea prunc. Taj Mahal este considerat o bijuterie a artei islamice in India si o capodopera arhitecturala universala.



http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-20-600x468.jpg








http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-14-600x899.jpg





Reunind elemente ale arhitecturii persane si mughale, constructia complexului memorial de la Agra, a inceput in 1632, iar cladirea principala, mausoleul, mormantul printesei Mumtaz Mahal, a fost terminata in 1648. Intregul complex a fost gata in 22 de ani si a costat 32 de milioane de rupi in acele vremuri.Pentru construirea lui au fost aduse materiale din toata India si Asia, iar pentru transportul lor au fost folositi 1000 de elefanti. Sub imensa cupola alba si-au dat intalnire intr-o tesatura de piatra si metale scumpe peste 28 de tipuri de pietre pretioase si semipretioase.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-18-600x449.jpg


Nimic nu a fost prea scump pentru o iubire atat de mare. Imparatul descrie Taj Mahalul asa :„Should guilty seek asylum here,
Like one pardoned, he becomes free from sin.
Should a sinner make his way to this mansion,
All his past sins are to be washed away.
The sight of this mansion creates sorrowing sighs;
And the sun and the moon shed tears from their eyes.
In this world this edifice has been made;
To display thereby the creator’s glory.”Desi se spune ca vazand frumusetea Taj Mahal-ului, imparatul Shah Jahan si-ar fi dorit un mausoleu asemanator, din marmura neagra, atunci cand a murit, a fost inmormantat alaturi sotia sa preiubita in Taj Mahal.Taj Mahal-ul este astfel simbolul iubirii eterne, fara margini, o iubire care nu se sfarseste o data cu dispartia celui iubit ci transcede timpul si spatiul. Chiar daca Taj Mahal-ul este un mormant, el nu este un monument funebru ci unul celebrativ, al iubirii care invinge orice, pana si moartea. Imparatul si-a dorit ca acest monument dedicat sotiei lui preferate si mult iubite sa dainuiasca peste vreme, sa invinga timpul si sa nu fie depasit vreodata in frumusete.Legenda sau nu, dorinta imparatului a fost implinita. Nu exista un templu al iubirii mai frumos si mai desavarsit ca Taj Mahal-ul pana in zilele noastre.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-16-600x900.jpg

Daca acesta iubire in marmura alba este prea exotica si exorbitanta, sa ne mutam la noi in Europa si mai exact in Franta, tara iubirilor de capa si spada si domnite cu priviri rapitoare.Stiati ca minunatul castel Chenonceau de pe valea Loirei este un cadou al regelui Henry al II-lea catre amanta sa, seducatoarea Diana de Poitieres? O iubire mare are nevoie de o dovada pe masura.

http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-8-600x900.jpg


Din pacate dupa moartea regelui, chiar daca Diana de Poitieres era mostenitoare legitima a acestui castel, sotia regelui Henry al II-lea, Catherine de’ Medici a preluat castelul transformandu-l in resedinta ei preferata.Pentru a sterge orice amintire legata de frumoasa amanta a sotului raposat, Catherine de Medici, organizeaza la castel primul bal cu focuri de artificii din intreaga Franta.

[latan.elena]

http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-21-600x320.jpg


Cu toate acestea, amintirea stapanei de drept a acestui castel, Diana de Poitieres, nu s-a pierdut in fumul artificiilor si putem sa-i ghicim din farmec pierzandu-ne pasii, intr-o escapada romantica prin Chenonceau.




http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-12-600x450.jpg


Dupa ce ne imbatam cu albastrul pur din dormitorul Dianei,


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-15-600x903.jpg


suntem prinsi in salonul ei intr-o discutie despre curaj pentru ca, dupa cum chiar ea spune : „Courage is as often the outcome of despair as of hope; in the one case we have nothing to lose, in the other everything to gain.”Si daca istoria nu a fost suficient de naucitoare, drumul spre iesire va fi un vals in vertigo de scari


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-5-600x400.jpg


Daca istorile de amor frantuzesti sunt prea siropoase, in Ucraina, in peninsula Crimea, pe stanca Aurora ,exista un castel dedicat dragostei mai putin platonice.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-4-600x749.jpg


Construita in 1912, in cel mai romantic stil neo gotic, Lastivchyne hnizdo- Swallow’s Nest Castle, fantastica constructie, a fost numita Castel al Dragostei. Acest loc cu nume romantioc, a fost initial un mic adapost de lemn, un mic cuibusor de nebunii si iubiri ce trebuie ascunse de ochii lumii. Asadar, putem ghici un loc inchinat nu neaparat iubirii in sine cat mai ales actului de a face amor.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-600x392.jpg



Dupa un cutremur puternic din 1927,care era sa surpe stanca pe care este construit, castelul a fost inchis timp de 40 de ani. Dupa o restaurare si consolidare serioasa, castelul a fost redat publicului larg. Intr-un peisaj plin de magie, prins pe un colt de stanca, castelul deserveste inca din 1975 un restaurant cu specific italian.Prins intre apus si rasarit, infratit cu stelele din Calea Lactee, Castelul Iubirii priveste spre capul Ai–Todor , ascultand povestile iubirilor de mult apuse sparte de valurile Marii Negre in mii de sclipri sarate, la marginea Universului.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-1-600x1330.jpg

[latan.elena]

Monumente de arhitectura care servesc ca simbol al dragostei, ca dovada a unei iubiri de nestramutat si fara de sfarsit sunt nenumarate, presarate peste tot in lume. Iubirea, ca sentiment, inseamna acelasi lucru in orice limba .Arhitectura ca dovada a iubirii a inspirat si va inspira povesti de dragoste. Oamenii cauta ca martora a iubirii lor materialitatea arhitecturii. Si povestea ei.In Verona, balconul Julietei si intreagul patio al casei Romeo si Julieta este un altar al iubirii. Mii de oameni vin si-si impartasesc iubirile, impline sau nu, cu peretii acestei cladiri pline de poveste.


http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-17-600x869.jpghttp://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-10-600x399.jpg


Mii de ravase si scrisori stau dovada ca singurul lucru de care avem nevoie in viata cu adevarat este iubirea… si povestile de iubire.



http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-11-600x799.jpg



Cu totii avem nevoie de o dovada palpabila de iubire si daca nu o putem oferi la “scara mare”, concretizata intr-un castel sau templu, putem sa o prindem pentru totdeauna intr-un lacat, pe podul iubirii din Paris.



http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-7-600x788.jpg



Chair daca, se pare ca, luna februarie este cu predilectie una a iubirii, nu trebuie sa uitam sa ne iubim la fel de mult si in restul anului.Arhitectura e bucuroasa sa ne fie martora a legamantului de dragoste si a traiului fericit pana la adanci batraneti, indiferent de an, sezon, luna, zi sau ora.



http://freshhome.ro/wp-content/uploads/arhitectura-cladirilor-13-600x903.jpg


Sa va iubiti frumos!


SURSA: http://freshhome.ro/idei/povestea-iubirii-transpusa-arhitectura-cladirilor/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=86AlGBEct4s

[latan.elena]

http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/be3e6fd3ed06.gif




Rugăciune către mine însumi






“Sa imi permit
sa vad, sa ascult si sa visez mai mult.
Sa vorbesc mai putin.
Sa plang mai putin.
Sa vad in ochii celor care ma privesc, admiratia
pe care mi-o poarta… si nu invidia
pe care imi imaginez eu ca o simt.
Sa ascult cu urechile atente
Si cu gura nemiscata,
Cuvintele care se transforma in gesturi
Si gesturile care devin cuvinte.
Sa-mi permit sa ascult intotdeauna ceea ce nu
mi-am permis sa ascult.
Sa stiu sa implinesc
visele care se nasc in mine si pentru mine,
si care mor cu mine, pentru ca n-am stiut ca sunt vise
Atunci,
sa pot trai
visele posibile
si cele imposibile;
acelea care mor
si reinvie
cu fiecare nou fruct,
cu fiecare noua floare,

cu fiecare caldura noua,
Cu fiecare noua picatura de roua,
cu fiecare noua zi.
Fie sa pot visa aerul,
sa pot visa marea,
sa pot visa iubirea.
Sa imi pot permite linistea formelor,
a miscarilor,
a imposibilului,
si a imensitatii, cu toata profunzimea.
Sa-mi pot inlocui cuvintele
Cu o atingere,
Cu un sentiment,
Cu intelegerea,
Cu secretul lucrurilor celor mai rare si pretioase,
Prin rugaciunea interioara
(aceea pe care o striga inima mea si
pe care numai ea o asculta,
Si la care numai ea raspunde).
Sa pot da masura potrivita afectiunii,
Sa experimentez forma,
Sa zaresc curbele,
Sa desenez liniile drepte,
Si sa invat savoarea exuberantei care ni se
arata in micile intamplari
ale vietii.
Sa pot reproduce in suflet,
Imaginea care patrunde prin ochii mei
devenind parte suprema a naturii,
creandu-ma si recreandu-ma in fiecare moment.
Sa pot plange mai putin de tristete
si mai mult de bucurie.
Lacrimile mele sa nu fie in van,
Si nici indoielile mele sa nu fie zadarnice.
Sa stiu sa ratacesc calea,
Dar sa pot sa imi recuperez destinul
cu demnitate.
Sa nu-mi fie teama de nimic,
mai ales de mine insumi sa nu ma tem:
- Sa nu-mi fie frica de fricile mele!
Sa adorm
atunci cand vine timpul sa vars lacrimi inutile,
si sa ma trezesc cu inima plina de sperante.
Sa pot face din mine o persoana calma,
in mijlocul propriilor mele nelinisti.
Intelept in propriile mele limite,
mici si inexacte.
Sa fiu umil in fata maretiei,
a gafelor si naivitatii.
Sa pot realiza cat de neinsemnate sunt
maretiile mele si cat de pretioasa este micimea mea.
Sa-mi permit sa fiu mama,
sa fiu tata, si, daca va fi necesar,
sa fiu orfan.
Sa-mi permit sa ii invat pe ceilalti putinul
pe care il stiu si sa invat eu insumi nenumaratele
lucruri pe care nu le stiu.
Sa impartasesc ceea ce imi vor arata maestrii
Si sa inteleg bucuria cu care cei simpli isi
impartasesc experientele;
Sa respect neconditionat fiinta;
fiinta in sine, fara nimic altceva ce ar putea avea dincolo de esenta ei.
Sa insotesc singuratatea celui care a sosit,
Sa ma predau motivului celui care a plecat,
Si sa accept bucuria celui care a ramas.
Sa pot iubi si sa fiu iubit.
Sa pot iubi chiar daca nu sunt iubit.
Sa fiu bland atunci cand primesc mangaieri;
Sa mangai chiar si atunci cand nu am parte de
blandete.
Sa nu fiu niciodata singur, nici macar cand imi doresc sa fiu singur.
Amin”.


Oswaldo Antonio Begiato







https://www.youtube.com/watch?v=rbsyKWEcHLM



http://fantazia.f.a.pic.centerblog.net/tumblr_lzo1nyOAwR1qap9uuo1_500.gif

[latan.elena]

http://tom-pouce.t.o.pic.centerblog.net/e1470621.jpg



“O singură ambiţie este legitimă, aceea de a fi mai buni!”. Monseniorul Ghika




https://www.youtube.com/watch?v=0p9lVXfUeU0

[latan.elena]

https://astrodeva.files.wordpress.com/2014/11/citat-albert-einstein.jpg?w=850&h=450&crop=1



25 lectii de viata de Albert Einstein



1. Dezvoltarea intelectuala ar trebui sa inceapa la nastere si sa inceteze la sfarsitul vietii.

2. Fiecare dintre noi ar trebui sa fie respectat ca individ, dar nimeni nu ar trebui sa fie idolatrizat.

3. Nu face nimic impotriva constiintei tale, chiar daca situatia in care te afli ti-o cere.

4. In cazul in care oamenii sunt buni doar pentru ca se tem de o pedeapsa sau fac bine motivati fiind de o anumita rasplata, atunci intr-adevar suntem o rasa lipsita de speranta.

5. Perfectiunea mijloacelor si confuzia obiectivelor, aceasta pare sa fie principala noastra problema.


6. In cazul in care nu o poti explica, nu o intelegi indeajuns de bine.

7. Nici o problema nu poate fi rezolvata la acelasi nivel de cunoastere la care a fost creata.

8. Nebunia inseamna sa faci acelasi lucru in mod repetat si sa te astepti la rezultate diferite.

9. Invata din ziua de ieri, traieste astazi pentru ziua de astazi si spera pentru ziua de maine.

10. A devenit ingrozitor de evident ca tehologia a depasit cu mult umanitatea din noi.

11. Nu tot ceea ce poate fi numarat conteaza si nu tot ceea ce conteaza poate fi numarat.

12. Puterea atrage intotdeauna oameni lipsiti de moralitate.
(https://astrodeva.files.wordpress.com/2014/11/citate_albert_einstein.jpg)

13. Totul ar trebui sa fie cat mai simplu cu putinta, insa nu mai simplu de atat.

14. Un barbat ar trebui sa descopere ceea ce este, nu ceea ce crede ca ar trebui sa fie.

15. Orice om care citeste prea mult si isi foloseste prea putin propriul sau creier deprinde o anumita lene in gandire.

16. O persoana care nu a gresit niciodata, nu a incercat niciodata ceva nou.

17. Arta suprema a unui profesor este de a trezi bucuria exprimarii creatoare si bucuria cunoasterii.

18. Oricine nu ia adevarul in serios in aspectele sale minore, nu o sa poata avea niciodata incredere in cele majore.

19. Marile spirite au intalnit intotdeauna opozitii violente de la mintile mediocre.

20. Educatia este ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ceea ce ai invatat la scoala.

21. Logica te va duce din punctul A in punctul B. Imaginatia te poate duce oriunde vrei.

22. Furia locuieste numai in sanul nebunilor.

23. Informatia nu este cunoastere.

24. Nu-ti pierde niciodata sfanta curiozitate.

25. Dragostea este un profesor mai bun decat datoria.

sursa- (http://www.e-dimineata.ro/25-de-lectii-de-viata-predate-de-albert-einstein/)https://astrodeva.wordpress.com/2014/11/12/25-lectii-de-viata-de-albert-einstein/



https://lh3.googleusercontent.com/-Al0M3cXT6pc/VXQzpSVYp0I/AAAAAAAGJmY/2ls6YgC_oNg/w506-h750/Ocean%2BSunset%2B___%2Bbuzzfeed%2Bdat%2Bcom.gif

[latan.elena]

http://sherazade.s.h.pic.centerblog.net/3923301e.gif




Sandor Kasza (https://www.facebook.com/kastimisoara?fref=photo)



''Viața și existența noastră trupească și spirituală de-o potrivă, este este un dar divin și o mărturie certă a iubirii lui Dumnezeu. Ea merită să fie prețuită și celebrată, prin fiecare miracol al ei și prin toate experiențele și senzațiile lăuntrice, care ni se reliefează în splendoarea frumuseții lor, atunci când prin sinele nostru energetic și divin - suntem în armonie și comuniune cu vibrația energetică a iubirea lui Dumnezeu.'' . Vezi mai mult (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10203801621194512&set=a.1958391973006.86268.1638972116&type=1&theater#)




https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/v/t1.0-9/11754945_10203801621194512_7482210107152318476_n.j pg?oh=567cc740df40f7d5024c25d671352bf5&oe=5644F45F





http://movzular.com/wp-content/uploads/2015/03/yalnizcq3.jpg





https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/11800002_10203801137182412_9062568624316238323_n.j pg?oh=1f1e53e1ebbb1b46811a821e2b836413&oe=565BD69B

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=YCsVEsQlm7o



http://1694138650.rsc.cdn77.org/wp-content/uploads/2015/05/Paganini-692x360.jpg


Era odata un mare violonist pe nume Paganini.
Unii spuneau ca el era foarte ciudat. Altii, ca era supranatural.
Notele superbe pe care le scotea vioara sa aveau un sunet diferit, de aceea nimeni nu voia sa piarda sansa de a vedea spectacolele sale.
Intr-o seara, loja unui auditoriu ticsit de admiratori era pregatita pentru a-l primi. Orchestra intra si a fost aplaudata. Dirijorul a fost, si el, ovationat. Mai mult, cand aparu figura lui Paganini, publicul ova?iona cu entuziasm. Paganini aseza vioara sa la umar si ceea ce se auzea era indescriptibil. Doimi si note intregi, treizecidoimi si saizecipatrimi, seisprezecimi si semiseisprezecimi pareau sa aiba aripi si sa zboare la atingerea degetelor sale incantatoare.
Deodata, un sunet straniu intrerupse amuzamentul de la parter.
Una din corzile vioarei lui Paganini se rupse. Dirijorul se opri. Dar Paganini nu se opri. Orchesta se opri. Uitandu-se la partitura sa, continua sa scoata sunete frumoase dintr-o vioara cu probleme.
Publicul se opri. Dirijorul si orchestra, exaltati, incepura sa cante. Inainte ca publicul sa se insenineze, un alt sunet perturbator distrase atentia spectatorilor. Se rupse o alta coarda a vioarei lui Paganini. Dirijorul se opri din nou. Orchestra se opri si ea. Dar Paganini nu se opri.
Ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, el uita dificultatile si inainta scotand sunete dintre cele mai imposibile. Dirijorul si orchestra, impresionati, se intoarsera la cantat. Dar publicul nu-si putea imagina ceea ce avea sa se intample. Toti spectatorii, uluiti, exclamau: UAU! Se rupse o a treia coarda a vioarei lui Paganini. Dirijorul se bloca. Orchestra se opri. Respiratia spectatorilor se taie. Insa Paganini continua. Scoase toate sunetele de la unica coarda care ramase din vioara sa distrusa, ca si cum ar fi fost un contorsionist muzical. Nicio nota muzicala nu a fost uitata.
Dirijorul se incuraja. Orchestra se motiva. Publicul trecu de la liniste la euforie, de la inertie la delir. Paganini ajunse la glorie. Numele sau strabate timpul. Nu este tocmai un violinist genial.
Este simbolul perseverentului care continua sa mearga inainte in ciuda imposibilului.
___
Omule, oricine ai fi, nu stiu ce tip de probleme ai acum.
Poate fi o problema personala, familiala, profesionala…, nu stiu.
Dar un lucru stiu: Nu totul e pierdut. Mereu exista o coarda; Cantand la ea, exersezi ceea ce Dumnezeu a pus in tine ca talent. Cantand la ea, vei vibra. Invata sa accepti ca Cineva iti va lasa mereu o ultima coarda.
Cand vei fi descurajat, sa nu renunti niciodata. Atunci va exista in tine coarda perseverentei inteligente: “de a incerca inca o data”, de a mai face un pas cu un nou entuziasm.
Trezeste-l pe Paganini care se afla in tine si avanseaza pentru a invinge. Victoria este arta de a continua. Cand totul pare ca se prabuseste, da-ti o sansa si continua mai departe – Cel de Sus e cu tine.
Atinge coarda motivatiei si increderii si scoate sunete, rezultate pozitive.
Inainte, insa, intreaba-te:
Cine-l motiveaza pe motivator?
Adica: Cine motiveaza creierul tau, care pune in functiune mana, care canta la vioara?
Nu te frustra, nu te descuraja!
Aminteste-ti: acum mai este o coarda: Coarda invatarii prin repetitie pentru a gandi si gasi Calea.
Niciodata nu ti se vor rupe in viata toate corzile – Cel ce te-a creat are grija de asta.
Daca rezultatele sunt rele, atunci este sansa ta de a canta la ultima coarda, aceea a perseverentei si, mai ales, a smereniei, care reinviaza viitorul cu o innoire continua.
Este mereu coarda uitata, lasata cu siguranta de Cineva, care bine acordata, iti va da cel mai bun rezultat.
Insa daca, din intamplare, vei fi la fundul prapastiei, aceasta va fi sansa ta de a atinge cea mai buna coarda din univers: Increderea in tine, prin DUMNEZEU!
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, S-a intrupat, a luat chip de rob tocmai pentru a demonstra omului ca se poate ajunge la desavarsire, ca totul este posibil.


SURSA: http://caplimpede.ro/nu-te-frustra-nu-te-descuraja-citeste-povestea-incredibila-a-lui-paganini-cu-care-vei-persevera-in-viata-orice-ar-fi/

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=DGS2zFWWGW0



https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/11822603_10203812712311783_5229757953255487570_n.j pg?oh=ae4b22d0a96c19981d4875a3ce18e2bd&oe=5643EC82

[latan.elena]

Picturile artistului Rob Gonsalves sunt iluzii optice incredibile


Frumoase și incredibile iluziile în picturi de artist canadian Robert Gonsalves au un mod distractiv de a denatura perceptia si te obliga sa te intrebi daca ceva este real în lucrările sale. Cele mai multe dintre picturile sale au o graniță între neclare multiplele povestile pe care le spun, forțând privitorul să se mute înainte și înapoi între ele ca o iluzie optică care se schimbă de fiecare dată când te uiți la ea.

En savoir plus sur : http://www.toolito.com/geek/25-illusions-optique-rob-gonsalves-casse-tete/



http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-2.jpg





http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-13.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-3.jpg







http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-4.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-17.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-16.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-5.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-25.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-21.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-18.jpg





http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-6.jpg

[latan.elena]

http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-1.jpg









http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-8.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-15.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-19.jpg







http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-20.jpg







http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-22.jpg






http://www.toolito.com/wp-content/uploads/2015/01/illusions-optique-peintures-rob-gonsalves-23.jpg

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?t=51&amp;v=M5vrPaE5Y1o

[latan.elena]

AM ÎNVĂȚAT DE LA VIAȚĂ… (https://hrisostomfilipescu.wordpress.com/2015/02/02/am-invatat-de-la-viata/)
https://hrisostomfilipescu.files.wordpress.com/2015/02/hrisostom-filipescu.jpg?w=401&h=415 (https://hrisostomfilipescu.files.wordpress.com/2015/02/hrisostom-filipescu.jpg)
Am învățat că un prieten este comoara cea mai frumoasă de pe pământ.


Am învățat că mai poți continua mult timp după ce spui că nu mai poți.
Am învățat că într-o secundă poți pierde sau câștiga totul.
Am învățat că oamenii te pot răni și iubi cu aceeași intensitate.
Am învățat că un prieten este comoara cea mai frumoasă de pe pământ.
Am învățat că nu este nevoie să schimbi oamenii, ci să te schimbi pe tine.
Am învățat că prietenia este o floare care poate fi udată și de la distanță.
Am învăţat că în viaţă se închide o uşă şi se deschide o fereastră. Sau invers.
Am învăţat că sunt lucruri în viaţă care nu pot fi cumpărate cu bani.
Am învăţat că viaţa te urcă şi te coboară fără să te anunţe.
Am învăţat că nimeni nu este proprietatea nimănui.
Am învăţat că orice certificat de garanţie nu reprezintă o garanţie.
Am învăţat că nu există „prea târziu” sau „prea devreme”.
Am învăţat că oamenii au dreptul să te vorbească de rău şi tu ai dreptul să-i vorbeşti de bine. Când vorbesc despre alţii, de fapt vorbesc despre ei.
Am învăţat că oricând se poate întâmpla orice şi eu trebuie să fiu pregătit pentru asta.
Am învăţat să privesc spre trecut cu înţelegere, spre prezent cu bucurie şi spre viitor cu nădejde.
Am învățat că viața îți oferă o mulțime de lecții și că mereu mai există ceva de învățat.
Am învăţat că orice obiect, eveniment sau om are două laturi de privit.
Am învăţat să mă plâng mai puţin şi să mulţumesc mai mult.
Am învăţat să trăiesc în Aici şi Acum cu bucurie.
Am învăţat că sunt lucruri care nu înseamnă nimic oricât de mult ar vrea mintea să însemne ceva.
Am învăţat să iubesc rana şi pe cel ce a făcut rana.
Am învăţat să privesc lucrurile şi oamenii prin logica lui Hristos.
Am învăţat că pacea şi iubirea sunt mai presus decât dreptatea şi frica.
Am învăţat că fiecare om are o cameră în căsuţa inimii sale unde nu doreşte să intre decât foarte rar şi eu trebuie să accept asta.
Am învățat să spun „Îmi pare rău”, „Te rog să mă ierţi”, „Mulţumesc”, „Te iubesc”.
Am învăţat să intru şi să ies din noaptea neagră a sufletului.

Am învățat că nu am învățat nimic…

(Hrisostom Filipescu)

[latan.elena]

https://scontent-ams3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xtp1/v/t1.0-9/q88/s720x720/10403350_10153586223129466_579868329517480805_n.jp g?oh=3cac00fe6c99016547c3a5daa02ea790&oe=564B8A1D




Alberto Villoldo (https://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=search&rurl=translate.google.ro&sl=en&u=https://www.facebook.com/AlbertoVilloldo%3Ffref%3Dphoto&usg=ALkJrhiuyvu4DcL2Mdrs_ywf1etKSL18xw)


Adevăratul sine este văzătorul, observând tot ce poate fi cunoscut, și tot ce rămâne de necunoscut ... lumea vizibila și invizibila.




https://www.youtube.com/watch?v=186B2K8vnow