Start-Up

[MirsuCatalin]

Start-Up ...

[MirsuCatalin]

http://www.zf.ro/companii/a-investit-15-000-intr-o-firma-de-transport-rutier-si-vrea-sa-ajunga-la-un-parc-auto-de-15-masini-12188168


http://abcantreprenori.ro/vreau-sa-schimb-imaginea-romaniei/

[MirsuCatalin]

ro (http://www.altreileasector.ro/) en (http://www.altreileasector.ro/categorie/english)

http://www.altreileasector.ro/wp-content/themes/twentyeleven%20-%20altreileasector/images/logonew.png (http://www.altreileasector.ro/)
Data: 07.05.2014
Economie socială (http://www.altreileasector.ro/categorie/economie-sociala) / Antreprenoriat social (http://www.altreileasector.ro/categorie/antreprenoriat-social)
Trei sfaturi pentru antreprenoriat social cu impact Dacă vrei să înfiinţezi o afacere socială de care să beneficieze cât mai mulţi oameni, iată câteva sfaturi care îţi vor aduce o perspectivă nouă. Unul dintre cel mai mari riscuri la care se expun antreprenorii sociali este ca eforturile lor pentru îmbunăţirea vieţii să aibă un impact izolat, fără să producă schimbări importante la scară mare, se arată într-un articol publicat de revista americană Harvard Business Review (http://hbr.org). Autorii materialului le oferă trei sfaturi antreprenorilor sociali ce vor să aibă un impact cu adevărat relevant în rândul oamenilor: Urmăreşte impactul, nu dimensiunea organizaţiei Fiecare antreprenor social, indiferent de dimensiunea organizaţiei din care face parte, ar trebui să găsească o modalitate prin care să treacă de la „a face progrese”, la rezolvarea concretă a problemelor oamenilor. În loc să-şi dezvolte organizaţiile şi să le crească dimensiunea, antreprenorii sociali ar trebui să facă problemele să dispară. Printre abordările inedite pe care le folosesc anumiţi antreprenori în încercarea de a-i face pe oameni să-şi depăşească problemele se numără cursurile online, care fac educaţia mai accesibilă la nivel global, sau aplicaţiile mobile cu ajutorul cărora fermieri săraci primesc informaţii precum date despre starea vremii. De exemplu, Mick Jackson, un antreprenor social scoţian, fondatorul WildHearts In Action (http://www.wildheartsinaction.org/), încearcă să creeze un sistem de microfinanţare pentru ţările sărace, prin intermediul unor competiţii organizate în şcolile şi universităţile britanice. Dezvoltă colaborări, nu organizaţii Liderii afacerilor sociale ar trebui să se uite dincolo de organizaţiile lor şi să încerce să creeze parteneriate. Bill Drayton, fondatorul Ashoka, (https://www.ashoka.org/) subliniază că antreprenorii sociali ar trebui să devină „lideri de echipe de echipe”. Aşa cum se întâmplă în cazul noilor terapii anticancer, unde directorii centrelor de cercetare din Statele Unite fac schimb de informaţii cu alte laboratoare din diverse părţi ale lumii. Încurajează-i pe cei cărora vrei să le faci un bine Orice antreprenor social care doreşte să îi ajute pe oamenii nevoiaşi să se ajute pe sine trebuie, mai întâi, să le ofere posibilitatea de a se face auziţi. Antreprenorul social trebuie să creeze cadrul pentru ca beneficiarii săi să se simtă implicaţi în găsirea de soluţii. De exemplu, Razia Jan, fondatorul centrului educaţional Zabuli (http://www.raziasrayofhope.org/zabuli-education-center.html), din Afganistan, învaţă fetele afgane să-şi susţină punctul de vedere în familiile şi în comunităţile în care trăiesc. Dacă ai deja o întreprindere socială şi vrei să afli mai multe despre cum să-ţi promovezi produsele şi serviciile, îţi recomandăm să citeşti articolul Şi întreprinderile sociale se promovează neconvenţional (http://www.altreileasector.ro/si-intreprinderile-sociale-se-promoveaza-neconventional/).
Sursa foto: freeimages.com (http://www.freeimages.com/)http://www.altreileasector.ro/trei-sfaturi-pentru-antreprenoriat-social-cu-impact/

[MirsuCatalin]

Afaceri de la zero
În urmă cu 20 de ani şi-a deschis o grădiniţă în camera copiilor. În prezent, are 600 de elevi şi un campus şcolar de 10.000 de metri pătraţi
duminică, 14:37 Autor: Corina Mirea (http://www.sfatulbatranilor.ro/autor/corina-mirea/)
Simona Baciu şi-a început cariera de dascăl în urmă cu aproape 30 de ani la Liceul Gheorghe Şincai din Cluj într-o perioadă în care cuvântul democraţie nici nu exista în vocabularul românilor.

După opt ani în care a încercat să se integreze într-un sistem în care „profesorii erau mai con­cen­traţi pe a informa decât a forma tinerele generaţii“, în 1993 a decis să părăsească în­văţământul de stat şi să îşi deschidă o grădiniţă particulară. Au trecut 21 de ani de atunci, iar grădiniţa s-a transformat într-un campus şcolar de 10.000 de metri pătraţi, care are aproape 600 de elevi înscrişi şi 120 de angajaţi.

„Ştiam că în sistemul în care lucram lipsea ceva, mai ales din partea colegilor. Lipsea entuziasmul de a preda, nu eram lăsaţi să fim liberi, să propunem anumite idei, iar foarte mulţi aveam rolul de a informa şi prea puţini pe cel de a forma. După Revoluţie am avut şansa să fiu implicată într-un program de educaţie al unei ONG şi mi-am dorit să implementez cele învăţate în sistemul de stat. Dar nu s-a putut. Voiam să fac copiii fericiţi şi am deschis o grădiniţă în camera copiilor mei. Erau 12 elevi pe atunci“, spune Simona Baciu, fondator şi preşedinte al Transylvania College. The Cambridge International School in Cluj. Primul mobilier pentru „grădiniţa de casă“ a fost cumpărat cu 100 de mărci, bani pe care antreprenoarea i-a obţinut vânzând jucării confecţionate de ea. Câţiva ani mai târziu, Simona Baciu a primit o bursă şi a plecat în SUA pentru a studia sistemul de învăţământ de acolo. Atunci s-a gândit pentru prima oară să se stabilească în străinătate şi apoi după ce întreaga familie se mutase în Germania după o ofertă de lucru primită de soţul ei.

„Ne-am întors în cele din urmă, ne-am hotărât să rămânem şi să nu ne mai plângem. Aşa că am început să dezvolt ceea ce începusem cu câţiva ani în urmă. Au început să vină tot mai mulţi părinţi şi după ce o bună perioadă ne-am mutat dintr-un sediu în altul în fiecare an, am luat un împrumut de la nişte prieteni şi am cumpărat un petic de pământ în Cluj. Apoi am avut curajul orb de a-mi ruga părinţii să-şi pună casa la bătaie pentru a lua un credit ca să pot construi grădiniţa pe care am deschis-o în 1998“, explică Simona Baciu
http://www.zf.ro/zf-24/in-urma-cu-20-de-ani-si-a-deschis-o-gradinita-in-camera-copiilor-in-prezent-are-600-de-elevi-si-un-campus-scolar-de-10-000-de-metri-patrati-12810735

[MirsuCatalin]

Un fost consultant în vânzări face profit de 50.000 euro/an din marketing onlineduminică, 17:31 Autor: Corina Mirea (http://www.sfatulbatranilor.ro/autor/corina-mirea/)
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/29486/12825946/1/2813743-publimedia-shutter-copy.jpg?width=320
Marius Lăzărescu, 33 de ani, a absolvit cibernetica la Academia de Studii Economice din Bucureşti în urmă cu aproape nouă ani, cam în aceeaşi perioadă în care a decis să renunţe la jobul de consultant în vânzări dintr-o firmă de servicii de internet pentru a-şi deschide o agenţie de marketing online. În 2013, agenţia Today's a ajuns la afaceri de aproape 180.000 de euro şi a intrat din nou pe profit după doi ani în care a fost pe minus, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

„Am decis să merg pe cont propriu pentru că îmi doream mai multă libertate şi, oricum, oamenii de vânzări au tendinţa de a deveni antreprenori mai mult decât alţi specialişti, fiind nevoiţi să atragă în permanenţă noi clienţi. Am pornit în 2005 doar cu un telefon mobil, un plin de benzină şi doi prieteni dispuşi să mă ajute“, spune Marius Lă­zărescu, fon­dator al Links Group, firma care deţine To­day's şi care anul trecut a ajuns la un profit de peste 50.000 de euro, după ce în 2012 pier­de­rile au fost de 30.000 de euro.

În prezent, agenţia este formată din şapte oameni care rea­li­zează campanii de marketing online pentru 40 de con­turi, cea mai mare parte a clienţilor pro­venind din auto.
http://www.zf.ro/zf-24/un-fost-consultant-in-vanzari-face-profit-de-50-000-euro-an-din-marketing-online-12825946

[MirsuCatalin]

Patru tineri au vânzări de 60.000 de euro cu un atelier de pictură şi olărit ieri, 16:00 Autor: Mădălina Panaete (http://www.zf.ro/autor/madalina-panaete/)
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/29486/13970341/1/startup.jpg?width=320 (http://www.zf.ro/zf-24/patru-tineri-au-vanzari-de-60-000-de-euro-cu-un-atelier-de-pictura-si-olarit-13970341/poze/) Citeste si:Doi economişti şi un inginer vor un milion de euro din distribuţia de miere şi zahăr în hoteluri şi restaurante (http://www.zf.ro/zf-24/doi-economisti-si-un-inginer-vor-un-milion-de-euro-din-distributia-de-miere-si-zahar-in-hoteluri-si-restaurante-13963748)A lucrat 17 ani în vânzări şi a renunţat pentru un business propriu cu prăjituri (http://www.zf.ro/zf-24/a-lucrat-17-ani-in-vanzari-si-a-renuntat-pentru-un-business-propriu-cu-prajituri-13958069)Un start-up pe zi: „Nu este suficient să produci bine dacă în spate nu ai şi un proiect de promovare a produsului“ (http://www.zf.ro/zf-news/un-start-up-pe-zi-nu-este-suficient-sa-produci-bine-daca-in-spate-nu-ai-si-un-proiect-de-promovare-a-produsului-13951854)
Radu Eugen Zaharia, Aniela Ovadiuc, Vanda Maria Sturdza şi Vladimir Iuganu, patru tineri cu vârse cuprinse între 26 şi 38 de ani, au deschis în luna februarie anul trecut atelierul ArtTime în care au investit circa 10.000 de euro.
În atelierul ArtTime se regăsesc diferite obiecte produse în atelierul de ceramică şi fier forjat, iar serviciile pe care acesta le oferă sunt cursuri de pictură pe ceramică şi olă­rit, dar şi posibilitatea de a-ţi picta singur obiecte cumpărate.
„Ideea s-a înfiripat în urma unei călătorii în Viena, unde am văzut o afacere similară care m-a fascinat şi m-a determinat să materializez şi la noi în ţară acest concept”, spune Radu Eugen Zaharia, de profesie arhitect. Aniela Ovadiuc este artist vizual, în timp ce Vanda Sturdza şi Vladimir Iuganu sunt scenografi.
Cele mai cerute ateliere sunt pictura pe ceramică şi olăritul, iar vârstele celor care ajung în atelierul ArtTime sunt cuprinse între 6 şi 60 de ani.
„Uneori copiii vin împreună cu bunicii pentru a face cadouri unicat părinţilor. (...) Ne adresăm tuturor consu­ma­to­rilor şi iubitorilor de frumos, indiferent de vârstă”, povesteşte Radu Zaharia, unul dintre proprietarii atelierului unde lucrează trei angajaţi.




Pentru a picta pe ceramica costul depinde de obiectul ales spre a fi pictat, material, dimensiune sau complexitatea for­mei. Zaharia spune că preţurile variază între 7 şi 170 lei.
Iar pentru olărit un curs alături de meşter olar costă 50 lei/oră, la care se adaugă un obiect la alegere care merge la ardere.
„De asemenea onorăm şi diverse comenzi cu caracter artistic, obiecte unicat”.
Atelierul pus pe picioare de cei patru tineri a avut anul trecut o cifră de afaceri de 60.000 de euro şi îşi doresc o creştere de 10-15% a vânzărilor pe an. Cât despre extinderea în alte oraşe, tinerii vor mai întâi să stabilizeze afacerea din Bucureşti şi apoi să se uite spre alte oraşe.
„În următorii 2-3 ani dorim să creştem veniturile cu 10-15% pe an. Ne vom extinde şi în alte oraşe în momentul în care vom reuşi să punem pe picioare atelierul ArtTime din Bucureşti”, a afirmat Radu Eugen Zaharia.
Cât despre diferenţele dintre un job şi businessul propriu, antreprenorul spune că unei afaceri proprii îi acorzi mult mai mult timp decât unui loc de muncă într-o companie.
„Din punctul meu de vedere principalele diferenţe dintre a avea un job şi a avea propria firmă se regăsesc în orele de lucru, într-un business propriu acorzi mult mai mult timp decât ai acorda unui job. Iar intr-un job în ziua de salariu ştii că trebuie să iei bani, dar atunci când ai o afacere trebuie să fii pregătit să dai bani”, consideră Zaharia, unul dintre asociaţii firmei Art Time Atelier de Creaţie, care operează atelierul cu acelaşi nume.

http://www.zf.ro/zf-24/patru-tineri-au-vanzari-de-60-000-de-euro-cu-un-atelier-de-pictura-si-olarit-13970341

[MirsuCatalin]

Doi economişti şi un inginer vor un milion de euro din distribuţia de miere şi zahăr în hoteluri şi restaurante sâmbătă, 19:00 Autor: Mădălina Panaete (http://www.zf.ro/autor/madalina-panaete/)
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/29486/13963748/2/miere-ss.jpg?width=640 (http://www.zf.ro/zf-24/doi-economisti-si-un-inginer-vor-un-milion-de-euro-din-distributia-de-miere-si-zahar-in-hoteluri-si-restaurante-13963748/poze/)
Citeste si:A lucrat 17 ani în vânzări şi a renunţat pentru un business propriu cu prăjituri (http://www.zf.ro/zf-24/a-lucrat-17-ani-in-vanzari-si-a-renuntat-pentru-un-business-propriu-cu-prajituri-13958069)Un start-up pe zi: „Nu este suficient să produci bine dacă în spate nu ai şi un proiect de promovare a produsului“ (http://www.zf.ro/zf-news/un-start-up-pe-zi-nu-este-suficient-sa-produci-bine-daca-in-spate-nu-ai-si-un-proiect-de-promovare-a-produsului-13951854)A pornit cu importul de genţi din Italia, iar acum are şi un atelier de pantofi (http://www.zf.ro/zf-news/a-pornit-cu-importul-de-genti-din-italia-iar-acum-are-si-un-atelier-de-pantofi-13937839)Răzvan Stanciu, 36 de ani, Iulian Haimana, 30 de ani şi Tiberiu Marcu, 34 de ani, au investit 50.000 de euro într-o afacere care li­vrează miere am­ba­lată şi alte pro­duse pentru ho­te­luri şi restaurante şi au ajuns să aibă 100 de clienţi la un an de la deschiderea bu­sinessului Sweet Moment din Bucureşti.
„Toţi trei cochetam de mult timp cu ideea pornirii unei afaceri pe cont pro­priu, iar datorită unor împrejurări con­junc­turale am aflat că piaţa de miere la plic pentru HoReCa (hoteluri, restau­rante – n. red.) nu este foarte bine aco­pe­rită sau cel puţin nu aşa cum consi­deram noi că ar trebui. Am început prin a colabora cu un ambalator, dar datorită viziunii diferite asupra modului în care ar trebui serviţi clienţii am luat decizia de a începe producţia pe cont pro­priu”, po­vesteşte Răzvan Stanciu, care con­duce compania Tri Grup Intl (cea care operează marca Sweet Mo­ment) din poziţia de general manager.
El este de profesie economist, are ex­perienţă în domeniul bancar, ocupând mai multe funcţii printre care şi cea de di­rector de sucursală, potrivit propriilor informaţii.
Printre clienţii firmei se află lanţuri de restaurante precum La Plăcinte, Osho sau Brioche Dorée.
De vânzări se ocupă în firmă Iulian Haimana, de profesie economist, care are de altfel experienţă în vânzări şi în do­meniul financiar. Tiberiu Marcu, in­giner de profesie şi cu o experienţă de mai mulţi ani în telecomunicaţii, ad­mi­nis­­trează producţia.




Fima comercializează miere amba­la­tă, zahăr ambalat la plic, şerveţele, ceaiuri, un sortiment de băuturi răco­ri­toa­re pe bază de aloe vera şi seturi de oli­viere cu ulei de măsline, respectiv oţet balsamic.
Cei trei antreprenori se ocupă strict de ambalare şi colaborează cu doi furnizori pentru miere, care asigură firmei un flux constant de materie primă pe toată durata anului.
„Compania noastră se ocupă strict cu ambalarea mierii. Producţia de miere este o altă afacere, care necesită atât in­ves­tiţii cât şi o cantitate importantă de know-how, fiind de asemenea şi mare con­sumatoare de timp. În plus, canti­tă­ţile de miere ambalate lunar sunt destul de mari şi sunt greu de acoperit de către un mic producător”, precizează antre­pre­norii.
Investiţia totală în această afacere se ridică la 50.000 de euro şi include echipamentele necesare procesului de producţie până la clădirea în care compania îşi desfăşoară activitatea.
Deocamdată, în acest business lucrează doar cei trei, însă pe viitor aceştia nu exclud angajarea altor oameni. În prezent, Tri Grup Intl are aproximativ 100 de clienţi şi proprietarii estimează ca numărul acestora să crească cu 50% până la finalul anului. „Datorită creşterii rapide a bazei de clienţi, probabil ca pe parcursul acestui an vom începe să angajăm personal pentru activităţile de producţie şi livrări”.
Cei trei tineri estimează ca până la finalul acestui an vor ajunge la vânzări de peste 100.000 de euro şi spun că vor să diversifice permanent gama de produse. „Estimăm că în cinci ani vom ajunge la o cifră de afaceri anuală de 800.000 – 1.000.000 euro”.
În prezent, pe primul loc între domeniile unde compania livrează produsele se află restaurantele, pe locul doi distribuitorii, pe locul trei cafenele/ceainării, iar pe locul patru se află hotelurile.

http://www.zf.ro/zf-24/doi-economisti-si-un-inginer-vor-un-milion-de-euro-din-distributia-de-miere-si-zahar-in-hoteluri-si-restaurante-13963748