PDA

Arată versiune întreagă : Baladă pentru Eminescu



Adrian Pop
15.01.2014, 13:37
Maria Avramescu (https://www.facebook.com/maria.avramescu.96)
Baladă pentru Eminescu

Te-au slăvit în cărţi şi în poeme
Şi te-au înălţat iconostas,
Ca să fulgeri tânăr peste vreme,
Cu vecii de cremene sub pas.


Te-au văzut voevodând voroave,
Ciobănind genune şi zăpezi,
Potcovar de fum bătând potcoave
Negurilor strânse în cirezi.

Te-au crezut gigantic Sfarmă-Piatră
Care sparge piscul viforos,
Şi fierar înfierbântând pe vatră,
Mările călite sub baros.

Împărat, ţi-au scris pe tâmple steme.
Făt-Frumos, ţi-au pus în mâini hanger.
Şi-au cules, din pana ta, blesteme,
Viscole şi răzvrătiri în cer.

Ci, netrebnic, eu adulmec zării,
Paşii tăi pe unde te-au fost dus,
Şi-nsetat pe drumurile Ţării
Dibui urma ta de blând Iisus.

Caut picurii de sânge, neşterşi încă,
Ai crucificării pe furtuni
Şi sărut lumina lor adâncă
Şi-i ating cu mâini de rugăciuni.

Trist Iisus cu umbra de tămâie
Dăruind azur din mâini subţiri,
Sfânt, bătut, pe veacul tău, în cuie,
Scânteind, înalt, din răstigniri.

Frânt de-o stea şi-ngenuncheat de-o floare,
Biruit de ramuri de arin,
Îndulcit cu dor de moarte-alinătoare,
Ars ca Nesus în cămaşă de venin…

Nu, tu nu eşti meşterul, ci cneazul,
Nu eşti înstelatul împărat.
Sfâşiat ţi-i pieptul şi obrazul.
Tu eşti marele însângerat!

Te-ncrustăm, zadarnic, în agată
Şi-n icoane noi pe flori de crin.
Crinii nu vor stinge, niciodată,
Umbrele cununilor de spini.

Eu nu-ţi pipăi steme şi nici lauri…
Numai rănile mă plec şi ţi le strâng
Şi le fac medalii mari de aur, -
În genunchi, le-nchid în inimă şi plâng.

Radu Gyr


https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn1/s403x403/1536678_201383963399958_189094328_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=201383963399958&set=a.139488659589489.1073741828.100005850666885&type=1)

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=100005850666885&p%5B1%5D=1073742479&share_source_type=unknown)

Eugen
18.11.2014, 13:13
Pentru toti romanii din diaspora-printre care ma numar eu si familia mea- o dedicatie in versuri, in amintirea poetului National Mihai Eminescu:


Balada emigrantului, in limba lui Eminescu


Departe este Tara mea,
Taramul ce-l tanjesc,
Unde-am lasat copilaria
De care mi-amintesc.


Gradina casei, raiul vechi,
Si casa batraneasca,
Mormantul proaspat, cu parintii,
Din tara romaneasca...




Dar Tara, oamenii, trecutul
Mi-s departati . Sfasietor
Oftez adanc cateodata
De lipsa lor!




Aici, Muzeu-i palid imprejur:
Figuri straine, limuzine,
Dar eu tanjesc la libertatea
De dac din mine.


Decorul , ca un surogat
Te-nseala ca e bine,
Dar pretul e instrainarea
Pentru un colt de paine.


Ades imi zboara gandurile
Spre Tara-mi departata,
Dar si Ea sufera-n tacere
Caci e nemangaiata.


Indepartat petrec exilul meu,
Nimic nu poate sa m-aline
Decat fiinta care ma-nsoteste
Si lupta langa mine!


Dar stiu ca intr-o buna zi,
Ma voi intoarce-acasa
Si ranile s-or vindeca,
La un pahar pe masa.


Sub talpa mea din nou va fi,
Frematatoare, afanata,
Aceeasi iarba matasoasa,
Din tara minunata.


Ca in povesti de Sadoveanu,
La hanul fermecat,
Ne-om aduna din patru zari,
Toti care am plecat!


Si -om inchina cate un strop,
Din sangele de vin,
Pentru acei ce nu mai sunt,
Si - om lacrima-n suspin ...