Trebuie cautat ce a spus Sfantul despre modul de obtinere a banilor [Arhivă]

Arată versiune întreagă : Trebuie cautat ce a spus Sfantul despre modul de obtinere a banilor

Adrian Pop

06.11.2013, 03:02

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash1/s48x48/187998_440022839375170_816371963_q.jpg (https://www.facebook.com/pages/Arsenie-Boca-Omul-Lui-Dumnezeu/440022839375170?ref=stream)Arsenie Boca - Omul Lui Dumnezeu (https://www.facebook.com/pages/Arsenie-Boca-Omul-Lui-Dumnezeu/440022839375170?ref=stream) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604804006243095&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).
https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p370x247/1393956_604804006243095_1481117571_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604804006243095&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604804006243095&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

LEPĂDAREA DE SINE-PARINTELE ARSENIE BOCA 365. Lepădarea de sine nu este cu neputinţă sau înfrângere. Dimpotrivă, e descătuşarea unei foarte mari puteri sufleteşti. Mărturie la îndemână ne stau însăşi prilejurile. Dacă le câştigăm, adică ne comportăm prin ele după Duhul lui Dumnezeu, simţim în suflet o pace şi o creştere sufletească. Pe când, dacă le pierdem, adică ne comportăm după om sau după patimi, simţim o tulburare, o mustrare de conştiinţă şi o împuţinare sufletească. Lepădarea de sine dovedeşte credinţa şi dragostea pe care o avem către Iisus. Din aceasta izvorăşte o mare trăire sufletească. Lepădarea de sine trebuie să ne-o facem a doua natură, ca să ne însoţească toată calea călugăriei şi să caracterizeze călugăria. În felul acesta seacă izvorul şi rădăcina patimilor. 366. Lepădarea de sine nu se realizează dintr-o dată sau o dată pentru totdeauna, ci trebuie timp şi răbdare. Timp pentru deprindere şi răbdare pentru greutatea ei. Răbdare trebuie să avem mai întâi cu noi înşine, ca să nu cădem în întristare, apoi trebuie să aibă şi alţii răbdare cu noi, până deprindem desăvârşit lepădarea de sine. Dacă învăţăm practic lepădarea de sine şi sporeşte dragostea în inima noastră, răbdarea încetează de a mai avea înfăţişarea negativă, de necaz şi se schimbă în bucurie, cu toată întristarea mea sunt covârşit de bucurie. 367. Când avem lepădarea de sine şi dragostea, ocara ni se face ca lauda şi lauda ca ocara. Răbdarea mai este şi nevoinţă, adică pedepsirea de bună voie a firii cu tot felul de osteneli. 368. Bobul care nu vrea să moară, fie chiar şi de grâu, nu mai aduce nici o roadă. 369. Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului.

Adrian Pop

07.11.2013, 01:33

Maria Avramescu (https://www.facebook.com/maria.avramescu.96) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605359396187556&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

Libertatea omului...
https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p240x240/1452372_605359396187556_556850935_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605359396187556&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605359396187556&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

LIBERTATEA OMULUI-PARINTELE ARSENIE BOCA 370. Libertatea omului înclină orientările sale, undeva în centrul timpului, iar urmările acestei înclinări sunt mai neprevăzute ca ale unei linii ce descrie diferite unghiuri mici, la centru, dar nemăsurat de mari la infinit. 371. Omul are nevoie de Dumnezeu, garant al libertăţii sale şi Care are libertatea absolută, a armonizării totului. De aceea libertatea omului este îngrădită „în soroacele” timpului. Numai a lui Dumnezeu este neîngrădită în nici un fel de timp, ci întrucâtva de libertatea omului. 372. Libertatea omului cu libertatea lui Dumnezeu stau în acelaşi raport ca timpul cu eternitatea. 373. Dumnezeu întrucât prevede mişcările libertăţii omeneşti, singur El ştie şi deţine etapele timpului cât va mai fi timp. 374. Ce uşor poate face Dumnezeu ochi sănătoşi. Scuipă pe cei bolnavi, pune mâinile pe umerii orbului şi-l întreabă: „vezi?”. Şi vede. Evidenţa divină n-are nevoie de nici o sprijinire. Totuşi vedem că necredinţa îi stăvileşte evidenţa. Deci credinţa este o decizie a libertăţii. Căci numai despre libertatea omului ştiu că se hotărăşte numai până la un punct atotputernicia lui Dumnezeu. Decizia de a crede în Dumnezeu sau de a fi ateu, fireşte este o faptă a libertăţii – sensul pozitiv al libertăţii. Cu nonsensul, sub orice formă l-a întâlnit Iisus, dar n-a putu face nimic. Aparent lucrurile arătau pe Iisus neputincios. În schimb Iisus Îşi ascundea atotputernicia slavei, rezervată pentru a doua venire, când deciziile negative ale libertăţii omeneşti, nu-I mai sunt stavilă. Atunci acestea nu mai au îngăduire. 375. Cine nu se va lepăda de sine nu va fi liber.

Adrian Pop

08.11.2013, 00:35

Arsenie Boca - Omul Lui Dumnezeu (https://www.facebook.com/pages/Arsenie-Boca-Omul-Lui-Dumnezeu/440022839375170?ref=stream) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605793012810861&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p370x247/1457505_605793012810861_224731756_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605793012810861&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=605793012810861&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

In Biserica ortodoxa din comuna Chichis,jud Covasna, cu hramul “Sfanta Treime”, se gaseste una dintre rarele icoane pictate de Parintele Arsenie Boca LUMEA – LUMESCUL-PARINTELE ARSENIE BOCA 376. Omul care s-a hotărât să iasă din calea păcatelor sau din gâlceava fărădelegilor, se va trezi deodată că i se vor ridica împotrivă (2 Timotei 3, 12) trei vrăjmaşi, unul după altul. Iar vrăjmaşii mântuirii sunt aceştia: lumea, trupul şi diavolul. Pe aceştia îi arată ca atare toţi Sfinţii Părinţi. Prin „lume” se înţelege categoria păcatului, adică turma oamenilor necredincioşi (Ioan 1, 10), cei ce din toată voia s-au unit cu sfaturile dracilor (1 Ioan 3, . E lumea pentru care nu s-a rugat Mântuitorul (Ioan 17, 9). E gura satului, gura vecinului şi, de multe ori, gura şi faptele celor dintr-o casă cu tine (Matei 10, 36). Aceştia, sau lumea, îţi iartă orice ticăloşie ai face, oricât ai îndărăpta cu sufletul, dar nu te iartă nicidecum să le-o iei un pas înainte şi să te faci mai bun. Oamenii aceştia ai lumii au o ciudată ruşine de a fi buni. Bunătatea ta îi arde şi se trudesc să te scoată de vină cu tot felul de ponoase. „Lumea” e veacul viclean (Galateni 1, 4), placul oamenilor (Efeseni 6, 6) şi slava deşartă (1 Ioan 2, 16). Gura lumii grăieşte ale stăpânitorului ei (1 Ioan 5, 19). De aceea avem poruncă: „Nu iubiţi lumea, nici cele din lume: pofta trupului, pofta ochilor şi trufia vieţii, care nu sunt de la Tatăl” (1 Ioan 2, 15-16). Cine vrea să biruie această primă piedică în calea mântuirii, are la îndemână aceste trei: răbdarea, iertarea şi rugăciunea. 377. Cine vrea să biruie lumea e dator să ia arma rar folosită a iertării, oricâte necazuri ar pătimi de la oamenii lumii acesteia, ca unul ce vede că fraţii săi stau legaţi într-o robie străină, în întunericul necunoştinţei de Dumnezeu şi de ei înşişi. 378. Cine vrea să biruie lumea se roagă Tatălui său în ascuns sau în gând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu, oricât de întunecată purtare ar avea şi oricâte rele i-ar face. Căci răbdarea răului, iertarea fraţilor şi rugăciunea în ascuns au mare putere înaintea lui Dumnezeu, căci pentru ele biruie El în locul omului, întorcând spre bine cele pornite de la lume cu răutate. Stăruind în acestea te-ai făcut pricină de mântuire şi pentru fratele tău din lume.

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743280&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

09.11.2013, 02:36

Adrian Pop

09.11.2013, 23:34

Pora Cristian (https://www.facebook.com/cristian.pora) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=606696352720527&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p370x247/1424498_606696352720527_1212888260_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=606696352720527&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=606696352720527&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

MÂNDRIA-PARINTELE ARESENIE BOCA 382. Neascultători, oamenii tari de cap şi betegi la minte de fumul mândriei, nu au parte de darurile sfatului. Căci, părăsind sfatul cel bun dat la vreme şi Dumnezeu îi părăseşte şi-i lasă în sfatul cel rău. 383. Viaţa duhovnicească are multe greutăţi de învins, mai ales din partea mândriei. 384. Partea importanţei, boala locului de cinste sau a numelui de cinste, boala obrăzniciei, neascultarea, grăirea împotrivă, posomorârea, groaza de umilinţă, toate acestea sunt forme în care se dezvoltă şi se înmulţeşte mândria în suflet. 385. Mândria şi toţi puii ei sunt pricini de conflicte, de nemulţumiri, de făţărnicii. Din răcirea dragostei şi a umplerii sufletului de răutate sub influenţa acestei patimi, mintea alunecă pe panta nebuniei. 386. Sufletele slăbănogite de mândrie stau pururea încordate în legitimă apărare de către orice îndregători, gata să-şi apere dreptatea şi să-şi justifice întristarea, să-şi explice ei mai bine cauza şi niciodată nu simte trebuinţă să asculte şi să urmeze, dacă este o cale mai presus de ce pot ei pricepe. Aşa se explică îndărăptările, împuţinările şi chiar întunecările de la rostul luminos al călugăriei. 387. Mândria singură, chiar sub cea mai subţire formă a sa, cum e părerea de sine, dacă nu e tăiată din rădăcini e în stare să risipească din suflet toată viaţa după duh. Nu e mândria urâciunea pustiirii? De aceea când te crezi bun, să ştii că eşti nebun şi să aştepti ocara ca să te curăţeşti. Întunecarea aceasta însă ne aduce aminte de învinuirile pe care le-a adus Iisus peste capul celor ce făţărniceau virtutea. 388. Ispita sfinţeniei e cea mai rafinată capcană a mândriei. De aceea când Avva Macarie era dus de îngeri din lumea aceasta şi pe drum îl întâmpinau dracii, zicându-i: ai scăpat de noi, Macarie, sufletul lui, răspundea: încă n-am scăpat. 389. Cea mai primejdioasă este mândria sfântului, de aceea sfinţii adevăraţi sunt cei ce nu ştiu că sunt sfinţi, ce ţin morţiş că-s păcătoşi.

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743301&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

11.11.2013, 11:43

MÂNTUIREA-PARINTELE ARSENIE BOCA 390. Mântuirea e fapta milostivirii lui Dumnezeu, prin care ne scoate din păcat, dacă vrem şi ostenim şi noi. Dacă însă nu vrem, cu sila, nu ne mântuieşte nimeni. Aşa voieşte Dumnezeu, ca darul mântuirii (Efeseni 2, 8 ) Sale să fie totodată şi roada cunoştinţei, a voinţei şi a dragostei noastre. Dar Dumnezeu e aşa de milostiv, că tot El ne ajută şi să vrem şi să lucrăm. 391. Omul care s-a hotărât să iasă din calea păcatelor sau din gâlceava fărădelegilor, se va trezi deodată că i se vor ridica împotrivă (2 Timotei 3, 12) trei vrăjmaşi, unul după altul. Iar vrăjmaşii mântuirii sunt aceştia: lumea, trupul şi diavolul. 392. Noi nu ştim tainele lui Dumnezeu: pe cine mântuieşte din lume şi pe cine osândeşte. Dacă pe cel ce se sălbăticeşte asupra ta, din pricina întunecimii sale, îl ştie Dumnezeu că se va mântui, mântuirea lui o va face şi cu ajutorul tău, prin aceea că-ţi dă darul răbdării, al iertării din inimă (Matei 18, 35) şi al rugăciunii. Astfel pentru smerenia ta îl va birui Dumnezeu şi va alunga duhul potrivnic dintr-însul. Dacă însă fratele acela mai are de chinuit în robie străină, sau chiar îşi va pierde sufletul, la purtarea ta cea după Dumnezeu, răutatea lui va creşte şi se va sălbătici cu totul împotriva oamenilor şi împotriva lui Dumnezeu. Prin urmare, nicidecum să nu uităm că ostaşi (2 Timotei 2, 3) ai lui Dumnezeu suntem. Deci fii destoinic, suflete, ştiind cui crezi (2 Timotei 1, 12), cu ale cui arme baţi război (2 Corinteni 10, 4), cine îţi ajută, – ca să nu piardă Dumnezeu pe cineva pentru neiscusinţa ta. De aceea au zis Părinţii că pricina mântuirii este aproapele. 393. Mântuirea nu se câştigă cu o faptă răzleaţă, ci presupune şi o faţă socială; nimeni nu se mântuieşte singur; de mântuirea sa se mai leagă o mulţime de oameni. 394. Darul mântuirii se dobândeşte chiar ca dar, cu mare luptă. 395. Până la judecata din urmă, mântuirea se poate dobândi oriunde, şi pe câmpuri de bătaie; şi se poate dobândi şi din iad; şi se poate pierde oriunde, şi în mănăstiri, şi în ceata sfinţilor Apostoli, şi s-a pierut şi în Rai. 396. Tâlharul, răstignit pentru faptele sale, a sărit de pe cruce în Rai şi Lucifer ca fulgerul a căzut din Ceruri. Orbul din naştere capătă vederea şi a văzut pe Dumnezeu şi a vorbit cu El, iar fariseii templului o pierdeau zicând că-i păcătos şi are drac (Matei 9, 34). Cereau semn (Luca 11, 29) şi umblau să omoare pe Lazăr, cel înviat a patra zi din morţi. Orbia răutăţii, stând de-a pururi împotriva Adevărului, nu are leac, dar are pedeapsă. Inima înfrântă şi smerită însă, Dumnezeu nu o va urgisi. De aceea, înfruntând mândria, a zis că vameşii şi păcătoasele vor lua-o înaintea „drepţilor” (celor ce se cred drepţi n.n.) (Matei 21, 31), în Împărăţia Cerurilor şi că se face bucurie în Ceruri pentru un păcătos ce se întoarce (Luca 15, 7). 397. Mântuirea se lucrează numai pe ruinele egoismului. 398. Mântuirea noastră nu e numai un dar de la Dumnezeu, ci şi o faptă a libertăţii noastre. 399. Mântuirea este prin Hristos, Care trebuie cunoscut istoric, dogmatic şi mistic. Mântuirea este un har al locuirii lui Dumnezeu în om, dar şi rezultatul unui efort al libertăţii şi cunoaşterii omului. 400. Însemnez aici cugetul unei femei simple, dar plin de tâlc. „De m-ar lăsa Dumnezeu să mă uit puţin în Rai şi-mi ajunge”. N avem siguranţa mântuirii în noi, în puterea noastră. Aceasta îi este omului cu neputinţă: să-şi asigure eternitatea sa. Dar este cu putinţă şi totul este cu putinţă numai la Dumnezeu. Dar, chiar de am fi siguri că Dumnezeu ne mântuieşte şi încă n-am scăpa de primejdie, fiindcă această siguranţă nu s-a dat nimănuia. 401. Câştigăm mântuirea sufletului când punem preţ pe ea. Preţul pe care l-a pus Iisus şi toţi sfinţii.

Adrian Pop

12.11.2013, 02:42

Doina Dorneanu (https://www.facebook.com/doina.dorneanu) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=608477172542445&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p235x165/1466221_608477172542445_1818934764_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=608477172542445&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=608477172542445&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

MINCIUNA-PARINTELE ARSENIE BOCA 402. Minte câte unul, în chipul cel mai firesc cu putinţă, de stă soarele în loc; iar după ce-i trece unda aceasta, nici măcar nu-şi mai aduce aminte, iar dacă-i aduci probele în obraz, nu recunoaşte nimic. O putere dinlăuntru îl împinge să mintă mereu şi să i se pară că e omul cel mai cinstit. E ca şi când o noapte s-ar fi lăsat peste mintea lui, ca şi când o altă persoană ar fi înjurat, ar fi minţit sau ar fi furat, aşa sunt câte unii de înfundaţi în contraziceri. Acesta e un alt neajuns al căsătoriilor greşite, în care nu s-a ţinut seamă şi de calităţile sufleteşti ale celeilalte părţi. Acestea se pot vedea mai bine în părinţii celor ce se căsătoresc, întrucât vremea le-a scos la iveală toate scăderile sau însuşirile, şi aşchia nu sare departe de butuc. 403. Minciuna în treptele ei uşoare, de glumă poate fi dăunătoare. Experienţa următoare mi-a dovedit-o. Aveam în meditaţie un şcolar. Întâmplându-i-se odată ca să doarmă după amiaza cam mult, era şi toamnă şi ziua scăzuse. Când s-a trezit, era şapte seara. Cum era somnoros, l-am luat prin surprindere: repede la şcoală că-i târziu! Dar parcă este întuneric afară, zise el. Da, dar în dimineaţa aceasta este eclipsă de soare. S-a conformat, crezând situaţia descrisă. Luând ceva în gură, da să plece la şcoală. Stai, Gicule este seară. A, râzi de mine şi dă repede să plece. Au trebuit şi alte ajutoare să i dovedească evidenţa, că este seară şi nu dimineaţă. Atunci am văzut chipul dezorientării pe faţa unui copil.

Adrian Pop

18.11.2013, 01:34

Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949)

PACEA-PARINTELE ARSENIE BOCA

441. Pacea pe pământ e condiţionată de mărirea care se dă sau se refuză lui Dumnezeu. De asemenea şi pacea sufletului atârnă de aceeaşi condiţie. Autonomia raţiunii, autonomia societăţii omeneşti nu se poate constitui ca atare decât cu preţul pierderii păcii; – ceea ce e de fapt o înfrângere sau, mai sincer, o mărturisire a neajunsului, a tragediei inerente construcţiilor fără Dumnezeu.
442. Precum nu se află vrajbă în Dumnezeu, aşa să nu se afle nici între cei ce-L au pe El ca temelie a vieţii. Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într-aceasta fapta lui Dumnezeu.
443. Dumnezeu, trăit din toată sinceritatea fiinţei, e singura cale care mai poate aduce pace între oameni şi bună învoire; toate celelalte rezolvări, alături de trăirea creştinismului, grăbesc apocalipsul.
444. Pacea este o idee specific creştină şi se condiţionează de obârşia ei divină.
445. Pacea de frică e o reală pierdere a păcii. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. Aceasta e un bun spiritual, care nu poate fi creat sau menţinut de arme.

https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/p235x165/1470278_611568585566637_501965078_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=611568585566637&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=611568585566637&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

Îmi place (https://www.facebook.com/?sk=nf#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743379&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

20.11.2013, 02:12

Icoane pictate de parintele Arsenie Boca, Sfantul Ardealului (https://www.facebook.com/pages/Icoane-pictate-de-parintele-Arsenie-Boca-Sfantul-Ardealului/447134132008708) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=601196556603840&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949?ref=stream). 30 octombrie

ÎNJURĂTURILE-PARINTELE ARSENIE BOCA

346. Aşa sunt gândurile de hulă: răbufniri de păcură în raza de soare.
347. Faptul dragostei trupeşti lasă o puternică impresie în toată pivniţa fiinţei, în acea zonă de nouă zecimi a subconştientului. Aci, fapta, rezumată în simbol, se sedimentează ca un conflict cu conştiinţa. Cenzura morală astupă un depozit de dinamită, după ce n-a reuşit să-l refuze. O înjurătură de Dumnezeu e explozia acestui depozit. Iată de ce, când înjură bărbaţii folosesc cuvântul – ce nu se scrie – al iubirii trupeşti. Partea de înjosire şi păcat a acestei iubiri pe care o simt în trupul lor, le izbucneşte din subconştient şi, cu ea, izbesc furios cenzura morală şi idealul de dragoste – pe Dumnezeul celui pe care-l înjură. O înjurătură e un moment de îndrăcire a mâniei, o clipă de întunecare a minţii – aşa plăteşte cenzura conştiinţei negrija de mai înainte.
Înjurăturile dovedesc, prin urmare, că această iubire între trupuri a fost închisă într-un blestem, într-o ruşine şi într-o necesitate. Totul, schematizat în simboluri, coboară în întunericul subconştientului. Când deci pe unii cu cenzura slabă – înţelegeţi genetic slăbiciunea aceasta – îi scoate din sărite vreo împrejurare oarecare, afluxul de sânge şi fiere la creier face de li se întunecă orice conştiinţă şi încep rafalele înjurăturii.
348. Unii înjură pe Dumnezeu pe faţă. Alţii Îl înjură când se roagă. Situaţia îngrozeşte pe cei ce pătimesc neputinţa asta. Ea vine, din cât se poate vedea, din poveri ereditare, din fapte consumate, din auzire, din conţinutul memoriei conştiente sau inconştiente, printr-un mecanism al suprapunerii de imagini, şi anume, peste cele cuvioase, cele necuvioase, stârnite de hormoni, sau, în sfârşit, prin mecanismul de contrast.
349. Înjurăturile au aceeaşi obârşie ca hulele; numai că unele sunt învoite de minte, celelalte sunt cenzurate. De aceea vinovăţia celor de pe urmă e neasemănat mai mică. Hulele dovedesc o vinovăţie mai veche nu una de acum. Ele sunt o pedeapsă, însă nu duc la nebunie, cum se tem cei mai mulţi. Înjurătura însă îl dovedeşte pe respectivul că, cel puţin în momentul acela, e un iresponsabil, deci dezechilibrat în structura genetică, în mediul umoral, în serviciul de cenzură şi în sistemul nervos. Temniţa îi deschide porţile şi-l va lua în braţe, de nu va fi cu luare-aminte.
350. Mai bine o rugăciune pentru cel care înjură decât observaţie.

https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p480x480/1379841_601196556603840_1602465131_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=601196556603840&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&relevant_count=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=601196556603840&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&relevant_count=1)

5 (https://www.facebook.com/shares/view?id=576190362436417)Îmi place (https://www.facebook.com/pages/Icoane-pictate-de-parintele-Arsenie-Boca-Sfantul-Ardealului/447134132008708#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=447134132008708&p%5B1%5D=576190362436417&profile_id=447134132008708&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

22.11.2013, 23:29

Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949)

Apreciată · Azi · https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/yP/r/zF84oovpD-v.png (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=614612085262287&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&theater#)

PĂCATELE-PARINTELE ARSENIE BOCA

456. Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite, ascunse cu voia, atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră, ca o sabie care stă să cadă peste viaţa noastră. De îndată însă ce mărturisim păcatele şi vinovăţia, primejdia morţii o înlătură Dumnezeu de deasupra noastră.
457. Cu obişnuinţa de a păcătui trebuie să ne luptăm noi, uneori, toată viaţa. Această vreme de amărăciune care ne învaţă minte ca să nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întărire a sănătăţii noastre sufleteşti. Aceasta ne învaţă cel mai bine calea lui Dumnezeu.
458. Împătrit greşim: împotriva lui Dumnezeu, împotriva noastră înşine, împotriva aproapelui şi împotriva firii întregi.
459. Păcatul, sau decăderea firii, ne-a făcut să pierdem: pacea cu Dumnezeu, pacea dinlăuntrul nostru, pacea cu oamenii şi pacea cu toată firea. Ne-am sălbăticit în toate părţile, cât aproape „să se teamă” şi Dumnezeu de noi. Iată de ce şi fiarele fug de om.
460. Nu Dumnezeu este Cel ce nu ne mai iubeşte şi nu ne mai vede, ci noi suntem cei ce nu L mai iubim şi nu-L mai vedem, căci între noi şi El e zidul păcatului, iar dincoace de zid, noi: o grămadă de cioburi mereu zdrobindu-ne de zid şi în tot mai mare sfărmare aflându-ne.
461. Păcat aceasta însemnează: înfrângerea morală a conştiinţei de către satana, prin patimile trupului.
462. Păcatul este înfrângerea morală a sufletului de către un gând rău. De aceea, toate gândurile trebuiesc spuse înainte de a se întări şi de a birui mintea, căci deîndată ce sunt spuse, le piere puterea de a obseda, asupri, stăpâni mintea.
463. Păcatele se înregistrează în codul genetic al fiecăruia.
464. Înrădăcinarea obiceiului păcătuirii duce întocmirea sufletească şi trupească a omului până la neputinţă de a se mai împotrivi, sau chiar până la a nu vrea să se mai împotrivească.
465. Lucrarea împotriva firii i se face omului „a doua fire” – firea fărădelegii sau legea păcatului (Romani 7, 7). Asta e tot una cu pierderea darului libertăţii voinţei.
466. Totuşi, omul, slăbindu-i puterile, îşi dă seama că robeşte vrăjmaşului, căci de unde odată pruncii vaviloneşti erau micuţi şi îi lua în glumă, acum s-au făcut bărbaţi şi îi simte cum îi fură puterile, iar lui, din multa păcătuire, i s-a stins puterea voinţei de a se împotrivi. Când avea puterile întregi n-asculta povaţa, iar acum, când nu le mai are, le-ar întoarce lui Dumnezeu, dar nu le mai are de unde. Toată vigoarea tinereţii o dă cui nu trebuie, iar bătrâneţea hârbuită umblă să o dea lui Dumnezeu.
467. Păcatul este o călcare a legilor vieţii; introducerea în viaţă a unui dezechilibru consimţit de minte. Dacă urmează mereu aşa, mintea slăbeşte şi nu mai poate stăvili dezechilibrul din ce în ce mai mare care invadează spaţiul vieţii cu spectrele sinistre ale morţii pe picioare (Apocalipsă 3, 1).
468. Păcatul nu e o realitate cu suport propriu, ci sunt ghearele haosului în grumazul realităţii, o pândire a nimicului care vrea să înghită în sine toate câte sunt.

Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=614612085262287&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&theater#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743423&sharer_type=all_modes)

Adrian Pop

23.11.2013, 21:27

Marta Simeon (https://www.facebook.com/marta.simeon) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=490433497738483&set=a.490433487738484.1073741907.398591360256031&type=1) postată de Pr.Arsenie Boca-Sfântul Ardealului (https://www.facebook.com/pages/PrArsenie-Boca-Sf%C3%A2ntul-Ardealului/398591360256031).

https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/s403x403/996641_490433497738483_846359443_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=490433497738483&set=a.490433487738484.1073741907.398591360256031&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=490433497738483&set=a.490433487738484.1073741907.398591360256031&type=1)

III. Paguba din curte, paguba în agoniseală voastră, o altă din durerile noastre. Şi acum, iată pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocăinţa asupra avutului nostru. 1. Unii din stăpâni le drăcuie şi atunci să nu se mire dacă li se împlineşte cuvântul spus, căci dă Dumnezeu după cuvântul lor. 2. Lucrează Duminica. Că dacă Dumnezeu n-a lucrat Duminica, nici ţie nu îţi este îngăduit ca să lucrezi şi dacă vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica ci şi ceea ce ai lucrat în cursul săptămânii. Să nu ascultaţi de sfatul nimanui când este vorba de cinstirea Duminicii. Fiecare îşi are socoteala lui, tu însă ai un suflet. Căci va veni vremea să ceri apă cu bilet [perioada lui satana]. 3. Şi mai are pagubă cel ce se uita la agoniseala sa ca la ochii din cap. Şi-a lipit inima lui de lucrurile pieritoare. Pentru alceva a dat Dumnezeu inima, nu ca să ţi-o împotmoleşti cu gunoiul lumii, ci ca să ţi-o îndrepţi spre Tatăl Cel din ceruri. Pe El să-L iubim, de El să ne lipim inima, căci neasemănată este plata pe care ne-o dă Dumnezeu, faţă de cea dată de lume. De aceea nu-ţi lipi inima ta nici de propii tăi copii, căci de-i pătimi durerea în cele iubite peste măsură, cine te va mângâia? 4. Ai cumpărat din mâna rea, din mână pătimaşă, din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. De aceea, mai înaite de a o amesteca cu ale tale, dă-i puţină apă sfinţită, cu făină, căci să ştiţi, păcatele trec şi asupra pământului pe care-l calci şi asupra vitelo

Adrian Pop

26.11.2013, 00:57

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-frc3/373040_513495475373949_293601326_q.jpg (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949)
Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949)
Apreciată · Azi · https://fbstatic-a.akamaihd.net/rsrc.php/v2/yP/r/zF84oovpD-v.png (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=616200728436756&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&theater#)

PERSONALITATEA-PARINTELE ARSENIE BOCA

478. Personalitatea este o înzestrare sufletească neobişnuită. Într o personalitate chipul lui Dumnezeu este mult mai puternic şi mult mai limpede. Toti creştinii au sigur câte un talant, dar unii au şi câte doi, iar alţii şi câte cinci. Talanţii sunt talente, energii de lucru, ca de pildă o minte mai străvăzătoare, o inimă mai largă, o mare capacitate de dragoste, o voinţă mai puternică, o memorie mai bună, o ingeniozitate înăscută. Aceste energii ale chipului prind mai bine, ca nişte antene mai bune, energiile Harului care le sfinţeşte. Personalitatea are, de asemenea, de făcut calea de la chip la asemănare. Dar, datorită înzestrării sufleteşti mai puternice, personalitatea ar putea străbate calea într-un timp mai scurt sau ar putea realiza o neasemănată asemănare. E destul să ne gândim la Sfântuliţa de la Argeş, o copiliţă numai, dar cu o capacitate de dragoste care a ridicat o între sfinţi.

Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=616200728436756&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1&theater#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743440&sharer_type=all_modes)

Adrian Pop

27.11.2013, 01:39

Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949)

PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV-PARINTELE ARSENIE BOCA

479. Pe lângă omul căzut între tâlhari treceau pe rând, neputincioase: Legea şi preoţia Vechiului Testament. Nici una nu i-a putut ajuta nimic. A venit Samarineanul milostiv (Luca 10, 33), om de alt neam; omul fără de păcat, Iisus, care l-a luat pe cel rănit şi l-a pus pe dobitocul Său. Ceea ce, ascuns, însemnează întruparea lui Dumnezeu în firea de om; omul fără de păcat, adevăratul nostru aproape, în stare să ne care în spate dintre tâlhari, Acasă.
Cel căzut între tâlhari a fost încredinţat Bisericii, ca slujitorii ei să poarte grijă de dânsul, spălându-i rănile, din neam în neam, cu vin şi untdelemn. Bisericii i-a dat cheltuială doi bani: Vechiul şi Noul Testament, adică după trebuinţă, legea, povăţuitoare la pocăinţă aspră ca vinul pe rană şi Harul celor şapte Taine, izvorând din Hristos, pomul vieţii, ca un untdelemn ce unge rănile, curăţite cu asprimea pocăinţei. Amândouă tămăduiesc deplin pe om.
480. Pilda samarineanului nu este numai o pildă, este totodată şi revelaţia misiunii viitoare a Bisericii, este şi angajarea omului în asemănarea cu samarineanul, creşterea lui în neamul samarineanului, (căci samarineanul era de alt neam decât cel căzut între tâlhari). Pogorârea din Ierusalim în Ierihon, adică căderea omului din starea de rai a conştiinţei în starea din lumea aceasta, rănită şi mai moartă de tâlharii cei din gând.
Legea şi prorocii, neputând să-l ajute, au trecut pe alăturea: asemenea şi leviţii nu i-au ajutat nimic. A venit un străin, i s-a apropiat de răni, le-a spălat cu vin (usturimea pocăinţei) le-a uns cu untdelemn (celelalte Taine), i a luat firea sa în spate (întruparea lui Dumnezeu). A petrecut împreună cu omul, l-a dat în grija Bisericii. Dar a doua zi după Înviere, pecetluind cu aceasta unul din cei doi bani de cheltuială, Noul Testament, a dat Bisericii grija de om, precum şi cele două testamente Legea şi Harul.
Toată bătaia de cap cu omul şi tămăduirea conştiinţei sale o are Biserica, până la a doua venire a Samarineanului când i se va răsplăti osteneala. Iată adevărata împlinire a legii în iubire. Iată Samarineanul, adevăratul aproape al conştiinţei căzute între tâlhari.
Iată cu cine să fim asemenea şi ce să facem, ca să avem răspuns la problema vieţii veşnice.

https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/s370x247/1465310_616765098380319_666365222_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=616765098380319&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=616765098380319&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743451&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

27.11.2013, 11:10

Crestin Ortodox Simplu (https://www.facebook.com/pages/Crestin-Ortodox-Simplu/353892701395222) a distribuit fotografia (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=536691726412511&set=a.434047743343577.1073741826.434043713343980&type=1) postată de Pr. Arsenie Boca (https://www.facebook.com/PrArsenieBoca?ref=stream).

20 noiembrie

190. O mare parte din oameni cad în deznădejde în privinţa mântuirii lor. Deznădejdea e un chip greşit de meditaţie asupra relelor făcute; chipul bun e, dimpotrivă, nădejdea. Răul, nimicul, păcatul, diavolul nu sunt subiecte sănătoase de gândire, căci îmbolnăvesc mintea prin asociaţii de idei. Pocăinţa trebuie să fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului şi a sănătăţii întregi.
191. Vrăjmaşul, care pustieşte prin patimi, când află că mintea, împinsă de strigarea conştiiinţei, vrea să facă răscoală împotriva robiei sale, vine cu asuprire mare, dovedind sufletului că n-are chip de scăpare. Iar ca pedeapsă, precum că sufletul a îndrăznit una ca aceasta, diavolul umblă să-l dea legat la un chinuitor mai greu: duhul deznădejdii.
192. Aşa e de grea robia duhului acesta, încât sufletul, adunându şi cele mai de pe urmă puteri, dă lupta deznădejdii. Atunci se află sufletul între viaţă şi moarte. Câte unii mai scapă, alţii o duc aşa, mai mult morţi decât vii; iar alţii, nemaiputând suferi, li se întunecă mintea şi fac şi păcatul cel mai de pe urmă: omorârea de sine. Şi în sfârşit, altora, de durere, li se rătăceşte mintea cu totul, dând în nebunie.

https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/1463150_536691726412511_1542991751_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=536691726412511&set=a.434047743343577.1073741826.434043713343980&type=1&relevant_count=1)

Îmi place (https://www.facebook.com/pages/Crestin-Ortodox-Simplu/353892701395222#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=99&appid=2309869772&p%5B0%5D=353892701395222&p%5B1%5D=470451906405967&profile_id=353892701395222&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

01.12.2013, 21:04

Adrian Pop

04.12.2013, 13:01

Saveta Zegrean (https://www.facebook.com/save.zegrean) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619860638070765&set=a.616092631780899.1073741884.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/s403x403/1424283_619860638070765_1095030239_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619860638070765&set=a.616092631780899.1073741884.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619860638070765&set=a.616092631780899.1073741884.513495475373949&type=1)

În pustia Carantaniei-Parintele Arsenie Boca Dumnezeu a făcut totul pentru mântuirea noastră. Aceasta nu înseamnă ca noi să ne dedăm lenei, pentru că a făcut Dumnezeu totul şi noi nu mai avem nimic de făcut. Dumnezeu a făcut totul din partea Sa: S-a micşorat pe Sine şi S-a făcut Om adevărat, întru totul asemănându-se nouă, afară de păcat, (Filipeni 2, 7), ca să ne arate cu lucrul şi cu pilda cărarea de urmat. El era şi Dumnezeu adevărat, dar a mers omeneşte pe calea cea nouă. De aceea, calea mântuirii o numim calea lui Dumnezeu, pentru că cel dintâi El a mers pe ea. Deci, cei ce vrem să ne mântuim, avem a merge şi noi toţi aceeaşi cale, toată. Şi, fiindcă avem de a trece peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşă (Luca 10, 19), iar noi suntem numai oameni, Iisus, Cel cu Cruce, ne ajută El, dăruindu-ne cele mai presus de firea noastră. Ba mai mult, chiar El însuşi se luptă pentru noi, ca să-I urmăm întocmai toată calea pământească. Din buze, mulţi Îl urmează pe Domnul, dar când să treacă prin moartea de pe cruce - adică desăvârşita lepădare de sine - mulţi se dau înapoi. Toţi aceştia întârzie pe cale. De aceea zic, cine vrea să vadă pe Domnul în veacul fără de sfârşit, după înviere, trebuie să meargă cu El toată calea, iar nu numai până la un loc, sau numai până la o vreme. Rămaşi în urmă, de frică, (Apocalipsa 21, sunt destui în toate veacurile şi vremurile, dar mai ales în vremurile noastre, temându-se, ca nu cumva din cauza credinţei să-şi primejduiască viaţa aceasta. Ori, unde e fericirea aceea să cădem şi noi în „primejdia” în care a căzut Dumnezeu? Iar de nu cădem (adică nu suntem încercaţi prin ispite), e semn că nu suntem vrednici. E bine de observat că Iisus Hristos, întrupat în Om adevărat, ca Om l-a biruit pe diavolul, iar nu ca Dumnezeu; căci cu puterea de Dumnezeu, ca fulgerul l-a aruncat din ceruri (Luca 10, 18). Iisus, ca Om adevărat, a venit să se lupte cu diavolul, întrucât numai aşa ne putea împinge pe noi la toată îndrăzneala câtă trebuie. Iar ca Om, câştigând biruinţa desăvârşită asupra diavolului, biruinţa Sa ne-a dat-o nouă, dar, numai dacă ne luptăm şi noi ca El. Cu biruinţa Sa, Mântuitorul ne-a învăţat şi pe noi, meşteşugul războirii, ne-a dat cunoştinţa şi ne-a dat şi puterea. El este modelul de luptă cât ţine cărarea. Iată, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, lupta lui Iisus cu satana: Mântuitorul de aceea a venit, ca să sfărâme lucrurile diavolului (I Ioan 3, şi să surpe stăpânirea lui, în care îi ţinea pe oameni. Astfel, când diavolul L-a ispitit în pustia Carantaniei (Luca 4, 1-13) ca să facă din pietre pâine, căci flămânzise, Iisus l-a bătut cu Scriptura, zicând: „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul ce iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4). Dar diavolul n-a renunţat la luptă, ci L-a ispitit cu strălucirea tuturor împărăţiilor pământului - cu slava puterii politice - (gândind: nu cumva primeşte să fie împărat?), zicând Domnului: Ţie îţi voi da toată puterea şi strălucirea ei, căci mie îmi este dată şi o dau cui vreau, deci dacă Tu te vei închina mie, toată puterea şi strălucirea ei ţi-o dau Ţie. (Matel 4, 8,9). Şi răspunzând Iisus, l-a bătut grăind din Scripturi: „Mergi înapoia Mea, satano, că scris este: Domnului Dumnezeului Tău să te închini şi Lui unuia să-I slujeşti” (Matei 4, 10). Când s-a văzut diavolul bătut din Scripturi, a luat şi el Scriptura - căci ştie şi el Scriptura, însă diavoleşte, deoarece mintea lui fiind nebună, strâmbă înţelesul oricărui cuvânt, de vreme ce el nu stă întru Adevăr, ci în minciună. Aşa Îl duse pe Iisus pe aripa templului din Ierusalim, zicându-I „De eşti Tu, Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te pe sineţi, jos, că scris este: «Îngerilor Săi va porunci pentru Tine, şi pe mâini Te vor ridica, ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul Tău»” (Matei 4, 7). Atunci Iisus i-a tăiat scurt şi ispita aceasta, răspunzându-i: „Iarăşi scris este în Lege: «să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău»”(Matei 4, 7). Şi după ce sfârşi toată ispita, diavolul se duse de la El până la o vreme, semn că mai târziu, a venit şi sub altă formă.

Îmi place (https://www.facebook.com/?sk=nf#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743508&share_source_type=unknown) · acum 36 minute ·

Lui Manghiuc Elena (https://www.facebook.com/manghiuc.elena) şi altor 2 (https://www.facebook.com/browse/likes?id=545038848922307) le place asta.

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash1/s32x32/186161_100002378853251_7199314_q.jpg (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop)
Adrian Pop (https://www.facebook.com/zalmoxa.adipop) http://www.sfatulbatranilor.ro/.../10180-Saveta.../page2 (http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10180-Saveta-Zegrean/page2)https://fbexternal-a.akamaihd.net/safe_image.php?d=AQAYZrvmQcNdgNsO&w=154&h=154&url=https%3A%2F%2Ffbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net%2Fhphotos-ak-prn2%2Fs403x403%2F1424283_619860638070765_10950302 39_n.jpg (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F10180-Saveta-Zegrean%2Fpage2&h=SAQGyb0EIAQEpKGmJEVJJ-NeeO41xKJviy-yWeQF4sWfdEw&s=1)Saveta Zegrean - Pagina 2 (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2Fthr eads%2F10180-Saveta-Zegrean%2Fpage2&h=sAQGRE81qAQGNbylFnegaSzV68-sKHClbNerYmzX8OFtXdg&s=1)
www.sfatulbatranilor.ro (http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.sfatulbatranilor.ro%2F&h=IAQGqKTidAQFFsqJeqV6XT3DDFEJtxCYB2mYFxdKiDAdqlg&s=1)Saveta Zegrean şi alţi 3 au distribuit fotografia Intru vesnica pomenire a Parin...Vezi mai mult

acum câteva secunde · Îmi place (https://www.facebook.com/?sk=nf#) · Şterge previzualizarea (https://www.facebook.com/?sk=nf#)

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash1/s32x32/186161_100002378853251_7199314_q.jpg

Scrie un comentariu...

https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-prn2/275726_100002485904658_1388660154_q.jpg (https://www.facebook.com/save.zegrean)Saveta Zegrean (https://www.facebook.com/save.zegrean) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619964394727056&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).
https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/1459948_619964394727056_166875151_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619964394727056&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619964394727056&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

POCĂINŢA-PARINTELE ARSENIE BOCA 485. Pocăinţa trebuie să fie o înseninare din ce în ce mai mare a sufletului şi a sănătăţii întregi. 486. Mare este Taina pocăinţei, nu numai fiindcă te face din rău, bun, din vrăjmaş al lui Dumnezeu, prieten al Lui, ci şi pentru că un lucru aşa de mare e acoperit cu chip smerit. Mila cea fără de margini a Tatălui, ca să scape pe fiii Săi de judecata cea aspră, a dreptăţii după fapte, le trimite, coborând din ceruri, pe Fiul Său Cel Unul Născut, să le facă o judecată milostivă şi fără nici o înfricoşare şi iarăşi să-i împace cu Sine. Poate tocmai pentru că e aşa de smerită judecata aceasta milostivă, nu pot să vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plină de „ştiinţă” şi afumată de mândrie. Cum să poată veni, ei care ştiu totul, ei care stăpânesc peste oameni, să vie în genunchi înaintea unui simplu preot şi să-şi înşire toate fărădelegile şi necazurile lor?! Nu, asta mândria n o poate face, să vie de bună voie la smerenie. De aceea, ei dau de asprimea dreptăţii care-i fierbe în zeama lor, până li se moaie oasele trufiei. 487. Cei vechi se rugau pentru cei ce-i schingiuiau şi le cuprindeau picioarele, binecuvântând pe cei ce-i duceau la moarte; iar alţii ziceau că ar trebui să cumpărăm cu aur ocările şi necazurile ce le pătimim de la oameni. Totul e să te învoieşti aşa pentru Dumnezeu şi El îţi ajută; căci e adevărat: nu e după fire să iubeşti din toată inima pe cel ce te ucide în tot felul, ci e mai presus de fire. Acesta e înţelesul şi capătul acestei judecăţi milostive a lui Dumnezeu: redobândirea iubirii fără margini, întoarsă de la toate păcatele spre Dumnezeu unul şi spre toţi oamenii. Cât se poate prinde de minunea acestei sfinte taine, iată spunem că ea lucrează revenirea oamenilor la nerăutatea pruncilor.

Adrian Pop

14.12.2013, 23:45

Pr. Arsenie Boca (https://www.facebook.com/PrArsenieBoca)

Apreciată · acum 22 de ore

PACEA

851. Mulţi oameni s-au străduit să înveţe diferite ramuri ale ştiinţei veacului de acum. Unii au învăţat filosofia, istoria, geografia; alţii, matematica, fizica, chimia, astronomia şi alte ramuri ale ştiinţei care sunt necesare neamului omenesc, spre folosul de obşte. Prea puţini sunt însă acei oameni care au reuşit să înveţe cum să-şi împace inima şi să trăiască în pace cu sufletul lor. Această filosofie duhovnicească au deprins-o prin trăire, cu multă osteneală şi îndelungă răbdare, toţi aceia care au iubit din toată inima pe Dumnezeu şi, din dragostea
fără de margini pentru El, s-au lepădat de sine, au părăsit toate cele din lume şi s-au retras în pustietăţi pentru a se linişti şi a se uni neîncetat cu Dînsul prin postiri, neîncetate rugăciuni şi meditaţii sfinte. Iar unii, chiar în mijlocul lumii au isprăvit această filosofie duhovnicească, dar nu fără grijă, osteneală şi luare aminte, avînd totdeauna înaintea ochilor minţii frica de Dumnezeu care este şcoala înţelepciunii (Isus Sirah 1, 19).

852. Cum putem dobîndi pacea inimii şi a conştiinţei? Patru sunt căile prin care putem cîştiga pacea inimii şi a conştiinţei:
1. să căutăm întotdeauna locul cel mai de jos;
2. să ne mulţumim în toate cu cît mai puţin din cele necesare vieţii;
3. să ne rugăm permanent ca să se facă numai voia lui Dumnezeu cu noi;
4. să ne lăsăm în toate numai în voia lui Dumnezeu

853. Mintea omului se mai aseamănă cu cîrma corăbiei. Dacă aceasta din urmă, nemaiavînd cîrmă, se abate din cale, tot astfel şi mintea omului, care este în legătură cu inima, fiind tulburată, toate organele cele dinăuntru şi din afară le tulbură şi le face răzvrătite de la calea cea dreaptă. De aceea, cei iscusiţi în nevăzutul război al minţii şi al inimii se silesc cu toată puterea să-şi împace inima, de cîte ori simt că se tulbură înăuntrul lor.

854. Dumnezeieştii Părinţi ai Bisericii dreptmăritoare ne învaţă că numai atunci ne vom putea ruga bine cînd vom şti să lucrăm în linişte şi să ne păzim inima netulburată şi în pace. Cînd vom face un lucru, să-l facem în pace, fără silă şi cu linişte, iar toată străduinţa noastră în viaţa aceasta să fie pentru a ne împăca inima şi a nu o lăsa să ne tulbure. Cîştigînd această pace, vom face toate lucrurile noastre cu linişte, cu blîndeţe, după cum ne învaţă Sfînta Scriptură, zicînd: „Fiule, cu blîndeţe săvîrşeşte-ţi lucrurile tale (Isus Sirah 3, 17), ca să te învredniceşti fericirii celor blînzi, că aceia vor moşteni pămîntul (Matei 5, 5)

855. Trebuie să ne sîrguim pentru a fi cu toţi oamenii în pace, atît cît depinde de noi, după cuvîntul Marelui Apostol Pavel, care zice: „Pe cît atîrnă de voi, trăiţi cu toţi oamenii în pace" (Romani 12, 18). Dacă vom păzi conştiinţa noastră să nu ne acuze de ceva, ci să rămînă liniştită în Dumnezeu şi, îndeosebi, să nu ne pîrască pe noi că am neglijat vreo poruncă a lui Dumnezeu, această păzire a conştiinţei va naşte în noi pacea inimii, deoarece, după învăţătura Sfîntului Duh, „Pacea este multă celor ce iubesc Legea Ta şi nu le este lor sminteală" (Psalmul 118, 165). In vreme de mare tulburare, care ne vine nouă fie din afară, fie dinăuntru, cel mai bun mijloc pentru a ne linişti inima este să alergăm la rugăciune şi la citirea dumnezeieştilor Scripturi, căci aceste două fapte bune pot să adune mintea şi să ne liniştească inima (Sfîntul Isaac Sirul)

856. Uşa prin care poate ajunge cineva la pacea inimii este fapta bună şi înaltă a smeritei cugetări. Iar ea se cîştigă prin ostenelile în ascultări, prin rugăciune şi prin răbdarea tuturor întristărilor şi necazurilor ce ne vin nouă, nădăjduind la mila şi ajutorul lui Dumnezeu

857. Smerenia, pacea şi blîndeţea inimii sunt atît de strîns legate între ele, încît acolo unde este una, neapărat este şi cealaltă, deoarece cel blînd cu inima este şi smerit, şi invers, cel smerit cu inima este şi blînd. De aceea şi Domnul le zice ucenicilor Săi: Invăţaţi-vă de la Mine că sunt blînd şi smerit cu inima şi veţi afla odihnă sufletelor voastre (Matei 11, 29)

858. Adevărata pace o cîştigă cel ce are răbdare şi ascultă cuvîntul lui Dumnezeu.

859. Deplina lăsare în voia lui Dumnezeu este singura cale către pacea şi liniştea inimii.

860. Dacă vrei să ai pacea, să-i vezi pe toţi îngeri şi pe tine să te vezi diavol. Toţi să fie îngeri în faţa ta, sfinţi, şi pe tine să te vezi ca un diavol de păcătos. Atunci ai poziţia cea mai ortodoxă. Atunci ai ajuns la ceea ce spune proorocul: că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.

861. Noi auzim pe unii că votează pentru pace, că iscălesc de pace. Spun la aparate: Noi luptăm pentru pace, pentru drepturile omului... „Noi!" Cum ne luptăm noi fără Cel Care a făcut cerul şi pămîntul? Crezi că dacă iscălim noi să fie pace, este pace? Da! Lui Dumnezeu îi place aceasta, politica asta de pace, dar să fie din inimă!

862. Cuvîntul „pace" este cea mai puternică armă politică. Nu cînd vorbim de pace, ci cînd ne rugăm pentru pace este plăcut la Dumnezeu. Că lui Dumnezeu îi place aceasta, că noi voim pacea. Ai văzut cînd s-a arătat ucenicilor ce-a zis: „Pacea Mea dau vouă, pacea Mea las vouă!". De două ori a zis. Ce înseamnă de două ori pace? Să aibă omul pace cu sine, să fie mulţumit. Şi apoi să aibă pace cu vecinii. Să nu aibă supărare pe alţii. Această politică de pace îi place lui Dumnezeu şi-i bună, numai să ne rugăm la Dumnezeu şi să fim sinceri. S-o spunem din inimă!

863. Biserica noastră ortodoxă, care are sute de milioane de credincioşi, de 2000 de ani se roagă pentru pace. Voi nu auziţi, că nu se începe Liturghie, nu se începe Vecernie, nu se începe Utrenie, decît cu cuvîntul pace: Cu pace, Domnului să ne rugăm! Pentru pacea de sus şi pentru mîntuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm! Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm! La Ectenia mică zicem: Iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm! La sfîrşit zice iarăşi: Cu pace să ieşim! Vezi, Biserica se roagă sincer lui Dumnezeu, că pacea este un mare dar, nu numai pentru poporul din afară, ci şi pentru biserici şi pentru sufletele oamenilor! Cîtă vreme este pace, eşti sigur pe sănătatea ta, pe viaţa ta, în toate. Cînd s-a început tulburarea, cearta, războiul, nu mai ştii unde o să iasă.

Îmi place (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=547126172035733&set=a.434047743343577.1073741826.434043713343980&type=1&theater#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=434043713343980&p%5B1%5D=1073742720&sharer_type=all_modes)

Adrian Pop

18.12.2013, 10:45

Marta Simeon (https://www.facebook.com/marta.simeon) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=626374777419351&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p75x225/944817_626374777419351_1752224969_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=626374777419351&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=626374777419351&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

PROOROCII ŞI HRISTOŞII MINCINOŞI-PARINTELE ARSENIE BOCA 518. Proorocii mincinoşi din zilele noastre sunt de o îndrăzneală nemaipomenită şi pălmuiesc smerenia, dându-se pe ei de ceva mai mare: Ilie, Ioan, Hristos, Fiul Omului, Dreptul Judecător şi aşa mai departe. Pretind ascultare de la oameni pentru că „Dumnezeu” i-a trimis să spună la lume lucruri de care îţi ţiuie urechile, şi-ţi îngheaţă inima auzindu-i. 519. Pe semnele următoare se pot cunoaşte că nu mai sunt întregi la minte: 1. Se dau pe sine de ceva mare, cum s-au dat, de altfel, toţi ereticii (rătăciţii) vremurilor pe care însă i-a afurisit Biserica, prin sfintele soboare. 2. Cad la laudă, având smerenie mincinoasă. 3. Se ţin pe sine mai presus de Scriptură (unul chiar mi-a rupt-o), mai presus de Biserică şi sfinţi. 4. Mor după a fi ascultaţi şi crezuţi de oameni. 5. Fierb de mânie când nu sunt luaţi în serios. 6. Adesea au „grăire în duh”, cu „duhul” care îi poartă şi îi învaţă. 7. Nu vor nici în ruptul capului să-şi controleze prin preoţi cele auzite de la duhul lor. 8. Câte unii, cu toate acestea, arată o evlavie neobişnuită: mărturisind pe Hristos, pe Maica Domnului, făcându-şi şi Sfânta Cruce, bătând metanii, sărutând icoanele, ba şi Sfânta Împărtăşanie luând-o!; şi jurându-se că-s oamenii lui Dumnezeu, iar ei sunt înşelaţi. 9. Fac pe proorocii şi împrăştie spaimă între oameni. Multe proorocii li se împlinesc, dar multe nu. Asta atârnă de puterea de străvedere a „duhului” care le spune ce le spune, ca unul ce n are învelitoarea trupului şi de aceea prinde cu oarecare vreme înainte cele ce le apropie Dumnezeu de oameni. Dar asta nu e proorocire. 10. În numele „dumnezeului” lor sunt în stare să omoare om, întemeindu-se pe Scriptură că şi Avraam a fost în stare de o atare ascultare, iar Finees a şi făcut aceasta şi i s-a socotit acestuia râvnă pentru Dumnezeul său (Numerii 25, 7-13). (Cu amăgirea ascultării până la ucidere de om, a cercat vrăjmaşul pe mulţi, în toate vremurile, chiar şi pe pustnici, de cum pe oamenii lumii.) Prin urmare fiind aşa de săritori cu ascultarea şi credinţa la poveţele „duhului” lor, pe care-l cred că e Hristos, sunt o adevărată primejdie pentru oameni; terorişti ai sufletelor simple. 11. Sar de la un lucru la altul şi leagă lucruri fără nici o legătură. Tălmăcesc greşit, strâmbă adevărul şi se propovăduiesc din Scripturi, mai mult pe ei înşişi decât pe Dumnezeu, mergând grăbit spre cea mai de pe urmă sfărmare şi sărire a minţii. 12. În preajma lor simţi tulburare şi primejdie, căci mulţi dintre ei au fost pe la casa de nebuni sau vor trebui să se ducă. Nu-i blândeţe pe chipul lor. Nu-i ocărâm, ci ne păzim şi îi învăţăm şi pe alţii să se păzească şi ne înfricoşăm cât de groaznic şi-au tăiat mintea în Scripturi (2 Petru 1, 20). 520. Ceea ce odinioară era corabia lui Noe peste puhoaiele potopului, aceea e Biserica lui Hristos – Cel cu cruce – peste puhoaiele pierzării. Astfel, după trecere de vreme, îngăduind Dumnezeu, vrăjmaşul mântuirii oamenilor s-a iscusit tot mai mult în rele: a scornit şi el corăbii şi cu ele dă târcoale peste apele potopului, ca să culeagă el pe cei ce-ntind mâinile să scape, dar scuipă Biserica. Pentru ei, pentru fiii pierzării, îngăduie Dumnezeu amăgirea nelegiuită a Satanei (2 Tesaloniceni 2, 10), care li s-a făcut până acum în peste 800 de hristoşi mincinoşi (Matei 24, 24), care de fapt sunt diavoli. Căci până acum nelegiuitul a scornit peste 800 secte (800 în 1946, acum cca. 3000), luntri sau biserici mincinoase, în care pe mulţi îi ia de minte şi-i duce cu el. Înşelăciunea e uşor de prins: corăbierul vrăjmaş şi hristoşii mincinoşi nu au crucea pe catarg, iar înlăuntru nu au cele şapte Taine. Înşelăciunea e şi mai vădită, întrucât oricare din hristoşii mincinoşi, luat în parte, nu e fiul Tatălui; dovadă că nu-şi lasă ucenicii să zică „Tatăl nostru”, deşi scrie: „Aşa să vă rugaţi” (Matei 6, 9). Prin urmare, hristoşii mincinoşi îşi scot ucenicii dintre fiii Tatălui şi-i fac fiii pierzării. 521. Răspunzând celor ce se ţin mai presus de Biserică şi sfinţi, e destul să le aducem aminte de înşelăciunea în care au căzut iudeii, ucigaşii drepţilor, primii călători la iad cu Scriptura în mână, întrebându-i: Nu după scripturi (Ioan 19, 7) au răstignit ei pe Dumnezeu ?

Îmi place (https://www.facebook.com/#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743628&share_source_type=unknown) · 1 (https://www.facebook.com/marta.simeon/posts/492019050911524)

Adrian Pop

19.12.2013, 11:27

Pora Cristian (https://www.facebook.com/cristian.pora) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627304873993008&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/p261x260/1512604_627304873993008_728286793_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627304873993008&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627304873993008&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

PROVIDENŢA -PARINTELE ARSENIE BOCA 526. Când ajungem la cunoştinţa a ceea ce suntem de fapt, că avem o înrudire cu Dumnezeu, că locuieşte chiar în structura noastră spirituală, că suntem în pragul liberei alegeri a unei concepţii de viaţă de care să ne ţină chiar de n-om fi pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela şi luminează toată viaţa noastră cu concepţia creştină despre lume şi viaţă. 527. În cazul când omul cel vechi mereu se obrăzniceşte cu „drepturile” sale biologice asupra omului ceresc şi biruie, atunci, deosebirea celor două naturi care trăiesc întreţesute în noi, ajungând într-un contrast nelimitat, Duhul lui Dumnezeu Se retrage din om şi vin pedepse colective multiple asupra vieţii păcătoase. Aşa avem motivarea potopului: „Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să fie o sută douăzeci de ani” (Geneză 6, 3). De asemenea, perversiunea sodomiei, care „striga înaintea Domnului” (Geneză 19, 13) a atras asupra Sodomei şi Gomorei prăpădul focului, care a ars pământul 400 m sub nivelul mării, formând Marea Moartă, radioactivă până astăzi. 528. Toată cărarea de la porunci la cunoaştere, de la ascetică la mistică, nici un pas nu o facem singuri. 529. Dumnezeu vrea să stăvilească năvala anarhiei în făptură, însă, respectând libertatea omului, nu poate, decât dacă va câştiga şi convingerea omului pentru intenţia Sa. Pe drepţi îi are câştigaţi pentru această cauză. Pe nedrepţi, pierzând aceştia libertatea lor – de vreme ce robesc păcatului – nu-i mai poate câştiga prin libertatea pe care n-o mai au, de aceea pentru aceştia nu-i mai rămâne decât sabia. Prin sabie se înţelege aici: asprimea dreptăţii, legea, autoritatea, stăpânirea, pedeapsa, până chiar şi pedeapsa cu sabia. 530. Iubirea şi sabia lui Dumnezeu lucrează neîntrerupt şi deodată între oameni: pentru fiecare, după cum îi trebuie; asta nu numai fiindcă oamenii sunt amestecaţi, dar şi pentru că fiecare ins îşi are vremile sale când îi străluceşte milostivirea, precum şi vremi când îl prigoneşte sabia – ca să vie iarăşi la starea de milostivire. 531. Dumnezeu taie para focului în două; cu puterea arzătoare, dar neluminoasă arde păcătoşii, iar cu puterea luminoasă, dar nearzătoare străluceşte pe sfinţi. Aşa că pe unii îi luminează nearzându-i, ca un Soare neapus în vecii vecilor; iar pe alţii îi arde neluminându-i, întunecaţi şi la întuneric, în vecii vecilor... 532. Mulţi oameni, mai puternicii veacului, sunt refractari propovăduirii cuvântului, dar unii din ei se biruiesc de ultimul cuvânt al sfinţilor, cel acoperit cu preţul vieţii.

Adrian Pop

19.12.2013, 11:31

Pora Cristian (https://www.facebook.com/cristian.pora) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627253303998165&set=a.540090826047747.1073741857.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/995010_627253303998165_258651476_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627253303998165&set=a.540090826047747.1073741857.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=627253303998165&set=a.540090826047747.1073741857.513495475373949&type=1)

MEDITATII-PARINTELE ARSENIE BOCA 1. Copii ajung în bratele lui Dumnezeu, fiindcã ei sunt cel mai aproape de El. Modul lor de a fi, e cel mai iubit de Dumnezeu. Înteleptii îl înteleg pe Dumnezeu, ca pe o necesitate în explicarea lumii. Copii îl au, ca pe un tatã de pe celãlalt tãrâm. Iatã de ce copii sunt în Adevãr, pe când înteleptii pe dinafara lui. [Arsenie Boca, Meditatii, manuscris dactilografiat, pag. 26] 2. Cãsãtoria are multe motive sã fie tainã. Când familia nu va mai fi întemeiatã pe tainã, oamenii vor fi o turmã de fiare destrãbãlate. [pag. 33] 3. Deosebirea, marea deosebire între noi si Iisus, e cã Iisus n-avea vinã, pe când noi toti avem vinã. Si iarãsi, cea mai mare deosebire: Cel nevinovat, Iisus a primit crucea, n-a ocolit-o, nu s-a apãrat de ea, n-a stricat nevinovãtia Sa, n-a amenintat stãpânirea omeneascã ce-L rãstignea, ci s-a purtat blând, ca Mielul lui Dumnezeu cu cei ce-L rãstigneau, si-L huleau dupã ce L-au rãstignit. Noi, dimpotrivã, cãutãm pe toate cãrãrile, cum sã scãpãm de cruce , cum sã ne strigãm nevinovãtia, cum sã ne ascundem pãcatele si sã strigãm în gura mare, cruce grea avem de dus. Ne numim crestini, dar ducem crucea târâs si am fi buni bucurosi sã scãpãm de ea. Noi facem de rusine Crucea lui Hristos, dar si Crucea lui Hristos ne face pe noi de rusine. Cãci sã fim drepti : nouã încã nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe cap, încã nu ne-a bãtut nimeni piroane în mâini si în picioare, si încã nu si-a bãtut nimeni joc de noi, cum si-a bãtut de Iisus. Dar, chiar acestea toate de le-am pãtimi, trebuie sã rãbdãm pentru mântuirea noastrã, asa cum le-a rãbdat Hristos, tot pentru a noastrã mântuire. Nu este o altã cale de mântuire, de ispãsire a pãcatelor, decât calea Crucii. Dacã ar fi fost alta, Dumnezeu ne-ar fi arãtat-o pe aceea. [pag. 45]

Îmi place (https://www.facebook.com/?sk=nf#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=2&appid=2305272732&p%5B0%5D=513495475373949&p%5B1%5D=1073743642&share_source_type=unknown) · acum aproximativ o oră ·

Adrian Pop

12.02.2014, 12:57

Ana Nana Ana (https://www.facebook.com/ananana.ana.16) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=655201297870032&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1) postată de Sfantul Ardealului - Pr.Arsenie Boca (https://www.facebook.com/pages/Sfantul-Ardealului-PrArsenie-Boca/513495475373949).

https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/t1/p370x247/1907588_655201297870032_1850103496_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=655201297870032&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=655201297870032&set=a.571343459589150.1073741870.513495475373949&type=1)

RUGĂCIUNEA – RUGĂCIUNEA MINŢII
SAU A INIMII-PARINTELE ARSENIE BOCA

606. O unificare a voinţei, ba chiar a tuturor facultăţilor noastre sufleteşti izbuteşte s-o ajungă abia rugăciunea.
607. Rugăciunea nu judecă, ci se smereşte, aducându-ne aminte greşelile noastre, nu ale lumii. Rugăciunea adevărată cere iertarea lumii, nu osândirea ei. Iar asupra smereniei vrăjmaşul nu poate nimic.
608. Postul curăţeşte ochiul, rugăciunea curăţeşte mintea. Aici nu vorbim de rugăciuni care cer lucruri materiale, nici de rugăciunea care dă drumul închipuirii, după cum nu vorbim nici de rugăciunea liturgică, ci numai de rugăciunea minţii. La intrarea în călugărie rugăciunea vameşului, completată poate chiar de Iisus, e numită deodată cu metaniile „Sabia Duhului Sfânt”. Rugăciunea minţii este „Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”.
609. Cu numele lui Iisus spus întâi cu gura, apoi cu mintea, pătrundem din afară spre înlăuntrul nostru către Iisus, Care la rugăciunea noastră bate război cu potrivnicul din gânduri şi ne izbăveşte de asupririle patimilor.
610. Rugăciunea minţii sau rugăciunea inimii are temeiul acesta, descoperit de Însuşi Iisus, că „fără Mine nu puteţi face nimic” în privinţa izbăvirii de patimi, deci în privinţa mântuirii.
611. Rugăciunea mintii are şi stări superioare, când izbăvindu-se patimile, se deapănă de la sine fără cuvinte, într-o nesfârşită dragoste de Dumnezeu, de oameni şi de toată făptura.
612. Rugăciunea minţii este sabia Duhului, care taie gândurile rele cu Numele lui Iisus. Propriu-zis, Iisus ne izbăveşte neîncetat de lupta potrivnică: Cu Numele lui Hristos Iisus batem pe vrăjmaşi. Căci armă mai puternică asupra diavolului ca Numele lui Dumnezeu în cer sau pe pământ nu este (Sfântul Ioan Scărarul).
613. Rugăciunea neîncetată a fericitului Nume: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”, după îndemnarea Sfântului Pavel: „Neîntrerupt vă rugaţi”, săvârşeşte minunea unirii în dragoste a celor învrăjbite întreolaltă de păcat.
614. Sfântul Ioan Scărarul zice: „Ca Numele lui Iisus Hristos, armă mai tare, în cer şi pe pământ nu este!”. Cerul este mintea şi pământul inima, în care trebuie să se depene rugăciunea neîncetată a preasfântului nume: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul”, întorcându-se ca o armă mereu întinsă asupra vrăjmaşului.
615. Dacă la ceasul de război, mai bine-zis în clipa de luptă, lovim momeala cu numele lui Dumnezeu, depănând rugăciunea, vom vedea lucru minunat: pentru ostaş luptându-se Împăratul – tocmai întors de cum e războiul văzut. Căci Împăratul nostru s-a luptat până la moarte, şi încă moarte pe cruce (Filipeni 2, 8), şi printr-însa trecând, a rupt zăvoarele şi a spart porţile iadului, biruind pentru ostaşii Săi şi slobozindu-i. Iar de atunci biruie ca un Dumnezeu, oriunde e chemat pe nume. Şi: Îl cheamă dragostea.
616. Ne trebuie mai multă inimă în minte şi mai multă minte în inimă, căci altfel, fără lucrarea de unire a preafericitului nume, o iau razna şi inima şi mintea.
617. Fiindcă noi nu putem fi contemporanii lui Iisus, este Iisus contemporanul nostru peste veacuri. Inspirăm atotprezenţa Sa în Prea Sfânt Numele Său şi expirăm aerul stricat al păcatelor noastre. Inspiri Duhul Sfânt, Duhul lui Dumnezeu şi expiri duhul rău din tine.
618. Cine ştie, dacă nu mărturiile unor văzători Părinţi despre stâlpul de foc ce urca la câte un sporit duhovniceşte până la cer, nu era tocmai această concentrare a personalităţii fericitului: a minţii în inimă şi a amândorura în Dumnezeu, căpătând forma unui stâlp de foc.

Adrian Pop

16.05.2014, 11:23

Violeta Vio (https://www.facebook.com/violetalica) a adăugat fotografii noi (22).
17 ore · editat (https://www.facebook.com/tonypoptamas/photos/a.76923117833.77371.24355472833/10152337861022834/?type=1&theater#) ·

Munca este porunca de la Dumnezeu si lege fundamentala a vietii omenesti !

https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/p240x240/10348313_604605666301760_7123479297616795242_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604605666301760&set=pcb.604612456301081&type=1)https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/s851x315/10294521_604609269634733_5999463339032103461_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604609269634733&set=pcb.604612456301081&type=1)https://fbcdn-sphotos-a-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn2/t1.0-9/s240x240/10313845_604605482968445_2953547726676901373_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604605482968445&set=pcb.604612456301081&type=1)https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-prn2/t1.0-9/s350x350/10341595_604605336301793_7674688566676480029_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604605336301793&set=pcb.604612456301081&type=1)https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc3/t1.0-9/p235x165/10290664_604606599635000_3671942250268850257_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=604606599635000&set=pcb.604612456301081&type=1)

Îmi place (https://www.facebook.com/tonypoptamas/photos/a.76923117833.77371.24355472833/10152337861022834/?type=1&theater#) · · Distribuie (https://www.facebook.com/ajax/sharer/?s=22&appid=25554907596&p%5B0%5D=100002569965001&p%5B1%5D=604612456301081&share_source_type=unknown)

Adrian Pop

21.06.2014, 21:17

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/12681-Catre-Acela-care-binecuvanteaza-MUNCA-CINSTITA

Catre Acela care binecuvanteaza MUNCA CINSTITA
https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/t1.0-9/10489738_796260813719705_3597849725923498521_n.jpg

Adrian Pop

21.06.2014, 21:19

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10267-Trebuie-cautat-ce-a-spus-Sfantul-despre-modul-de-obtinere-a-banilor/page3
[8:17:53 PM] Pop Adrian : mi-a trebuit o mare perioada de cautari sa gasesc ce-a spus Sfantul Arsenie Boca despre conceptul de MUNCA CINSTITA

Adrian Pop

08.07.2014, 10:47

Marta Simeon (https://www.facebook.com/marta.simeon) a distribuit o fotografie (https://www.facebook.com/ManastireaSfTreimeStiubieni/photos/a.649686918390864.1073741826.649683305057892/912662588759961/?type=1) postată de Manastirea ,,Sf. Treime" Stiubieni (https://www.facebook.com/ManastireaSfTreimeStiubieni).

24 minute ·

https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-xpf1/t1.0-9/q74/s480x480/10488292_912662588759961_1004425021090961553_n.jpg
(https://www.facebook.com/ManastireaSfTreimeStiubieni/photos/a.649686918390864.1073741826.649683305057892/912662588759961/?type=1)
(https://www.facebook.com/ManastireaSfTreimeStiubieni/photos/a.649686918390864.1073741826.649683305057892/912662588759961/?type=1)

Manastirea ,,Sf. Treime" Stiubieni (https://www.facebook.com/ManastireaSfTreimeStiubieni/photos/a.649686918390864.1073741826.649683305057892/912662588759961/?type=1&fref=nf)

"Tu nu esti ceat pentru pamant, ci pentru cer. Dupa ostenelile si grijile vietii, ridica-te sus cu mintea si cu inima, revarsa-ti inaintea lui Dumnezeu sufletul in rugaciuni si multumiri. Roaga-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta. De la munca, treci la rugaciune, de la rugaciune la munca! Roaga-te si munceste! Incepe si sfarseste-ti ziua cu Dumnezeu." (Parintele Arsenie Boca, 1910-1989).