Din lume

[Banu Ionut]

http://www.jurnalul.ro/stiinta-tehnica/tehnica/primul-avion-sferic-inventat-de-japonezi-video-595109.html


http://www.descopera.ro/dnews/5464263-vietnamezii-ridica-cea-mai-mare-statuie-de-jad-a-lui-buddha

http://www.descopera.ro/dnews/5406013-telefonul-auriu-al-lui-buddha-cel-mai-sfant-gadget-foto

http://www.descopera.ro/dnews/5086147-ochelarii-cu-subtitrare-ne-ar-putea-ajuta-sa-comunicam-cu-orice-strain

[Banu Ionut]

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/219658/Japonezii-au-inventat-sticla-invizibila.html

[Banu Ionut]

http://www.fotopedia.com/magazine/stories/ZmUi6oP9-Es/Ten_Most_Famous_Gothic_Cathedrals_of_Medieval_Euro pe

[Banu Ionut]

Teo Trandafir si-a deschis sufletul si a povestit ce a simtit si a vazut cat timp a fost in coma. Fosta vedeta de televiziune a acordat un interviu la Kanal D in care a explicat ce senzatii a avut cand a experimentat moartea.

"De obicei, oamenii cand mor nu regreta ce au facut! Cred ca oamenii cand mor contempla momentul. Este fabulos sa mori! E wow. N-ai timp sa stai sa te gandesti ce ai gresit, mai conteaza? Important e momentul pe care il traiesti. Este fantastic Vezi imagini, fete, incerci sa procesezi care e legatura dintre ele. Nu e simplu! In coma e o aventura", a marturisit Teo.
"Mie mi-a fost cel mai simplu pentru ca eu jumatate din timp nu am fost acolo, deoarece nu era cazul. Imi aduc aminte fete, hol, ma duceau la raze cu pat cu tot. Imi aduc aminte ca spuneau ca nu prea mai am sanse, vorbeau in germana".
Teo a mai povestit ca in timpul comei s-a visat in tot felul de locuri: "M-am trezit in tot felul de locuri, m-am plimbat".
.................
Inventie trasnet a unui profesor de la Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi. Acesta a realizat macheta unei case care rezista la orice cutremur.
DESIGN. Dupa finisare, cladirea are o arhitectura deosebita STRUCTURA. Constructia este creata din bare metalice sub forma unei piramide COMPONENTE. Sistemul de protectie este realizat din amortizoare si arcuri, ca la camion Alexandru Stanila Profesorul Alexandru Stanila spune ca locuinta realizata de el, dupa o munca de aproximativ 34 de ani, reactioneaza in timpul unui cutremur mai mare de 6 grade. Constructia se comporta in timpul seismului aidoma unui camion de mare tonaj care merge prin gropi. Acest lucru este posibil datorita faptului ca sub casa exista un intreg sistem de suspensii care functioneaza in timpul miscarilor tectonice. Sistemul de protectie este realizat din parti componente, amortizoare si arcuri, asemanatoare celor de la camioanele de mare tonaj. "Este la fel ca in cazul unui camion. Sistemul de suspensii face ca vehiculul sa nu se rastoarne. Asa se intampla si in cazul acestui tip de constructie. Practic, casa "danseaza" in fata si in spate sau pe lateral, dar nu cade", a explicat profesorul Stanila. Pretul unei astfel de constructii poate depasi 500 de euro metrul patrat. Aceasta inventie a fost premiata inainte de cutremurul devastator din Turcia.

414

[Banu Ionut]

inventie romaneasca - pe bune


Un inginer din Deva, Corneliu Birtok-Baneasa, intentioneaza sa intre pe piata piselor auto cu un filtru de aer care creste puterea motorului cu pana la 10% si reduce consumul de carburant cu 10-15%, dispozitiv inventat si brevetat de el, si premiat la saloane internationale de inventica.

"Lucrez în asociere cu mai multe firme pentru realizarea unui stoc de aproximativ 200 de filtre supraaspirante, dupa care voi solicita Registrului Auto Roman certificatul de omologare pentru acest produs. Sper ca pana la sfarsitul anului sa finalizam toate procedurile de aplicare catre Registru, dupa care vom trece la productia de serie, pentu piata libera. Putem începe productia imediat ce vom obtine aprobare de la autoritati, întrucat liniile de de fabricatie sunt deja puse la punct", a declarat pentru MEDIAFAX Birtok-Baneasa.

El a explicat ca, pe langa functia principala de filtrare, produsul sau creste viteza aerului absorbit, preraceste aerul si mareste coeficientul de umplere al filtrului.

"Filtrele supraaspirante sau multifunctionale ofera o alta dinamica a aerului care circula prin acestea si sunt adaptate la forma conductelor de admisie, ceea ce le face potrivite pentru 80% dintre motorizarile de pe piata", a spus inginerul.

El spune ca odata montat filtrul, puterea motorului creste cu 8-10%, iar consumul de carburant se reduce cu 10-15%.

"De exemplu, motorul un automobil care are filtrul supraaspirant are la 2.600 de turatii pe minut aceeasi putere cu al unuia la 3.000 de turatii, dar cu filtru conventional", a adaugat Birtok-Baneasa.

Inginerul a castigat cu inventia sa premii la soaloanele de inventica din Geneva, Moscova, Kuwait si Romania.

Printre inventiile sale, cu care a castigat peste 20 de premii si distinctii nationale si internationale, se numara si un "Dispozitiv dinamic de transfer al aerului" care scade consumul de carburant si emisiile poluante.

Corneliu Birtok-Baneasa are 33 de ani si a absolvit Facultatea de Inginerie din Hunedoara, sectia Autovehicule Rutiere.

[Banu Ionut]

După ce ne-au lăudat francezii de la televiziunea France 5 prin documentarul intitulat „România, un surâs venit din est", a venit rândul britanicilor de la Financial Times. Un jurnalist al pretigioasei publicaţii a scris un articol în care se declară încântat de Transilnavia şi de bogăţiile ei.

Editorialul intitulat „Pierdul în Transilvania" („Lost in Transylvania") prezintă călătoria jurnalistului Clive Aslet prin Valea Verde din judeţul Mureş, prin Piaţa Sfatului din Braşov şi prin comuna Zăbala din Covasna.

Citeşte şi:
Francezii ne laudă: „România, un surâs venit din est" VIDEO

VIDEO Prinţul Charles promovează Transilvania într-un documentar de o oră


Transilvania este o „lume care pare să aibă mai mult în comun cu romanele lui Thomas Hardy decât cu Europa modernă", scrie Aslet în editorialul său.

Jurnalistul a fost însoţit în călătoria prin Depresiunea Transilvaniei de Paul Lister, fondatorul „European Nature Trust", o organizaţie nonguvernamentală internaţională care militează pentru conservarea spaţiilor verzi neatinse încă de urbanizare, precum Munţii Carpaţi. El este cunoscut şi ca producător al documentarului „Carpaţii sălbatici" („Wild Carpathia"), tradus în 20 de limbi şi vizionat în 119 ţări.

Lister descrie depresiunea intracarpatică ca fiind echivalentul european al Parcului Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii. Totodată, el remarcă faptul că Transilvania abundă în specii de animale sălbatice care au dispărut din alte regiuni ale lumii.

Aurul verde al ţării, ameninţat de defrişări ilegale

„Cele mai minunate dintre toate aceste bogăţii sunt pădurile", continuă Clive Aslet. Totuşi, el nu uită să menţionze pericolele care pândesc aurul verde al ţări. „Se permite exploatarea forestieră ilegală. Corupţia este în floare. Nu există o clasă de mijloc care să ia poziţie faţă de activităţile vicioase ca defrişatul pădurilor. Încetul cu încetul, pădurea dispare", atrage atenţia jurnalistul.

În acest punct intervine fondatorul ONG-ului „European Nature Trust". Paul Lister spune că şi-ar dori ca românii să aprecieze mai mult bogăţia naturii şi ca defrişările să fie mai restricţionate şi mai des pedepsite decât se întâmplă în prezent. Lister oferă şi o soluţie pentru conservarea şi exploatarea responsabilă a pădurilor: ecoturismul. Deşi pensiunile şi cabanele nu sunt de lux, ele oferă confortul necesar vacanţelor în mijlocul naturii, iar peisajul pitoresc încarcă turiştii cu bună-dispoziţie şi linişte, două plăceri de care nu se pot bucura mereu în înghesuiala oraşului.

415

[Banu Ionut]

http://www.zf.ro/companii/cum-ajunge-lipton-ice-tea-made-in-dragomiresti-in-grecia-si-turcia-8967254

Cum ajunge Lipton Ice Tea "made in Dragomireşti" în Grecia şi Turcia
astăzi, 18:00 Autor: Ioana David



Citeste si:
Un Pepsi pe zi ţine criza departe. Şeful PepsiCo: Am scăpat de partea severă a crizei. Cum a ajuns Lipton Ice Tea "made in Dragomireşti" în Grecia şi Turcia
Gigantul america PepsiCo, cu venituri anuale de aproximativ 60 mld. dolari, produce la Dragomireşti (judeţul Ilfov) Lipton Ice Tea atât pentru piaţa internă cât şi pentru export în Turcia şi Grecia. Livrările externe au început în 2009. Unitatea din Dragomireşti este cea mai mare din Europa (dacă se exclude Rusia) din cadrul grupului.

Aici funcţionează în prezent trei linii de îmbuteliere, una pentru băuturi necarbonatate şi două pentru băuturi răcoritoare carbonatate.

Dacă pe de o parte exportă Lipton Ice Tea, pe de altă parte, importă cutiile (can-urile) de Pepsi de 0,33 litri din Grecia, aceasta fiind singurul ambalaj pe care compania nu îl îmbuteliază în România. Fabricile companiei din România îmbuteliază însă sticla de 0,2 l, PET-ul de 0,5 l, 1 l, 1,5 l, 2 l şi 2,5l.

În România, PepsiCo deţine trei unităţi de producţie pentru băuturile răcoritoare şi una pentru snackuri. În portofoliu are branduri precum Pepsi (băuturi răcoritoare carbonatate), Prigat (băutură necarbonatată cu conţinut de fruct), Lipton Ice Tea, Gatorade (băutură pentru sportivi) sau Roua Munţilor (apă).

[Banu Ionut]

Cum a ajuns cel mai bogat om din Irlanda să dea faliment
astăzi, 13:34 Autor: Mediafax


Sean Quinn, cunoscut drept "Mighty Quinn", a fost cel mai bogat om din Irlanda. În 2008 deţinea o avere de 3.7 miliarde de lire sterline. Ieri, Înalta Curte din Belfast a declarat falimentul omului de afaceri, care are acum datorii de 2.5 miliarde de lire.

"Anunţ cu mare amărăciune că am solicitat să fiu declarat falimentar la Înalta Curte din Belfast", mărturisea Sean Quinn, citat de Daily Mail, după iniţierea acţiunii.

El este primul mare miliardar care îşi pierde averea din pricina crizei financiare.

În perioada 2000-2007, Irlanda a înregistrat o perioadă de "boom" economic, ceea ce a contribuit la creşterea averii lui Quinn, care avea afaceri în asigurări şi construcţii.

După declanşarea crizei financiare, el a mizat pe Banca Anglo-Irlandeză, cumpărând acţiuni ale acesteia şi riscând astfel întreaga avere a familiei.

La scurt timp după ce a achiziţionat respectivele acţiuni la Banca Anglo-Irlandeză, aceasta a dat faliment, calculele recente indicând că el are datorii de 2.5 miliarde de lire sterline.

"Nu are în acest moment nicio posibilitate de a-şi plăti datoriile. A rămas cu foarte puţine bunuri", a declarat avocatul lui Quinn, care a solicitat în instanţă falimentul acestuia.

Banca Anglo-Irlandeză, redenumită Irish Bank Resolution Corporation, a declarat că investighează validitatea falimentului omului de afaceri, având în vedere că aceasta a fost obţinută în Ţara Galilor, nu în Irlanda.

Legile falimentului din Marea Britanie, care se aplică Ţării Galilor, dar nu şi Irlandei, prevăd că o persoană poate să înceapă din nou o afacere la un an după ce a fost declarată falită. În Irlanda poţi să conduci o afacere doar după 12 ani de la declararea falimentului.

[Banu Ionut]

Sonia Choquette: Calatoria Cu Viteza Iubirii
on mai 19th, 2011 by Mona Georgescu


Sonia Choquette este o autoare de renume mondial, o povestitoare minunată, o vindecătoare la nivel energetic şi un maestru spiritual care lucrează cu ajutorul intuiţiei.

Este vestită la nivel internaţional pentru sfaturile ei, pentru înţelepciunea şi pentru capacitatea ei de a vindeca sufletul. Este autoarea mai multor bestselleruri, printre care se numără Răspunsul este simplu, Întreabă-ţi ghizii, Ai încredere în vibraţiile tale şi Lecţii pentru suflet şi menirea sufletului, precum şi a multor programe audio şi cărţi divinatorii. Sonia a absolvit Universitatea din Denver şi Universitatea Sorbonne din Paris. A obţinut diploma de doctor în metafizică de la Institutul American pentru Teologie Holistică. Locuieşte împreună cu familia ei în Chicago.

Poate fi contactată pe site-ul: www.soniachoquette.com

Multumesc Editurii Adevar Divin pentru ca mi-a pus la dispozitie informatii despre aceasta minunata doamna care de curand a vizitat Romania, precum si urmatoarele fragmente din cartea sa – ”Calatoria cu viteza iubirii” – carte pe care va recomand din tot sufletul sa o achizitionati, fiind o carte ce nu trebuie sa lipseasca din nicio biblioteca.

Cartea poate fi achizitionata online, direct de pe site-ul Editurii Adevar Divin: www.divin.ro – o editura care va ofera carti minunate din sfera psiho-spiritualitatii, si pe care o recomand cu drag.

Lectura placuta si, in finalul lecturii, va invit sa vizionati si un scurt film in care Sonia Choquette prezinta aceasta calatorie cu viteza iubirii!



Indiferent dacă face o simplă plimbare din sufragerie în bucătărie sau traversează munţii Nepalului, orice om întrupat într-un corp fizic aici, pe Pământ, este un călător spiritual care trece prin experienţa Pământeană.

Viaţa însăşi este o călătorie, fiind numită astfel de nenumăraţi poeţi şi filozofi de-a lungul istoriei. Când prima mea fiică s-a născut şi a respirat pentru prima oară, medicul a privit-o şi i-a spus: „Bună, micuţă călătoare. Bine ai venit în această viaţă.”

Viaţa este într-adevăr o aventură, iar noi avem libertatea de a face această călătorie pe Pământ aşa cum dorim. Noi ne aflăm veşnic în mişcare, dacă nu cu picioarele, atunci cu gura sau cu mintea, care ne împing când într-o direcţie, când într-alta, către noi şi noi experienţe. Eu una sunt perfect conştientă de acest lucru, şi privind atunci prin hubloul avionului, observând oamenii, maşinile şi celelalte avioane care se mişcau ca furnicile dedesubt şi în aer, am înţeles că nu eram singura.

Călătoria este destinul nostru, al oamenilor. Înainte de a ne naşte, spiritul nostru se angajează să facă această călătorie terestră. Primii oameni de pe Pământ erau nomazi, vânători şi culegători. Ei se deplasau pe jos dintr-un loc în altul în căutarea hranei şi nu au învăţat să se stabilească într-un singur loc decât atunci când au inventat agricultura. Călătoria umanităţii a început cu aceşti primi aventurieri şi a continuat până astăzi. Oamenii au învăţat să traverseze lacurile cu bărcile, oceanele cu navele, câmpurile cu caii şi cu căruţele, continentele cu trenurile, iar la ora actuală au ajuns chiar să călătorească prin spaţiul cosmic cu navele lor spaţiale.

Noi începem această călătorie terestră atunci când ne naştem şi o încheiem în momentul morţii corpului fizic. Personal, nu am nicio îndoială că această călătorie continuă inclusiv dincolo de moarte, într-o altă formă.

Deşi călătorim cu toţii prin acest Univers, viteza şi calitatea călătoriei noastre diferă de la un om la altul. Noi ne alegem singuri modalitatea de a călători, la fel cum, atunci când călătorim cu avionul, ne alegem bilete la clasa întâi, la clasa a doua, la clasa a treia sau chiar în picioare.

În ceea ce priveşte călătoria vieţii, destinaţia este întotdeauna aceeaşi: moartea. Şi totuşi, fiecare viaţă este unică, întrucât nu există doi oameni care să ajungă la destinaţie în exact acelaşi mod. Unii îşi planifică un itinerariu aventuros, cu opriri în locuri exotice. Alţii preferă o excursie la pachet şi nu se îndepărtează de restul grupului. Unii îşi asumă riscuri şi se aventurează în ţinuturi necunoscute, explorând locuri fascinante, de o mare frumuseţe şi varietate. Ei fac cunoştinţă cu tot felul de oameni pe care îi cunosc de-a lungul drumului şi îşi fac noi prieteni, care le îmbogăţesc viaţa şi îi ajută să se cunoască mai bine pe ei înşişi. Alţii preferă cărările bătătorite şi experienţele superficiale de la volanul maşinii lor, cu geamurile închise şi cu radioul pornit. Ei resping tot ce este diferit de ei şi privesc lumea din jur prin ferestrele limitate ale temerilor şi ale convingerilor lor negative. Unii optează pentru experienţe bogate, pline de descoperiri şi momente intense. Alţii preferă experienţele plictisitoare, dar sigure, care nu îi scot niciodată din zona lor de confort, dar care nici nu le permit să cunoască marile minuni ale lumii.

Poate că a sosit timpul să reevaluezi viteza şi luciditatea cu care călătoreşti prin viaţă. Acest lucru este foarte simplu. Dacă îţi iubeşti viaţa şi fiecare zi ţi se pare un cadou minunat, oferindu-ţi cele mai inimaginabile oportunităţi, binecuvântări şi legături de suflet, care te fac să te întrebi cât de frumoasă mai poate deveni viaţa ta în continuare şi dacă acest proces va înceta vreodată, înseamnă că deja călătoreşti cu viteza iubirii. Dacă aceasta este situaţia în care te afli, continuă să faci ceea ce faci, întrucât te descurci de minune (de altfel, nu mai trebuie să îţi spun acest lucru, întrucât îl ştii foarte bine).

Pe de altă parte, dacă de-abia te târăşti prin viaţă şi dacă te simţi o victimă, dacă eşti dezamăgit, disperat, cinic, frustrat sau deprimat, poate că a sosit timpul să îţi reconsideri planul de călătorie şi să soliciţi un bilet la o clasă superioară.

A călători cu viteza iubirii înseamnă a fi eliberat de teama care face ravagii pe această planetă, privându-ne de bucuria excursiei noastre. De fapt, principalul subiect al acestei cărţi este înlocuirea paradigmei fricii cu cea a iubirii. Ea reprezintă un ghid practic pentru ridicarea calităţii vieţii care se foloseşte de metafora călătoriei cu avionul pentru a te învăţa să treci de la vibraţia lentă a fricii la viteza hiperluminică a iubirii şi a curgerii.

Zborul la clasa întâi
De-a lungul întregii călătorii a vieţii, tu ai de ales între modalităţile de călătorie. De pildă, poţi rămâne în sala de aşteptare, în speranţa că alţii îţi vor da permisiunea de a urca la bord; poţi călători la clasa a doua, fapt care îţi va permite să ajungi la destinaţia dorită, dar fără niciun confort; sau poţi călători la clasa întâi, în condiţii care îţi vor transforma călătoria într-o plăcere.

Indiferent pentru ce clasă optezi, tiparul zborului este întotdeauna acelaşi: te naşti, îţi trăieşti viaţa şi în final mori. Aşteptarea este un joc de noroc. Zborul la clasa a doua este o luptă continuă. Numai zborul la clasa întâi reprezintă o plăcere. Deşi este de departe cel mai minunat şi mai confortabil mod de a călători, el ne solicită mai mult. Nu orice călător îşi poate permite acest tip de zbor. Pe de altă parte, zborul la clasa a doua este mult mai puţin solicitant din punct de vedere al lucidităţii. El ne conduce acolo unde dorim, dar presupune adeseori foarte multe drame, un mare disconfort şi o mare indiferenţă faţă de spiritul vieţii trăite plenar. Aşteptarea reprezintă modul cel mai puţin creativ de a trăi. Ea simbolizează viaţa trăită în întregime inconştient şi reprezintă opţiunea default pentru cei care sunt iresponsabili, neatenţi şi nepregătiţi. Din păcate, aceasta este opţiunea aleasă de toţi dependenţii şi de toţi cei care au comportamente autodistructive.

Este important să înţelegi că atenţia conştientă nu afectează în niciun fel destinaţia aleasă de tine, ci doar modul de a călători către ea. După cum spune proverbul: „Omul obţine ceea ce oferă.” Deşi călătoria la clasa a doua pare mai accesibilă, experienţele la care conduce ea presupun un consum mult mai mare de energie, dublat de iritare, supărare, dezamăgiri, oportunităţi ratate şi insulte psihice la adresa spiritului. Călătoria la clasa întâi pare costisitoare la prima vedere, dar nu presupune niciuna din aceste neplăceri.

Vestea bună este că orice om poate călători la clasa întâi, cel puţin în ceea ce priveşte călătoria vieţii. Dacă ţi se pare că nu ai de ales şi că deocamdată nu-ţi poţi permite mai mult decât să aştepţi sau să călătoreşti la clasa a doua, află că te înşeli. Aceste modalităţi de a-ţi trăi viaţa sunt singurele pe care ţi le permiţi singur!

Doresc să aduc o lămurire: eu nu militez aici pentru a călători întotdeauna la clasa întâi atunci când călătoreşti fizic cu avionul. Acest lucru nu este relevant. Eu mă refer exclusiv la calitatea călătoriei spirituale, a experienţei de viaţă. Dacă doreşti, tu poţi face această călătorie la clasa întâi.

Această ofertă nu poate fi cumpărată pe bani. Călătoria prin viaţă la clasa întâi reprezintă un privilegiu care trebuie câştigat şi singura modalitate de a-l câştiga constă în a opta pentru iubire în locul fricii. Victoria nu este obţinută întotdeauna cu uşurinţă (deşi calea devine într-adevăr din ce în ce mai uşoară pe măsură ce avansezi pe ea), dar îţi permite să treci prin cele mai minunate experienţe din punct de vedere calitativ de-a lungul călătoriei. A călători prin viaţă la clasa întâi înseamnă a călători cu viteza iubirii. Acest lucru presupune o călătorie mult mai conştientă şi un efort mult mai mare decât a-ţi asuma controlul asupra experienţelor tale, dar calea este deschisă şi disponibilă tuturor celor care doresc să călătorească în condiţii mai confortabile.

A călători cu viteza iubirii înseamnă a lua o decizie în această direcţie, a-ţi confrunta personal temerile, inclusiv spiritul defensiv, mânia, judecăţile critice, abandonarea şi insecuritatea, şi a respinge în mod asumat aceste tipare, optând pentru o atitudine mai pozitivă şi mai plină de iubire.

Cum poţi trece de la o clasă la alta
Cum poţi trece de la o clasă la alta de-a lungul călătoriei tale? Orice om care doreşte să ceară mai mult de la viaţă şi care face un efort conştient pentru a obţine ceea ce solicită, care doreşte să se bucure de-a lungul călătoriei sale prin viaţă, nu să sufere şi să fie în permanenţă o victimă, poate călători cu viteza iubirii. Singura condiţie necesară în acest scop este să se deschidă în faţa iubirii plenare faţă de viaţă şi să considere toate împrejurările acesteia (persoane, circumstanţe şi evenimente) ca fiind simple oportunităţi de a învăţa pentru sufletul său. Da, absolut toate împrejurările vieţii!

A iubi ceva sau pe cineva nu înseamnă că persoana sau situaţia respectivă trebuie să îţi şi placă. Nu este deloc necesar să o aprobi sau să ţi-o doreşti. Înseamnă doar să accepţi realitatea prezentă şi să înţelegi că ea nu corespunde aspiraţiilor tale. Chiar dacă nu poţi evita o situaţie sau alta, tu ai întotdeauna liberul arbitru de a reacţiona aşa cum doreşti în faţa ei. Te poţi simţi o victimă, sau îi poţi transmite iubire, astfel încât reacţia ta să o transforme într-o circumstanţă proactivă, creativă şi în ultimă instanţă potrivită pentru tine.

În aparenţă, nu este deloc uşor să călătoreşti la clasa întâi. Sunt convinsă că te-ai gândit deja la foarte multe situaţii şi persoane care nu îţi convin deloc. De bună seamă, eu nu îţi sugerez să îţi iubeşti inclusiv durerile sau situaţiile dezastruoase din viaţa ta, dar insist asupra faptului că merită să iubeşti ideea că eşti în viaţă şi că poţi răspunde în toate situaţiile cu iubire. Dacă vei lua această decizie, optând pentru a-ţi iubi viaţa şi pentru a reacţiona întotdeauna cu iubire în toate situaţiile, am convingerea că nu te vei mai întoarce niciodată să călătoreşti la clasa a doua, respectiv la vibraţia fricii. Dacă ai apucat să experimentezi odată acest mod senin şi fericit de a trăi, doreşte-ţi-l şi bagă-ţi în cap că acesta este singurul mod decent de a călători.

Ştiu că pare nerealist să îţi propui să iubeşti viaţa în ansamblul ei, cu bune şi cu rele. Cu siguranţă, provocarea este foarte mare. Eu însămi mă pot gândi pe loc la diferite situaţii (deopotrivă personale şi politice) care mi se par nedrepte, mă frustrează şi chiar mă enervează de moarte, aşa că nu le pot iubi. Din fericire, sunt conştientă că energia mâniei şi a resentimentelor nu face decât să mă arunce în acelaşi cerc vicios al spiralei descendente, aşa că le evit.

Să spunem că îţi deteşti propriul corp. Ei bine, această proiecţie a energiei respingerii asupra propriului organism nu face decât să te conducă la depresie, anxietate, stânjeneală şi lipsa preţuirii de sine. Nici una din aceste emoţii nu te va ajuta să îţi trăieşti viaţa într-o manieră senină şi plină de iubire. Mai mult decât atât, dat fiind că aceste frecvenţe negative călătoresc prin corpul tău, ele te pot conduce la cele mai nefericite decizii, cum ar fi aceea de a mânca o caserolă mare cu îngheţată în timp ce te uiţi la o emisiune de televiziune pe tema slăbitului, sau să rămâi până noaptea târziu la calculator, jucând jocuri video, în loc să te odihneşti în mod corespunzător, ori să fumezi rapid o ţigară în timp ce îţi plimbi câinele (fără ca cei de acasă să ştie). Toate aceste opţiuni îţi vor face corpul să se simtă chiar mai rău decât înainte, dând naştere unei spirale descendente vicioase.

Invers, dacă îţi vei iubi corpul şi dacă vei accepta realitatea prezentă (indiferent în ce constă aceasta), vei începe automat să îţi eliberezi energia blocată şi stagnantă care împiedică organismul tău să fie vehiculul pe care ţi-l doreşti. Atunci când îţi tratezi corpul cu multă iubire, când îl alimentezi corect, când îl pui să facă exerciţii fizice şi când îl laşi să se odihnească atât cât simte nevoia, el va reacţiona automat la atitudinea ta plină de iubire, transformându-se şi devenind corpul pe care îl iubeşti. Secretul constă în a-ţi schimba atitudinea, orientându-te către modalităţi de a-ţi iubi cu adevărat corpul şi având grijă de el şi de nevoile lui.

O altă modalitate de a-ţi iubi corpul constă în a aprecia fidelitatea lui desăvârşită faţă de tine, chiar dacă nu arată aşa cum ţi-ai dori. Spre exemplu, dacă ai un pântec mai durduliu, apreciază faptul că eşti totuşi foarte mobil şi că te poţi răsuci oricând doreşti. Drept mulţumire faţă de acest lucru, fă o plimbare scurtă în fiecare zi. Dacă ai dinţii strâmbi, fii oricum recunoscător că îi ai (sunt oameni care nu mai au deloc dinţi). În semn de apreciere, spală-i cu mai multă atenţie. Dacă ai probleme digestive care te fac să fii balonat şi să elimini gaze, bucură-te pentru faptul că organismul tău îţi dă astfel de ştire că nu-i convin anumite alimente şi nu le mai consuma. Gândeşte-te cu recunoştinţă că prin aceste avertismente, corpul tău te previne ce alimente îl pot îmbolnăvi, conducându-l în timp la probleme gastrice mult mai grave. Indiferent ce anume te frustrează, cu siguranţă există o situaţie chiar mai rea. De aceea, schimbă-ţi atitudinea şi iubeşte-ţi toate experienţele, inclusiv încercările şi frustrările.

Zborul la clasa întâi este cât se poate de natural
Opţiunea de a călători prin viaţă în teamă şi negativitate (pe care, din păcate, o aleg majoritatea oamenilor) se împotriveşte deopotrivă legilor naturii, fluxului vieţii şi graţiei divine. Ea te determină să zbori în mijlocul plafonului întunecat de nori şi te împiedică să te ridici deasupra acestuia, acolo unde soarele străluceşte pe cerul senin.

De aceea, pe termen lung modul aparent uşor şi seducător de a trăi în teamă se dovedeşte de fapt foarte scump. Preţul său include pierderea multor contacte pozitive, a unui mare sprijin sincron, a uşurinţei, graţiei şi bucuriei personale. Mai mult, el afectează relaţiile prezente şi previne cunoaşterea altor persoane, mai pozitive. Cine optează pentru acest mod de viaţă plăteşte cu sănătatea sa, cu vitalitatea, buna dispoziţie, creativitatea şi intuiţia sa. Pe scurt, sfârşeşte prin a plăti cu însăşi viaţa sa.

Discutam recent cu o clientă pe nume Linda. Aceasta era măritată cu un bărbat extrem de negativ şi de temător, chiar dacă avea multe lucruri frumoase de care s-ar fi putut bucura, inclusiv o fermă superbă de 100 de acri; o familie alcătuită din şase copii minunaţi şi sănătoşi care îl ajutau în timpul lor liber cu munca la fermă, deşi aveau familii şi propriii lor copii; şi o soţie plină de iubire, care i-a fost tot timpul alături. Nici unul din membrii familiei nu avea probleme financiare, nu era dependent şi nu cultiva dramele. Pe scurt, cu toţii aveau foarte multe motive de recunoştinţă. În pofida acestor binecuvântări, bărbatul îşi plângea într-una soarta, găsind nod în papură chiar şi în cele mai fericite situaţii. Era tot timpul morocănos şi nefericit, lamentându-se de tot şi de toate. Dădea vina pe guvern, pe economie, pe vecini, pe vreme şi pe orice alt factor exterior la care se putea gândi.

Linda a trăit cu el cât de mult a putut, dar după o ameninţare cu un cancer la sân (care nu s-a adeverit din fericire) s-a decis să se mute în altă parte, numai ca să scape de el şi de negativitatea lui neostoită. După plecarea ei, pe bărbat l-au părăsit şi copiii, unul câte unul, căci fără mama lor atmosfera din casa părintească devenise şi mai insuportabilă pentru ei. La 18 luni după ce s-a mutat, Linda a primit un telefon de la un vecin, care i-a spus că soţul ei a suferit un atac cerebral şi că se afla în drum spre spital. În urma acestuia a rămas atât de slăbit încât a trebuit să fie îngrijit în permanenţă de o asistentă medicală. „Şi-a creat cu mâna lui nenorocirea de care s-a temut atâta, a conchis Linda. Păcat de el!”

Alţi călători de marcă
Unul din cele mai bune bonusuri ale opţiunii de a călători la clasa întâi este posibilitatea de a întâlni alţi călători care au făcut aceeaşi opţiune. Dat fiind că principiile similare se atrag, oamenii care optează pentru a călători la clasa întâi întâlnesc oameni care gândesc la fel ca ei şi care împărtăşesc aceleaşi valori şi aceleaşi priorităţi. În cazul lor, este vorba de oameni generoşi, cărora le place să dăruiască şi cu inima deschisă, capabili să le îmbogăţească şi mai mult viaţa. Ei reprezintă tovarăşi minunaţi de călătorie şi porţi deschise către noi oportunităţi fabuloase.

Chiar săptămâna trecută am primit un exemplu în această direcţie. Directoarea filialei sud-africane a editurii Hay House, Michelle, unul din sufletele cele mai pline de iubire pe care le cunosc, a făcut o călătorie în Statele Unite pentru a participa la conferinţa anuală a editurii Hay House. La întoarcere, ea s-a decis să facă o oprire de trei zile la Singapore împreună cu alţi trei angajaţi ai editurii, pentru o mică escapadă în scopuri de relaxare. După ce au petrecut de minune, cei patru s-au prezentat la aeroport pentru a-şi rezerva zborul spre casă. Spre oroarea ei, Michelle a descoperit că îi lipsea paşaportul. De aceea, nu i s-a permis să urce în avion. Nici unul din colegii ei de la Hay House nu avea timp să o ajute, întrucât avionul se pregătea de decolare, aşa că Michelle a rămas singură în aeroport fără nicio modalitate aparentă de a se întoarce acasă.

Observând disperarea ei, funcţionarul de la ghişeu, care călătorea în mod evident cu aceeaşi viteză a iubirii, s-a oferit imediat să o ajute să obţină un paşaport în condiţii de urgenţă şi să îşi rezerve bilete pentru zborul de a doua zi. Dar bunătatea lui nu s-a oprit aici. El a insistat ca după obţinerea paşaportului, Michelle să rămână peste noapte acasă la el şi la familia lui. Datorită ajutorului lui eficient, ceea ce ar fi putut fi un dezastru s-a dovedit a fi partea cea mai frumoasă a micii ei excursii. Inima ei plină de iubire a atras o altă inimă similară. Exact acest lucru se întâmplă atunci când călătoreşti cu viteza iubirii. Primeşti întotdeauna ajutor, adeseori în maniere surprinzătoare şi minunate, inclusiv atunci când totul pare să-ţi meargă prost.

Găseşti întotdeauna locuri
Reevaluarea nivelului de luciditate şi de deschidere a inimii cu care călătoreşti zi de zi şi trecerea la o clasă superioară sunt mult mai uşoare decât crezi. La clasa întâi există întotdeauna locuri. Aici poţi găsi mai mulţi prieteni, te poţi bucura de un spaţiu mai mare şi mai confortabil, de mai multe maniere de a te relaxa şi de o mâncare mai bună. Opţiunea de a trece la o clasă superioară îţi stă întotdeauna la dispoziţie. Tot ce trebuie să faci în acest scop este să îţi modifici percepţia, să treci de la minte la inimă, de la frică la iubire, de la ataşament la dăruire, de la „nu” la „da”, de la negativ la pozitiv şi de la „mine” la „noi.” Vestea bună este că vei simţi imediat beneficiile acestei schimbări.

Viaţa ta depinde numai de tine, inclusiv călătoria prin ea. În funcţie de condiţiile de zbor pentru care optezi, tu poţi avea experienţe teribile sau extraordinare. Aşa cum spuneam, acestea depind de opţiunile tale: tu poţi fi deschis, plin de acceptare şi de iubire, sau închis, suspicios şi incapabil de împărtăşire. Tu călătoreşti pe terenul experienţei umane. Aşa cum pe Pământ există dealuri şi văi, deşerturi şi oceane, şi în peisajul vieţii umane există suişuri şi coborâşuri. Aşa se prezintă realitatea. Calitatea călătoriei tale depinde de felul în care navighezi prin această topografie. Dacă zbori prin plafonul gros al norilor fricii şi dramelor, vei intra în spirala descendentă a negativităţii şi vei avea o viaţă mizerabilă. Pe de altă parte, dacă optezi pentru a te ridica deasupra plafonului de nori, respectiv al conflictelor de zi cu zi, prin deschiderea inimii şi prin cultivarea iubirii, dar mai ales prin decizia de a iubi viaţa indiferent ce îţi oferă ea, întreaga călătorie se transformă într-o aventură care iluminează sufletul şi într-o excursie celestă.


Sporirea confortului este instantanee
Azi dimineaţă am citit în ziarul Chicago Tribune un articol despre un medic a cărui atitudine s-a schimbat dramatic după o experienţă teribilă şi neaşteptată care era cât pe-aci să îi pună capăt vieţii. Medicul era un cinic recunoscut de întregul spital la care lucra. Iarna trecută, el a coborât din maşină la ora 6:00 dimineaţa şi s-a îndreptat către staţia trenului suspendat care trebuia să îl ducă la aeroportul O’Hare. În timp ce traversa patru benzi în pasajul subteran care ducea către intrarea în staţie, târând după el geamantanul cu rotile, a fost lovit de un jeep care mergea cu mare viteză şi care şi-a văzut de drum, lăsându-l însângerat la Pământ.

Graţie rapidităţii şi devoţiunii echipei de paramedici care a ajuns la faţa locului, în numai câteva minute el a fost transportat la spital într-o ambulanţă, întins pe spate, cu gâtul şi capul protejate în mod corect. Printr-o coincidenţă, spitalul la care a fost dus era chiar cel la care lucra: Illinois Masonic.

Ajuns aici, el a fost întâmpinat în salonul de urgenţă de o echipă de colegi ai săi, care au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a-i salva viaţa. În mod miraculos, peste numai şase săptămâni medicul a putut merge din nou, iar după şase luni era perfect refăcut. Partea cea mai uimitoare este că experienţa l-a transformat în totalitate.

Ştiind cât de aproape de moarte a fost în acea dimineaţă întunecată şi friguroasă, el a ajuns să se bucure de fiecare moment petrecut pe Pământ, considerându-l un apogeu. Colegilor săi nu le vine să creadă că este vorba de acelaşi om care era cândva atât de negativist încât toată lumea îl evita. La ora actuală este atât de luminos şi de plin de iubire încât a devenit vedeta spitalului. Recunoscător pentru viaţa lui, el le recomandă tuturor bolnavilor pe care îi tratează să adopte aceeaşi atitudine faţă de viaţă. După o experienţă care aproape că l-a ucis şi pe care a atras-o prin propria sa negativitate, el a primit o a doua şansă şi a optat pentru a călători la o altă clasă, în condiţii mai confortabile. Plin de iubire de sine şi faţă de întreaga viaţă, medicul îşi consacră la ora actuală toate eforturile pentru a trezi iubirea îi toţi cei cu care are de-a face.


Rezervarea biletelor pentru zborul interior
Fă o pauză şi linişteşte-ţi mintea. Respiră profund şi relaxează-te. Notează în carneţelul tău răspunsurile la următoarele întrebări:

Dacă îţi priveşti retrospectiv viaţa, poţi spune că ai călătorit în general la clasa întâi, mergând cu viteza iubirii, sau consideri că a sosit timpul pentru o schimbare a condiţiilor de călătorie?
Este posibil să fi călătorit la clasa întâi în anumite domenii ale vieţii tale, dar nu în toate. Pentru a verifica acest lucru, răspunde la următoarele întrebări:

Îţi iubeşti şi îţi respecţi propriul corp?
Călătoreşti într-un vehicul solid, care te conduce fără niciun efort prin călătoria fiecărei zile, sau este cazul să te ocupi mai mult de corp şi de sănătatea ta?
Îţi iubeşti viaţa personală?
Eşti înconjurat de prieteni şi de membri de familie plini de bucurie, care îţi înseninează viaţa şi pe care îi iubeşti, sau de oameni care se află pe lista de aşteptare, care nu doresc altceva decât să îţi ia locul, să îţi fure energia, resursele şi timpul, pentru a le folosi în beneficiul lor?
Îţi iubeşti slujba?
Eşti angajat în ceea ce faci şi eşti tratat cu respect de colegii de muncă, sau suferi de unul singur în spatele avionului, lângă toalete, simţindu-te neiubit şi copleşit de responsabilităţi?
Te iubeşti pe tine însuţi? Te simţi competent, plin de încredere în sine? Consideri că îţi controlezi singur viaţa? Sau îţi doreşti să fii altcineva şi să ai o cu totul altă viaţă?
Lecţii de zbor elementare
Fă cerere pentru o îmbunătăţire a confortului
După ce ai răspuns la întrebările de mai sus, poţi identifica anumite domenii de viaţă în care nu călătoreşti la clasa întâi? Dacă da, poţi schimba această situaţie făcând cerere pentru o îmbunătăţire a confortului şi a condiţiilor de zbor. În acest scop, spune cu voce tare: „Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru….”

Spre exemplu:

Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru copiii mei…

Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru că pot cumpăra produse proaspete de la piaţă…

Mă simt plin de iubire şi de recunoştinţă pentru mirosul din aer după o ploaie de primăvară…

Fă acest lucru de zece ori pe zi. De fiecare dată când umpli spaţiul gol […], găseşte un motiv nou pentru care te simţi recunoscător şi plin de iubire. În acest fel, îţi vei ridica starea de spirit şi îţi vei schimba atitudinea, observând din ce în ce mai frecvent lucrurile din viaţa ta pentru care merită să te simţi recunoscător. Dacă vei cultiva zilnic această atitudine, amintindu-ţi mai întâi de toate de lucrurile pe care le iubeşti, nu de cele pe care le deteşti, vei trece prin viaţă într-o stare de spirit complet diferită, îmbunătăţindu-ţi mult calitatea vieţii.

Schimbă-ţi în bine atitudinea
În ce domenii de viaţă îţi poţi schimba în bine atitudinea? Îţi place să te lamentezi? Să îţi plângi singur de milă? Te enervezi din nimic, dar eşti foarte indulgent cu tine însuţi? Dacă da, schimbă-ţi atitudinea şi comportamentul chiar de astăzi. Dacă este cazul să îţi ceri iertare de la cineva, fă-o chiar acum. Dacă te-ai comportat grosolan faţă de cineva, cere-ţi iertare. Dacă obişnuieşti să te lamentezi, încetează cu acest comportament şi aminteşte-ţi de toate binecuvântările de care te bucuri. Începând din acest moment, renunţă la negativitatea care te sufocă (inclusiv pe cei din jurul tău).


Lecţii de zbor avansate
Acceptă viaţa aşa cum este
Petrece-ţi ziua acceptând tot ceea ce ţi se întâmplă. Ori de câte ori ai parte de circumstanţe mai deosebite, bune sau rele, spune-ţi cu voce tare: „Accept această situaţie. Am multe de învăţat din ea. Sunt deschis în faţa ei. O iubesc. [Da, ştiu, este greu să spui aşa ceva, dar ai încredere în mine şi fă o încercare. Vei fi surprins cât de multe lucruri se pot schimba în bine dacă vei proceda în acest fel]. Mulţumesc pentru acest dar.”

Aplică acest procedeu deopotrivă pentru lucrurile bune şi rele care ţi se întâmplă. Spre exemplu, dacă eşti prins într-un blocaj de trafic sau într-o altă situaţie care pare fără ieşire, spune-ţi: „Accept această situaţie. Am multe de învăţat din ea. Sunt deschis în faţa ei. O iubesc. Mulţumesc pentru acest dar.”

Fă exact acelaşi lucru în cazul în care câştigi la loto, dacă îţi găseşti o slujbă bună sau dacă primeşti o promovare, dar şi dacă cineva drag te părăseşte. Reţine: atunci când călătoreşti cu viteza iubirii totul devine un dar, o oportunitate şi o lecţie prin care sufletul tău se maturizează. Dacă vei accepta şi dacă vei iubi toate aceste oportunităţi, îţi vei lua literalmente zborul.

La sfârşitul zilei recapitulează tot ce ţi s-a întâmplat. Stabileşte la ce clasă ai călătorit în ziua respectivă şi ce ai învăţat de-a lungul ei. Dacă lecţiile învăţate nu-ţi sunt foarte clare, ai răbdare şi culcă-te. Dimineaţa fă o nouă recapitulare. Mai devreme sau mai târziu, te vei convinge că merită să optezi pentru călătoria cu viteza iubirii.

O zi petrecută la clasa întâi
De-a lungul întregii zile consideră că toate experienţele prin care treci sunt petrecute la clasa întâi. Încă de la duşul de dimineaţă, aminteşte-ţi că există oameni care nu au apă pentru a face duş şi savurează experienţa care îţi este oferită. Bucură-te apoi de un dejun la clasa întâi, de o călătorie la clasa întâi până la serviciu şi de o zi de muncă la clasa întâi. Urmăreşte să sesizezi toate binecuvântările şi darurile surprinzătoare, fantastice şi uneori de-a dreptul miraculoase care îţi sunt oferite în decursul zilei.

De la cele mai mici surprize, cum ar fi faptul că ai găsit un loc de parcare chiar în faţa biroului tău, şi până cele mai neaşteptate, cum ar fi desertul gratuit oferit ca un compliment de proprietarul restaurantului tău favorit, remarcă toate avantajele călătoriei la clasa întâi pe care o faci.

Observă frumuseţea din jurul tău, deopotrivă în natură şi în oameni.

Observă inclusiv provocările „de clasa întâi” cu care te confrunţi.

Dacă cineva te întreabă: „Ce mai faci?”, răspunde-i: „Am o zi de prima clasă!”

[Banu Ionut]

http://www.youtube.com/profile?user=bubblevision&annotation_id=annotation_89384&src_vid=2uUk9K9TQhg&feature=iv#p/a/u/AStqevNCprE

[Banu Ionut]

http://www.youtube.com/watch_popup?v=5hIc2ODfRxQ

[Banu Ionut]

http://www.youtube-nocookie.com/embed/lXKDu6cdXLI?rel=0



Soldaţii sunt scoşi la program administrativ în grădina unităţii.
Caporalul, cu un aer satisfacut, zice:
- Aşa, toata lumea ia câte o lopată şi treceti la săpat!
Înainte de asta. E vreunul printre voi care se pricepe la algebră?
- Eu, să trăiţi! Sunt student la mate-fizică, don`caporal.
- Bravo, mă! Atunci aruncă dracu lopata aia, că nu-i de tine.
Soldatul, uşurat, aruncă lopata cu un zambet superior.
Caporalul continuă:
- Pune mana pă hârleţ. Tu vei extrage rădăcinile!!!

[Banu Ionut]

Raport alarmant: Ce inseamna incalzirea globala pentru Terra
22 Noiembrie 2011
TwitterYahooTipareste Salveaza
Share
15
9 comentarii »

Concurs Forex: castiga premii saptamanale si prin tragere la sorti. Inscrie-te Gratuit!

Anunţuri Google
Profită de Aur si Petrol
Cumpără și vinde cu 1 click. Cont demo gratuit de €10.000
Trading212.com Bilete de Avion Online
Bilete de avion ieftine de la €20. Rezerva online bilete de avion!
bilete-de-avion.esky.ro Magazin online de fitness
Aparate perfomante pentru femei si barbati. Livrare la domiciliu.
www.top-shop.ro
Recomandari & Divertisment
Volkswagen eT! concept - Cum vad nemtii un Transporter electric
Volkswagen incearca sa sondeze terenul cu acest concept, VW eT!, care este un fel de Transporter al viitorului, cu propulsie electrica. Masina fost creata de VW in colaborare cu cei de la Posta...

TOP 8 Cei mai sadici criminali in serie ai tuturor timpurilor
TOP 8 Cei mai cunoscuti Clauni Ucigasi
TOP 10 Cantece cu cele mai bizare videoclipuri


www.flickr.com
Cresterea medie cu aproape 1°C a temperaturii planetei in ultimul secol, cresterea nivelului marilor si oceanelor, valuri de caldura si inundatii mai numeroase ca oricand: incalzirea globala este un proces in plina desfasurare, cu efecte care se vor accentua in urmatoarele decenii, informeaza AFP.

Economiseste pentru copilul tau! Incheie un plan financiar ING.

Temperatura medie mondiala a crescut cu 0,74°C in ultimul secol si va creste cu o valoare cuprinsa in intervalul 1,1 - 6,4°C in comparatie cu perioada 1980-1999 pana in anul 2100, cu o medie cuprinsa in intervalul 1,8 - 4°C, potrivit celui mai recent raport intocmit de IPCC (Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei), publicat in 2007, scrie MEDIAFAX.

Care este singura solutie pentru supravietuirea omenirii?

Datele culese dupa publicarea acestui raport, a carui editie viitoare va fi facuta publica in 2014, arata ca "nu exista indicii ca incalzirea globala s-ar fi oprit sau ar fi intrat intr-o perioada de pauza", a declarat climatologul Jean Jouzel, care a precizat ca "ultimul deceniu a fost cel mai cald pe care omenirea l-a cunoscut".

Incalzirea globala este imputabila - in procent de 90%, potrivit IPCC - cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera (3%, in medie, pe an in ultimul deceniu), care a atins un nou maxim istoric, in 2010.

Topirea ghetarilor de altitudine, in special a celor din Himalaya, ameninta aprovizionarea cu apa a multor regiuni (nordul Indiei si China). Ghetarii din Anzii tropicali au pierdut intre 30% si 100% din suprafetele lor in ultimii 30 de ani, iar toti ghetarii din Pirinei ar putea sa dispara definitiv in 2050.

Deadline 2030: Omenirea va ramane fara resurse

Topirea banchizei arctice, care acopera o suprafata de 15 milioane de kilometri patrati, continua. Mai putine raze solare sunt reflectate de gheata si caldura lor este absorbita de apa, accelerand procesul de topire a banchizei.

Cresterea temperaturii a fost de doua ori mai mare la Polul Nord, in comparatie cu media mondiala in ultimii 100 de ani.

In septembrie 2011, suprafata gheturilor arctice, masurata de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), a ajuns la o valoare apropiata de minimul istoric, atins in 2007. In opinia expertilor de la Institutul de fizica a mediului inconjurator de la Universitatea Bremen (Germania), acest minim a fost chiar depasit.

Oceanul Arctic va fi complet lipsit de gheturi in timpul verii pana in anul 2050.

Topirea calotelor glaciare, in principal in Groenlanda si pe continentul antarctic, contribuie la cresterea nivelului oceanelor.

Un iceberg cat New York-ul se formeaza in Antarctica

Topirea calotelor a contribuit cu cel putin 30% la cresterea nivelului marilor in ultimii ani, chiar daca incertitudini destul de consistente continua sa existe in legatura cu acest subiect putin cunoscut, considera Jean Jouzel.

Cresterea nivelului oceanelor cunoaste o evolutie mai rapida decat era prevazut, din cauza topirii accelerate a calotelor polare. In raportul din 2007, expertii IPCC estimau ca aceasta crestere va avea o valoare cuprinsa in intervalul 18 - 59 centimetri pana la sfarsitul secolului.

Aceasta crestere ar putea sa atinga si chiar sa depaseasca un metru, afirma deja numerosi oameni de stiinta.

Evenimentele meteorologice extreme, precum ploile torentiale sau valurile de caldura, vor deveni mai frecvente si mai intense, au anuntat expertii IPCC intr-un raport special, indemnand guvernele din lumea intreaga sa se pregateasca, prin adoptarea unor masuri denumite "de adaptare".

Fenomenul de extindere a deserturilor se intensifica, in special in regiunea Sahel si in partea de nord a Chinei. Lacul Ciad a pierdut 90% din suprafata sa in ultimii 40 de ani, scazand de la 25.000 de kilometri patrati la 2.500 de kilometri patrati.

Biodiversitatea va suferi si ea din cauza incalzirii globale, iar intre 20% si 30% din totalul speciilor animale si vegetale vor fi amenintate cu disparitia, in cazul unei cresteri a temperaturilor cu 1,5 - 2,4°C, in raport cu media din ultimii 20 de ani din secolul al XX-lea.

[Banu Ionut]

Psihologia bolilor - Omul, intre A AVEA si A FI

Dr. EDUARD TOGOREANU

- medic chirurg, specialist in psiho-oncologie -

"Sentimentele negative se rasfrang intotdeauna asupra celui mai de pret bun al tau: SANATATEA"

Pe medicul Eduard Togoreanu l-am cunoscut cu multi ani in urma, atunci cand a introdus in tara medicamentul ISOREL (un extract de vasc), care a revolutionat tratamentul oncologic. M-am reintalnit cu el acum cativa ani, intr-o ipostaza nedorita: mama mea ii este pacient, suferind de mielom multiplu - un ciudat neoplasm al sangelui, care malignizeaza celulele formatoare de anticorpi. (Medicul hematolog care i-a descoperit boala - acum opt ani! - mi-a spus ca speranta de viata este de circa cinci ani, daca urmeaza tratamentul medicamentos conform indicatiilor medicale!...) La fiecare control lunar o insotesc la cabinetul doctorului Togoreanu, cu care am devenit, in timp, bun prieten. Orele petrecute la cabinet s-au dovedit extrem de pretioase, la fel ca si calitatea discutiilor pe care le avem, din care am invatat enorm. Fin psiholog si bun observator al comportamentului oamenilor in fata bolii, medicul Eduard Togoreanu are o teorie aparte despre aparitia bolilor, pe care merita s-o cunoasteti!

Rasturnarea valorilor sociale

Cu ceva vreme in urma, citeam un articol scris de un grup de psihologi americani, care au studiat relatiile sociale, constatand, in final, alterarea "cultului persoanei". Pe scurt, au constatat ca in relatiile reciproce, indivizii unei colectivitati ne-au trecut treptat, in timp, prin urmatoarele forme de adresare: domnule sau doamna X, apoi initialele numelui si prenumelui, J.R., J.F.K., apoi "Hey, you" ("Hei, tu!") - pur si simplu si "Hey, man" ("Hei, omule!"). Cu alte cuvinte, identificarea dintr-o multime se facea initial plecand de la statutul social, se trecea apoi catre intimitatea initialelor, mai tarziu se facea o identificare directa - un fel de pironire a individului fara nici un fel de echivoc, in final apelarea facandu-se prin stabilirea identitatii la specia umana.
Modificari in comportamentul nostru unii fata de ceilalti apar si in alte raporturi sociale: nu mai este "modern" sa mergi cu persoana draga de mana sau la brat, ci sa te balangani pe langa ea pe strada; dansurile de cuplu au fost inlocuite cu miscari similare cu cele ale cocorilor in perioada de rut; adolescentii nici nu vor sa mai auda de parinti... Ne separam incercand sa ne identificam, ne cautam eu-ul, fiindca nu ne mai gasim locul, fiindca ne simtim sufocati de ceilalti sau pentru ca nu ne mai gasim sprijinul in cei de langa noi.
Dr. Eduard Togoreanu
Filozoful grec Platon spunea ca masura evolutiei spirituale a unui individ o cunosti si devine un sprijin pentru tine in momentul in care iti dai seama ca ai de-a face cu un individ responsabil de alegerile, deciziile si faptele sale, constient ca are nevoie de cei din jurul sau, ei fiindu-i ajutoare necesare in evolutia sa.
Cu ce am inlocuit acest sprijin? Cum ne mai identificam unii pe altii? Daca nu dupa nume, sa fie oare profesia sau preocuparile cotidiene un criteriu social?
Rasturnarea valorilor sociale standard, egalizarea in evenimentele sociale (de exemplu nuntile - facute pe baza de avere, nu pe sentimente), egalizarea unor indivizi aflati la polii opusi ai societatii (elite cu lumpeni), numarul enorm de indivizi din periferia societatii care au urcat in ierarhia sociala nu prin calitati pozitive sau virtuti, ci prin utilitatea lor in plan politic (acum avem mult mai multi oameni politici proveniti din paturile sociale greu identificabile, decat am avut in comunism) sunt factori de confuzie in planul evolutiei personale.

Sanatatea, intre doua verbe

Interesant este faptul ca individul a invatat din tot acest capitalism haotic verbul "A avea". Se identifica prin "a avea". A trai bine - a avea - inlocuieste verbul "a fi". El nu mai doreste sa fie "cineva". Chiar si mersul la biserica, pentru o evolutie spirituala fireasca si necesara, este inlocuit cu mersul la slujba, pentru a apuca si "a avea" o sticla cu apa sfintita!
"Am cancer" este declaratia pe care o aud tot mai des de la pacienti, cand intra in cabinet.
�
Este oare el un proprietar de cancer? Cum sa se vindece, cand "a avea" este verbul lui preferat, cand toata viata s-a zbatut sa aiba, cand acest "a avea" i-a intrat in sange, cand a vandut, s-a indatorat, a mintit, a inselat, a calcat viata altora in picioare, s-a purtat iresponsabil fata de el insusi pentru a avea? Acum, obsedat de "a avea", are cancer. Daca ar fi bolnav de cancer, ar mai avea o sansa de vindecare. Dar el are cancer si pentru a avea s-a zbatut toata viata, cum sa renunte la "a avea" pentru "a fi"?
"A fi" este o stare. "A fi" presupune sa traiesti asa cum esti: natural, fara griji, fara indoieli, numai tu cu dorintele tale de schimbare. Si pentru terapeutii care "descopera apa calda" si recomanda sa mananci naturist pentru a fi sanatos, am un sfat: invatati pacientii mai intai sa fie sanatosi! Nu defilarea prin magazine, in mana cu o lista de alimente permise, ecologice, ii va face sanatosi, ci pofta pe care o vor avea la vederea unui aliment - aceasta sa-i determine sa aleaga, sa se exprime, sa-si manifeste individualitatea avand optiuni, nu actionand la indicatii pentru a se autodefini! Cu alte cuvinte, sunt sanatos fiindca sunt aici sa aleg ceva de care am pofta, nu fiindca am o lista care ma va ajuta sa fiu sanatos!

Boala - ascunsa in sentimentele negative?

"A avea" naste indoieli, naste deziluzii, naste dezamagiri, naste nehotarari, naste dorinte, naste comparatii si orgolii, naste deznadejde, naste insatisfactii, naste teama de a pierde, naste frica de hoti, naste ura, naste teama de concurenta, naste lacomie, naste limite, naste frustrari. "A avea" presupune atasament material. Atasamentul inseamna robie. "Pastreaza si papucii aia vechi, poate ne mai trebuie!". Verbul "a avea" ne termina viata. Segmentand-o prin conjugarea lui "a avea", ne afundam si mai tare in materia pe care vrem s-o stapanim. "A avea" te face robul vilei, masinii, a contului bancar.
�
Cum vei putea sa renunti vreodata la ele? "Eu am!" Atunci cand pronunti aceste cuvinte, mandru de averea ta, de ceea ce ai, trebuie sa stii ca de fapt ai si toate sentimentele si starile sufletesti de care vorbeam.
Si mai ai ceva: o boala de care deocamdata nu stii! Fiindca - intotdeauna! - aceste stari si sentimente negative se rasfrang asupra celui mai de pret bun al tau, de care, din pacate, nu esti constient: SANATATEA!
"A fi" este o stare naturala. "A fi" presupune responsabilitate. Faceti diferenta intre: "Sunt tata!" si "Am un copil". In care declaratie se simte intensitatea trairii, mandria de a fi ceva ce nu am mai fost pana acum?
"A fi" presupune existenta, traire, viata - tot ceea ce este contrariul lui "a avea". "A fi" inseamna lipsa bolii ca entitate separata, fiindca boala face parte din viata, este normala, este existenta noastra modificata, atunci cand gresim sau facem alegeri gresite! Boala se vindeca sau putem coexista cu ea, intr-un stil modificat de viata. Luati exemplul unui alcoolic bolnav de ciroza - renuntarea la bautura si un regim adecvat de viata in noile conditii il pot salva, dar de acum inainte el va avea alte coordonate ale existentei.
Un alt exemplu: lumea medicala, si nu numai, este preocupata si se scriu tomuri intregi despre femeia la menopauza, de parca aceasta este o boala si nu o evolutie fireasca a organismului feminin! Nimeni nu sufla o vorba despre conditiile sociale ale femeii, care trebuie indeplinite, chiar si in cursul ciclului menstrual. Exista pe undeva vreo societate comerciala care sa trimita femeile in concediu in aceasta perioada delicata pentru ele? Sa fie din cauza ca barbatii nu au ciclu menstrual? Totusi, femeile traiesc cu aceasta problema fara sa se planga!...
"Am diabet!" "Am hepatita!" AM!... Ce sa tratezi mai intai - boala sau bolnavul?

"Incidenta cancerului a explodat de cand proprietatea a devenit pretuita"

Este adevarat ca o serie de greseli in abordarea terapeutica se datoreaza educatiei medicale, care lucreaza inca in sisteme de gandire preformate. Va dau un exemplu de gandire preformata: la examenele auto, care se dadeau si oral pe vremuri, era o intrebare celebra. Conduci masina si, in fata, pe o sosea foarte ingusta, iti apar un porc si un om, pe care nu ai cum sa-i ocolesti. Ce calci? Invariabil, elevii raspundeau: Calc porcul. Raspunsul corect era "calci frana"! Toti calcau ceva de pe sosea, fiindca rationamentul lor, conform educatiei curente, crea aceasta asociere: a calca - sosea! Ei nu-si insusisera jargonul soferilor, care si ei calcau ceva - pedala de frana, acceleratia sau ambreiajul!
Aceasta imobilitate de gandire in medicina ii impiedica pe unii contemporani sa priveasca cu seriozitate noile oportunitati in abordarea cauzelor bolilor. Vom sti ca am depasit aceasta faza atunci cand, in reclame, pe langa "Fumatul dauneaza grav sanatatii!" vom vedea si "Orgoliul, Deznadejdea, Ura dauneaza grav sanatatii!"... Pentru ca starea sufleteasca ne influenteaza direct sanatatea fizica!
Zicala romaneasca "Are boala pe el" defineste o persoana care uraste, are necaz pe cineva. Cunoasteti oare vreun exemplu mai clar despre forta negativa a sentimentelor? Mai sunt si alte exemple, la fel de elocvente: "Este ros de ura!", "Ma roade un gand...". Si urmarea: "Ma roade stomacul, am ulcer!".
Exista o lista cu peste o suta de exemple de situatii psiho-afective constatate ca au precedat aparitia cancerului. Peste o suta de situatii in care oamenii au ceva: rate la banca, o casnicie destramata, un deces in familie, un accident etc. si toate aceste situatii nu au putut fi depasite. Vi se pare intamplator faptul ca incidenta cancerului a explodat de cand proprietatea a devenit atat de pretuita, intarita de legi si decizii guvernamentale, aparata de organisme sociale? De cand viata rurala, definita mai ales prin "a fi", a fost inlocuita de urbanul "a avea"? De cand verbul "a avea" a inlocuit verbul "a fi"? Evident, nu proprietatea este de vina, ci atasamentul pe care-l manifestam fata de aceasta. Intrebarea este: DE CE? De ce cancer, de ce scaderea imunitatii, de ce boli grave, fara solutii de tratament?
�
De la medicul german Rudolf Karl Virchow, fondatorul patologiei celulare, gandirea medicala s-a maturizat, in sensul studierii cu precadere a materiei si mai putin a functionarii sale in cadrul corpului omenesc. Vechile teorii medicale, care abordau omul ca un tot unitar, format din corp, suflet si spirit au fost denigrate, respinse si apoi uitate, fiindca nu aveau un suport material. Suntem capabili sa ochim si sa distrugem un nucleu de zecimi de milimetru din centrul creierului, dar nu suntem capabili sa prevedem consecintele acestui act. Ne mandrim cu identificarea defectelor cromozomiale, dar habar nu avem de complexele lor mecanisme de reglare. A trebuit sa apara noi generatii de cercetatori, care au reusit sa identifice mecanisme capabile sa explice cum emotiile negative pot afecta grav starea sanatatii. Imbucurator este faptul ca se dezvolta stiinte medicale noi, capabile sa faca legatura dintre starea sufleteasca, secretia hormonala si sistemul nervos, care in final modifica structura organismului. Ati auzit vreodata de neuropsihofiziologie? Gasiti informatii pe internet, alaturi de ofertele de promotii ale magazinelor on-line? Cu siguranta, nu!
Chiar si cutele de pe fruntea unui om, acele riduri de expresie, sunt cel mai simplu exemplu despre cum starea sufleteasca determina schimbari in structura corpului - mai intai la nivel superficial, apoi la nivel profund. Cand luati decizii sau hotarari, priviti-va si in oglinda si urmariti-va expresia fetei. Va va ajuta! Ma veti intreba: bine, bine, dar cum anihilam sentimentele negative? Nu e chiar asa de usor... Depinde de cum imi raspund la intrebarea: "Ce o fi mai bine, sa am un statut social sau sa fiu cineva in societate?". Depinde, deci, in mare masura, de "materialul clientului" - respectiv, de structura psihica a celui care are astfel de dorinte si sentimente. Nu le poti "taia cu foarfeca", trebuie mult timp sa poti schimba gandirea unui individ - asta, daca si el doreste acest lucru!
Pentru cei dornici sa iasa din acest labirint, exista o multime de sfaturi, din care unul singur ramane valabil: daca sunteti asaltati de spaima lui a avea, daca sunteti hotarati sa iesiti din cotidianul care va macina, cautati terapeutul cu care sa rezonati. Nu este nebun, instabil psihic sau "plecat cu sorcova" cel care cere ajutor. Dar este iresponsabil daca amana acest lucru si este tardiv sa o faca daca se va imbolnavi organic. Discutiile nu au omorat pe nimeni, dar medicamentele...
Si pentru cei care inca mai au dubii, sa se gandeasca la ordonarea simpla a celor doua verbe. Nu merge sa te joci cu cuvintele! "Existi pentru ca ai" sau "Ai pentru ca existi"! "A fi" iti permite sa ai! De aceea, le doresc tuturor sa fie sanatosi, ca sa aiba parte de zile cat mai senine!

[Banu Ionut]

um te influenteaza vietile anterioare

Vietile anterioare te influenteaza in prezent si tocmai de aceea e bine sa-ti cunosti lectia karmica. Sa stii ce greseli ai facut in trecut si ce sa indrepti acum. Invatand lectiile karmice, poti avea o viata implinita. Pentru asta, trebuie doar sa faci un mic exercitiu numerologic si apoi sa iei aminte.
Cifra lectiei karmice fiecarei litere din care e format numele tau ii corespunde o anume cifra, conform tabelului de mai jos.

A, J, S - 1
B, K, T - 2
C, L, U - 3
D, M, V - 4
E, N, W - 5
F, O, X - 6
G, P, Y - 7
H, Q, Z - 8
I, R - 9

Scrie-ti numele si toate prenumele pe o coala alba si, sub fiecare litera, trece cifra corespunzatoare. Numele trebuie sa fie cel din certificatul de nastere, nu de casatorie!

Sa spunem ca te numesti Andreea Voinescu. Cifrele corespunzatoare sunt, in ordine, 1, 5, 4, 9, 5, 5, 4, 6, 9, 5, 5, 1, 3, 3. Lipsesc 2, 7 si 8. Prin urmare, va trebui ca in aceasta viata sa indrepti greselile 2, 7 si 8 din existentele anterioare si sa urmezi exact acele lectii karmice care sa te ajute sa faci acest lucru.

Lectia 1 (nu ai in nume cifra 1)
Greselile vietilor anterioare: ai ratat multe lucruri din pricina lipsei de ambitie si determinare. Ai fi putut face mai mult pentru tine si cei din jur daca nu ai fi plecat atat de des urechea la ce
spun asa-zisii prietenii.
Ce sa faci in viata asta: din cauza celor intamplate in vietile anterioare, ai tendinta sa fii prea circumspecta cu cei din jur, sa-I banuiesti pe toti ca vor sa te traga pe sfoara. Trebuie sa te straduiesti sa ai mai multa incredere in tine, dar sa nu te lasi influentata de falsii prieteni. Stabileste obiective rezonabile, pe care sa le poti indeplini dozandu-ti ambitia! Pe masura ce trece
vremea, propune-ti tinte mai importante si greu de atins.

Lectia 2 (nu ai in nume cifra 2)

Greselile vietilor anterioare: egoism, indiferenta. In plus, se pare ca ai calcat pe cadavre ca sa-ti atingi scopul.
Ce sa faci in viata asta: esti pusa la anumite incercari pentru a-ti putea lua revansa. Lectia ta este sa fii mai buna, sa ai multa rabdare si sa dai dovada de intelegere pentru nevoile celorlalti. Ai fost un munte de egoism, iar acum trebuie sa-ti indrepti greseala incercand sa lucrezi in echipa. Altfel, nimic nu va functiona cum trebuie.

Lectia 3 (nu ai in nume cifra 3)

Greselile vietilor anterioare: sa iei viata prea in serios nu este neaparat o greseala, dar, cand din cauza asta iti reprimi orice bucurie, gresesti si fata de tine, si fata de cei dragi. Ei bine, asta ti s-a intamplat intr-o viata anterioara.
Ce sa faci in viata asta: ca sa-ti fie bine, ar trebui sa uiti de... perfectiune. De altfel, incercarea de a face lucrurile cat mai bine iti consuma toata energia. De aceea, lectia pe care ar trebui s-o
inveti acum si care te va ajuta este ca perfectiunea nu reprezinta calea spre fericire, ci dimpotriva.

Lectia 4 (nu ai in nume cifra 4)

Greselile vietilor anterioare: ai fost imprastiata, superficiala, confuza. Practic, n-ai stiut ce sa faci cu viata ta.
Ce sa faci in viata asta: ceva parca nu te lasa sa fii spont ana . Este mai mult un antrenament pentru lectia karmica pe care ar trebui s-o inveti: fii mai disciplinata cu tine insati, nu lasa influentele exterioare, circumstantele sa te abata de la telul tau!

Lectia 5 (nu ai in nume cifra 5)

Greselile vietilor anterioare: frica de nou, teama de schimbare, lipsa de indrazneala, in sensul de a experimenta.
Ce sa faci in viata asta: sa dai dovada de mai multa initiativa si de entuziasm, sa ai spirit de aventura. Altfel, vietile anterioare se vor razbuna.

Lectia 6 (nu ai in nume cifra 6)

Greselile vietilor anterioare: ai fugit intotdeauna de raspundere. Ai pretins ca esti libera, dar, de fapt, i-ai ranit pe cei care te iubeau.
Ce sa faci in viata asta: trebuie sa inveti ce inseamna sinceritatea relatiilor, puterea de sacrificiu, capacitatea de a darui. Fara sa ceri nimic in schimb.

Lectia 7 (nu ai in nume cifra 7)

Greselile vietilor anterioare: ai fost daruita cu un har anume pe care nu l-ai apreciat.
Ce sa faci in viata asta: esti obligata sa te autoperfectionezi, sa-ti cauti talentul acela pierdut, pe care va trebui sa-l valorifici.

Lectia 8 (nu ai in nume cifra 8)

Greselile vietilor anterioare: banii ti se scurgeau printre degete. Ai risipit totul fara nici un fel de responsabilitate.
Ce sa faci in viata asta: va trebui sa inveti care e valoarea banilor, sa fii responsabila si sa dai socoteala pentru faptele tale. Daca nu vei face asta, intotdeauna vei avea probleme financiare greu de depasit.

Lectia 9 (nu ai in nume cifra 9)

Greselile vietilor anterioare: fara prea mult respect pentru viata celorlalti, ai facut numai ce ai vrut, influentand in mod negativ destinele celor apropiati.
Ce sa faci in viata asta: va trebui sa inveti ca daruirea de sine nu inseamna neaparat un sacrificiu. Esti menita sa te dedici celor aflati in nevoie. Poate ca nu-ti dai seama deocamdata, dar altfel nu-ti vei gasi linistea.

[Banu Ionut]

Românul care se plimbă cu vila-plutitoare în Delta Dunării


Un inginer român a conceput o locuinţă plutitoare, în care a investit 60.000 de euro
Adrian Nicolae

O casă cu flotoare de beton armat care, culmea, mai şi pluteşte? Rezultatul ne-a întrecut toate aşteptările.
Pe inginerul Adrian Dobre, artizanul "ciudăţeniei" apărute de curând pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, nu departe de Tulcea, l-am cunoscut întâmplător, în Delta Dunării. Bucureştean sadea, acesta s-a îndrăgostit iremediabil de Deltă în urmă cu aproape 20 de ani. A revenit an de an, apoi lună de lună, pentru ca acum să vină săptămânal. Pasionat de bărci, de pescuitul în sistemul "catch&release" şi de călătoriile prin labirintul de canale din mijlocul apelor, el a căutat o modalitate de a-şi împlini un vis pe care mulţi pescari l-ar împărtăşi. Voia o casă de vacanţă în Deltă, una pe care să o poată muta în diferite zone, în funcţie de anotimp şi de preferinţele sale.
Şi o casă plutitoare are uşă la intrare

O casă care să îi permită să vadă toate ungherele Deltei şi să simtă pulsul acestui paradis. După zeci de nopţi albe, sute de schiţe, planuri şi calcule, în septembrie 2009, proiectul final era aşternut pe hârtie. Şase luni mai târziu, după o investiţie de aproape 60.000 de euro, cu 20.000 mai mult decât estimase, casa plutea la câţiva kilometri de Tulcea. Asta, în ciuda nenumăratelor autorizaţii, aprobări, avize şi dispute cu autorităţile nedumerite dacă era vorba de o casă sau de o ambarcaţiune.
Aşa arată interiorul unui cămin din categoria ponton-dormitor

Dacă, în cazul pontoanelor clasice, flotoarele metalice necesită lucrări periodice de întreţinere, fiind dificile din punct de vedere tehnic şi, evident, costisitoare, inginerul nostru a propus o soluţie inedită - construirea unui flotor din beton armat, segmentat în şase alveole după modelul clasic al navelor. 100% impermeabilMulţi au crezut că este o excentricitate, mai ales că betonul, în varianta clasică, este un material permeabil. Modificat însă cu ajutorul unor "adjuvanţi"", betonul propus de Dobre s-a dovedit impermeabil 100%, în urma unor teste care au prevăzut ca flotorul să plutească timp de mai bine de două săptămâni, perioadă în care nu s-a observat nicio infiltraţie de apă. Avantajele invenţiei inginerului român erau evidente: posibilitatea de a inspecta în interior flotorul şi de a lua măsuri imediate în situaţia apariţiei vreunei probleme, o stabilitate crescută la influenţa valurilor şi a vântului, şi posibilitatea de a folosi interiorul flotorului pentru depozitarea instalaţiilor tehnologice necesare casei (tancul pentru apele menajere, pompe, spaţiul de amplasare a bateriilor pentru stocarea energiei electrice). Ca să nu mai pomenim de lipsa oricăror măsuri de întreţinere pe durata exploatării!O CASĂ UŞOARĂCasa care a fost construită pe acest flotor revoluţionar trebuia să fie una cât mai uşoară. De aceea, au fost folosite profile metalice zincate, panouri de tablă, spumă poliuretanică şi tâmplărie PVC. Rezultatul? O casă cu etaj, cu o dimesiune în plan de 6,90 m x 6,90 m, cu o capacitate de cazare pentru şapte persoane, cu două dormitoare, grupuri sanitare la fiecare etaj, bucătărie, living, plus o terasă pe care se poate ajunge cu ajutorul unei scări retractabile. Anul acesta, locuinţei îi va fi ataşat un ponton de lemn, cu spaţii pentru recreere în aer liber şi un loc în care bărcile să poată fi trase în siguranţă. Şi asta nu e tot. Casa are o independenţă deplină când este vorba de necesarul de energie sau de apă menajeră. Iluminatul este asigurat de lămpi cu led-uri, extrem de economice, alimentate la un grup de baterii de 12 V care, la rândul lor, sunt încărcate de o turbină eoliană şi de un grup de panouri fotovoltaice. Pentru siguranţă, există şi un generator cu motor termic. Apa caldă menajeră este asigurată din trei surse alternative: panou solar, centrală termică, instant, pe gaz. Încălzirea pe perioada mai rece se face cu calorifere alimentate de o centrală termică.Într-un final, eco-casa a fost asimilată categoriei de ponton-dormitor, iar inginerul Dobre se gândeşte să pună bazele unei mici staţiuni ecologice mobile în Deltă.
Locuinţele plutitoare din Olanda, Germania şi SUA
Conceptul de casă plutitoare nu este cu totul nou (ştiut fiind că orice inovaţie aduce nu numai inedit, ci şi bătăi de cap, a fost nevoie de cel puţin un an pentru ca autorităţile să decidă în ce fel va fi încadrată construcţia în nomenclator). Inovativ este poate materialul din care a fost realizată locuinţa din Delta Dunării, mai precis betonul armat. Şi dacă ea reprezintă o premieră pentru România, casele plutitoare cu fundaţie de beton se află de multă vreme în folosinţă în Olanda, Germania sau Statele Unite ale Americii. De fapt, cei care au creat acest concept sunt, din motive lesne de înţeles, arhitecţii olandezi. Date fiind condiţiile climatice şi relieful mlăştinos din Ţara lalelelor, casele plutitoare au apărut ca o necesitate şi nu ca un lux, fiind adoptate de tot mai multe ţări ale lumii ca o variantă mult mai viabilă decât casele tradiţionale, mai ales în zonele des inundabile şi cu fenomene seismice dese.
Cândva în stadiul de simplu proiect, casele plutitoare sunt azi materializate

473474475

[Banu Ionut]

http://www.infoterapii.ro/modules/news/article.php?storyid=68

[Banu Ionut]

Pe 26 noiembrie (sâmbătă), la ora 17 (ora României), va pleca spre Marte cea mai sofisticată sondă spațială de până în prezent.


Racheta Atlas V pregătită de lansare. Foto: NASA/Frankie Martin Nov. 25, 2011
Numită „Curiosity” în urma unui concurs pe internet, va căuta pe suprafața planetei roșii ingredientele necesare vieții.

Curiosity este în lucru de trei ani și după câteva emoții legate de criza financiară, va pleca spre Marte. Va fi lansată de la Cape Canaveral (SUA) și va ajunge pe planeta roșie, în imensul crater Gale de abia în vara lui 2012.

Este de mărimea unui SUV, are șase roți și o misiune complicată: să caute compuși organici pe sol și în atmosferă. Va mirosi și gusta solul marțian, va lua imagini de înaltă rezoluție pe teren și microscopice în ce doi ani de funcționare oficială. În premieră se vor filma ultimele două minute ale asolizării, cu tot cu sunete!

Instrumentele de la bordul vehiculului vin din țări diferite, SUA, Spania și Rusia, explorarea spațiului îndepărtat fiind o activitate fără miză politică.

Puteți urmări în direct lansarea pe NASA TV și pe canalul USTREAM JPL. Să îndrăznim să visăm ca vreo televiziune va mediatiza evenimentul? Poate numai dacă nu divorțează vreo pseudo-vedetă…

Dacă totul mergem bine revenim asupra subiectului.482

[Catalin Costache]

După ce ne-au lăudat francezii de la televiziunea France 5 prin documentarul intitulat „România, un surâs venit din est", a venit rândul britanicilor de la Financial Times. Un jurnalist al pretigioasei publicaţii a scris un articol în care se declară încântat de Transilnavia şi de bogăţiile ei.

Editorialul intitulat „Pierdul în Transilvania" („Lost in Transylvania") prezintă călătoria jurnalistului Clive Aslet prin Valea Verde din judeţul Mureş, prin Piaţa Sfatului din Braşov şi prin comuna Zăbala din Covasna.

Citeşte şi:
Francezii ne laudă: „România, un surâs venit din est" VIDEO

VIDEO Prinţul Charles promovează Transilvania într-un documentar de o oră


Transilvania este o „lume care pare să aibă mai mult în comun cu romanele lui Thomas Hardy decât cu Europa modernă", scrie Aslet în editorialul său.

Jurnalistul a fost însoţit în călătoria prin Depresiunea Transilvaniei de Paul Lister, fondatorul „European Nature Trust", o organizaţie nonguvernamentală internaţională care militează pentru conservarea spaţiilor verzi neatinse încă de urbanizare, precum Munţii Carpaţi. El este cunoscut şi ca producător al documentarului „Carpaţii sălbatici" („Wild Carpathia"), tradus în 20 de limbi şi vizionat în 119 ţări.

Lister descrie depresiunea intracarpatică ca fiind echivalentul european al Parcului Naţional Yellowstone din Statele Unite ale Americii. Totodată, el remarcă faptul că Transilvania abundă în specii de animale sălbatice care au dispărut din alte regiuni ale lumii.

Aurul verde al ţării, ameninţat de defrişări ilegale

„Cele mai minunate dintre toate aceste bogăţii sunt pădurile", continuă Clive Aslet. Totuşi, el nu uită să menţionze pericolele care pândesc aurul verde al ţări. „Se permite exploatarea forestieră ilegală. Corupţia este în floare. Nu există o clasă de mijloc care să ia poziţie faţă de activităţile vicioase ca defrişatul pădurilor. Încetul cu încetul, pădurea dispare", atrage atenţia jurnalistul.

În acest punct intervine fondatorul ONG-ului „European Nature Trust". Paul Lister spune că şi-ar dori ca românii să aprecieze mai mult bogăţia naturii şi ca defrişările să fie mai restricţionate şi mai des pedepsite decât se întâmplă în prezent. Lister oferă şi o soluţie pentru conservarea şi exploatarea responsabilă a pădurilor: ecoturismul. Deşi pensiunile şi cabanele nu sunt de lux, ele oferă confortul necesar vacanţelor în mijlocul naturii, iar peisajul pitoresc încarcă turiştii cu bună-dispoziţie şi linişte, două plăceri de care nu se pot bucura mereu în înghesuiala oraşului.

415
Mihai I, Rege al României, Principe al Romaniei, fost Principe de Hohenzollern (n. 25 octombrie 1921, Sinaia), în perioada domniei tatălui său, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a.În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție.
...Între timp, familia se stabilește în Marea Britanie, unde va locui timp de șase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire și la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-și câștiga existența, Regele si Regina au înființat o fermă de pui și au construit un mic atelier de tâmplărie.

Regele a păstrat încă de atunci legătura cu evenimentele din țară, primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți de la generalul Lazăr, pe care îl vedea in fiecare săptămână la Londra.

[Adrian Pop]

On 11/28/2011 7:03 AM, Geo Stroe wrote:
>
>
> ---------- Mesaj redirecţionat ----------
> De la: geta deliu <gilromideliu@yahoo.fr>
> Data: 27 noiembrie 2011, 20:55
> Subiect: Stiri de weekend: 27.11.2011 | George Valah Blog NU RATATI !!!!!
> Către: Galateanu Costel <costel.galateanu@gmail.com>
>
>
> http://goo.gl/A2FqP – S-a permis accesul utilizând Bara de instrumente Google
>
>
> --
> GeoStroe
>
> 0722972522, tel/fax:0214138434, geostroe@gmail.com
> Fundația Academia DacoRomână ”TDC” - FADRTDC
> Partidul României Europene - P.R.E.
> SC.Tempus DacoRomânia ComTerra SRL - Editura DacoRomână ”TDC”

[Banu Ionut]

DE CE IUBESC ROMÂNIA. Saşii care NI s-au întors: "Am fugit de UE. În 2007, am plâns de parcă ne murise mama".
La câţiva ani după revoluţie, în 1995, Willy şi Lavinia Schuster îşi luau cei doi copii - un băiat de nici patru ani şi o fetiţă de doar un an - şi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saşi şi şvabi porniţi în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei ani erau însă "înapoi acasă", lecuiţi de ce înseamnă viaţa într-o ţară a Uniunii Europene.
În 1998, s-au stabilit la Moşna, veche aşezare săsească din apropierea Mediaşului şi locul de baştină al părinţilor Laviniei, unde ochiseră o casă cu vreo 2 hectare şi jumătate de curte şi grădină, pe care au dat 21.000 de mărci germane. Au refăcut-o, au ridicat o şură, un grajd şi un hambar, şi-au cumpărat două vaci şi un cal şi s-au început să facă agricultură.
În Germania, Willy Schuster - care vorbeşte fluent română, maghiară, germană şi engleză - şi-a continuat slujba pe care o avusese în ţară, unde a lucrat ca translator pentru diverse ONG-uri străine ce desfăşurau programe de asistenţă socială.
Willy a descoperit agricultura bio când o organizaţie din Elveţia a lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de ţărani şi mici meseriaşi români pentru a-şi pune pe picioare propriile afaceri. În fiecare an, din 1994 până în 2000, a petrecut cel puţin trei luni în Elveţia, ca translator pentru ţăranii români veniţi să se instruiască în fermele ecologice elveţiene.
Din '97 i s-a alăturat şi Lavinia, tot ca translator, dar la cursurile unei "şcoli de ţărănci de munte", unde nevestele viitorilor fermieri români învăţau cum să utilizeze cât mai eficient resursele unei gospodării eco. "Şi uite-aşa am prins drag de agricultura bio, despre care până atunci nu ştiusem mai nimic. Şi ne-am hotărât să ne facem şi noi o fermă ecologică", îşi aminteşte Willy Schuster.
"De fapt, nu o fermă, doar o gospodărie ţărănească ecologică, de subzistenţă, aşa cum aveau pe vremuri bunicii şi străbunicii noştri, din care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenţii foarte mari, mai ales în privinţa câştigului financiar", îl corectează soţia sa Lavinia.
Fuga de UE
De ce nu şi-au făcut gospodăria în Germania? "Simplu. În primul rând că e foarte greu, aproape imposibil dacă n-ai o căruţă de bani. Apoi, în România eşti mult mai liber, nu-ţi cheamă vecinii poliţia şi pompierii dacă te-apuci seara să faci un grătar în curte, cu prietenii. Dar în primul rând am vrut să fugim de UE, care vine cu tot felul de restrişti pe capul omului, e de-a dreptul malefică. Dar nu ne gândeam că o să ne ajungă din urmă aşa de repede şi în România!", explică Willy.
"În 2007, pe 1 ianuarie, când toată lumea din România nu vorbea decât despre cât de bine o să ne meargă în UE, eu şi soţia eram foarte trişti, am plâns de parcă ne murise mama. Nu ne-am bucurat deloc că România intrase în UE, pentru că ştiam ce ne aşteaptă. De fapt, nu noi am aderat la UE, ei ne-au înghiţit, e fals să zici aderarea României la UE, corect e înghiţirea României de către UE, cucerirea României de către UE. Acum şi-au dat seama şi românii că s-au bucurat degeaba atunci, că au fost nişte proşti când au primit aşa, cu braţele deschise, tot ce ne-a adus UE asta", spune bărbatul. După care conchide, pe acelaşi ton: "De ce credeţi că nu intră în UE Elveţia sau Norvegia, v-aţi întrebat vreodată? Vă spun eu: pentru că şi elveţienii, şi norvegienii vor să fie ei stăpâni în ţara lor, nu să le spună alţii ce au voie să facă şi ce nu şi cum să trăiască la ei acasă!"
"Ecologic de la A la Z"
La numai un an de la întoarcerea în România, gospodăria soţilor Schuster primea şi certificarea "eco", sub denumirea "Bio Moşna", devenită repede un veritabil brand în lumea producătorilor şi consumatorilor de produse ecologice.
"Totul ecologic, de la A la Z, fără nici un fel de îngrăşăminte sau substanţe chimice. Chiar şi pentru apă avem un sistem special de filtrare şi purificare, cu un amestec de bacterii aerobe şi anaerobe, o tehnologie germană tot mai răspândită în Europa, pe care o folosim şi la grăbirea transformării gunoiului de grajd în îngrăşământ", spune Willy.
Apoi, încet, încet, gospodăria s-a mărit, iar producţia s-a diversificat: acum au 20 de hectare de teren: pe aproape jumătate de hectar cultivă toate legumele necesare consumului propriu, pe o altă jumătate de hectar este plantaţia de trandafiri, iar alte câteva hectare sunt cultivate cu porumb, grâu, cartofi şi plante furajere pentru animale - cinci vaci de lapte, care dau în medie cam 4500 de litri de lapte pe an, şase juninci, un tăuraş, doi cai şi doi porci. Restul e păşune, pe care se mai află şi câteva zeci de nuci, meri şi pruni.
Toate aceste resurse asigură cam 80% din necesarul de consum alimentar (lapte, şi produse lactate, legume, fructe, carne, făină, mălai etc.) nu doar al familiei Schuster - care are încă trei membri- ci şi al celor aproape o mie de voluntari WWOOF, practicanţi şi turişti pe care îi au oaspeţi în fiecare an, din aprilie până în octombrie.
Asta fără a mai pune la socoteală cele câteva sute de clienţi fideli ai produselor marca "Bio Moşna" - dulceaţa de trandafiri, dulceaţa de lapte şi aproape 20 de sortimente de produse lactate, de la iaurt, smântână şi urdă proaspete până la brânzeturi maturate, cu plante aromate sau fără, după gust. Reţetele sunt "tradiţionale toate, cum am învăţat de la bunici", atât pentru brânzeturi, cât şi pentru dulceaţa de trandafiri, singura noutate fiind dulceaţa de lapte, preparată după o reţetă "de la mama ei din Argentina" primită anul trecut de Lavinia Schuster de la o voluntară din Franţa.
Activism eco. Casa cu 1.000 de oaspeţi anual
Pe lângă munca zilnică din gospodărie - începută dimineaţa la ora 5 şi terminată aproape de miezul nopţii - soţii Schuster îşi găsesc vreme si pentru "slujba" de activişti eco, în calitate de membri sau colaboratori ai mai multor organizaţii de profil din ţară şi străinătate. Cea care i-a făcut cunoscuţi pe plan internaţional este WWOOF - World Wide Opportunities on Organic Farms, o reţea mondială de voluntari în fermele ecologice, cu filiale în aproape o sută de ţări de pe toate continentele. Înfiinţată anul trecut de Willy şi Lavinia -- după ce aceştia activaseră, din 2004, ca membri ai WWOOF Austria - filiala din România numără la ora actuală aproape 30 de gospodării certificate eco din întreaga ţară.
În fiecare an, din primăvară până-n toamnă, familia Schuster primeşte cel puţin 3-4 voluntari - ba de multe ori chiar şi 5-6 - veniţi pentru stagii de schimb de experienţă sau de învăţare, ce durează între 6 săptămâni şi 3 luni.
"Le oferim casă şi masă gratis, iar în schimb ei lucrează alături de noi la toate muncile din gospodărie, ăsta e sistemul. Devin repede adevăraţi membri ai familiei. Acum avem un englez, Tom, care e deja fermier, şi doi tineri francezi, Laurie şi Bretrand, care vor să se facă ţărani. Tom se minunează tot timpul cum de noi putem trăi bine doar cu cinci vaci de lapte, în timp ce familia lui din Anglia, care are o fermă de 220 de vaci, abia dacă-şi poate duce zilele". Alături de voluntari, soţii Schuster mai găzduiesc şi hrănesc adesea, tot gratis, şi practicanţi - elevi sau studenţi de la câteva licee agricole şi facultăţi de agricultură din Franţa şi Germania, cu care au înţelegeri de colaborare. Iar ca "tabloul" să fie complet, de cel puţin trei ori pe săptămână le mai trec pragul şi turişti - înscrişi din vreme pentru un prânz ori o cină cu bucate cum doar Lavinia ştie să prepare, toate doar din produsele bio ale gospodăriei - ceea ce urcă la aproape o mie numărul oaspeţilor de peste an ai "Bio Moşna".
Pe lângă calitatea de "WWOOFer" şi cea de "consultant acreditat" în domeniul agriculturii bio, Willy Schuster este şi unul dintre cei mai activi membri din România ai organizaţiei Via Campesina, "un fel de sindicat mondial al micii agriculturi ţărăneşti", fiind totodată şi singurul român membru al Comitetului pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul FAO, "ca reprezentant al societăţii civile din Europa de Est".
"Nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă!"
La "firma" pe care o au, mulţi prieteni şi cunoscuţi îi îmboldesc mereu să-şi mărească şi să-şi transforme "Bio Moşna" într-o afacere de produs bani, cât mai mulţi bani. "Sigur, nu ne-ar strica să câştigăm ceva mai mult, avem de plătit tot felul de dări, iar copiii cresc şi ei, trebuie să facem faţă la cerinţe tot mai multe. Dar dacă ne-am mări gospodăria ca s-o exploatăm doar pentru bani, sigur am pierde mult la calitate, în primul rând, şi n-am mai fi noi. Aşa că nu ne interesează, suntem mulţumiţi cu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă. Important e că suntem sănătoşi, şi noi, şi copiii, că ne simţim liberi şi că trăim aşa cum ne dorim la noi acasă, împreună cu toţi cei care ne trec pragul!"

[Banu Ionut]

Zamolxe
- prin Mihaela Palade –
MESAJ IMPORTANT PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI


„Eu sunt Zamolxe şi în acest moment sunt cu voi şi pentru voi, un ghid. Mă refer la Lumina care soseşte pe Pământ şi pe care eu doresc să o încorporaţi CONŞTIENT şi, din acest punct de vedere eu voi fi un ghid, pentru că această Lumină este foarte importantă pentru acest ţinut pe care voi îl numiţi România.
Voi, din această ţară, aveţi un rol important, preponderent pentru evoluţia acestei ţări, din punct de vedere spiritual. Această ţară are graniţe mai mari decât azi şi de aceea eu voi vorbi despre acest loc, ca despre un ţinut cu suprafaţă mult mai mare.
Voi, românii, aţi extins acest ţinut pe toată planeta, ducând energia acestor locuri şi vă întoarceţi cu alte energii, schimbând mobilitatea acestor energii. Voi sunteţi un curent continuu care circulă către toate zările şi reveniţi mereu la matcă.
Peste tot în acest ţinut sunt locuri cu importanţa lor. Cel mai mult contează însă Spaţiul Sacru din inimile voastre. Acest Spaţiu Sacru, îl umpleţi cu energiile care sosesc acum. Eu voi fi acest ghid, pentru această Lumină care soseşte şi vă voi îndruma ca în inimă, să primiţi aceste Lumini multiple.
Această Lumină, are mai multe roluri în corpul vostru pentru că este Lumina ce declanşează codurile din voi – după cum ştiţi aveţi în interiorul vostru ADN-ul cu mulţimi de coduri – iar prin absobţia Luminii, aţi primit alte coduri. Aceste coduri primite aşteaptă această Lumină ce soseşte acum, pentru a le declanşa.
Codurile şi Lumina când se întâlnesc, vor deschide în voi spaţii nebănuite, latente în fiinţa voastră, care vor face din voi, acei REPREZENTANŢI, sau OŞTENI AI LUMINII, cu rolul vostru însemnat în acest ţinut.
În momentul în care voi SUNTEŢI UMPLUŢI CU ACEASTĂ LUMINĂ, se fac conexiunile la reţelele voastre interioare şi vă conectaţi la reţelele acestor locuri, la reţelele din munţi, ape, la toate reţelele acestui relief în interiorul căruia trăiţi.
Nimic nu a fost la întâmplare în aceste locuri; nici apele care curg, nici direcţia lor, nici orientarea munţilor: totul are un sens, un scop, un înţeles şi la aceste reţele voi vă conectaţi acum.
Prin aceste reţele, voi reveniţi, de fapt, la o reţea străbună prin care voi aveaţi conexiuni cu Natura, cu animalele, cu toate entităţile elementale. Aceste reţele activându-se, voi, reveniţi la a fi acei oameni care stiaţi şi puteaţi să comunicaţi cu acele fiinţe, prin aceste reţele.
DECI, REŢEAUA VOASTRĂ DE COMUNICARE SE REDESCHIDE ŞI ACEASTA O VEŢI SIMŢI ÎN SPAŢIUL SACRU AL INIMII VOASTRE!
Din ACEST moment - în care deja îmi acordaţi atenţie - voi sunteţi deschişi la această Lumină şi CONEXIUNILE ÎNCEP SĂ SE PRODUCĂ.
Doresc să vă precizez că ceea ce este în interiorul vostru nu are de a face cu numărul de cursuri absolvite, cu numărul de cărţi citite, sau cu alte informaţii din exteriorul vostru. Ceea ce este în interiorul vostru, VOI O SĂ VĂ AMINTIŢI prin ACŢIUNEA LUMINII (să nu aşteptaţi cine ştie ce informaţii matematice, ci prin bunul simt, prin intuiţia voastră, voi veţi proceda ca atare).
Când totul e conectat la o reţea de Iubire, când în inima voastră este IUBIREA care se afişează, atunci tot ce faceţi, faceţi în spiritul acestei iubiri. Voi, practic, conectaţi Luminile, voi răspundeţi Luminii voastre interioare: VEŢI ŞTI - PE MOMENT- unde să fiţi, ce să spuneţi şi ce anume să faceţi.
În acest spaţiu, în care voi existaţi, sunteţi aidoma unor CITADELE, care se comportă ca oameni: lumina voastră se va răspândi exact în locul unde sunteţi şi pentru că acest ţinut se dezvoltă din punct de vedere spiritual, voi sunteţi şi PROFESORI şi PREOŢI şi ÎNDRUMĂTORI, pentru ceilalţi.
Eu, azi, am conturat acest aspect ca voi să stiţi că ÎN ACEST AN ÎNCEPEŢI SĂ PRIMIŢI ACEASTĂ LUMINĂ: LĂSAŢI ACEASTĂ LUMINĂ SĂ VĂ UMPLE, SĂ CURGĂ ÎN VOI, VOI DOAR CONŞTIENTIZÂND CĂ O PRIMIŢI ŞI CĂ VĂ CONECTAŢI CU REŢELELE ACESTOR LOCURI!
Totul pentru voi este foarte simplu, contează doar deschiderea pe care o faceţi ca să primiţi această Lumină (această deschidere înseamnă: că aveţi încredere în voi şi că sunteţi capabili să primiţi Lumina şi să staţi în Iubire). Este un moment care conduce spre alte momente pentru voi, pentru acest ţinut şi implicit pentru planeta Pământ.
Iată de ce accentuez acum rolul oamenilor născuţi în acest ţinut: Voi, în interiorul vostru, în ADN, conţineţi un spaţiu, pe care eu îl numesc "GRĂUNCIOARE DE AUR". Acest aur fin - la care voi urmează să ajungeţi - este un AUR COSMIC, deosebit de pur, necunoscut pe planetă. Aceste grăuncioare de aur fin, la momentul potrivit, vă vor face să fiţi capabili să rezonaţi cu anumite zone din acest ţinut.
Până atunci, permiteţi accesul Luminii, aveţi răbdare cu voi înşivă şi rămâneţi în STAREA DE IUBIRE, cât puteţi voi de mult. Această stare de Iubire VĂ VA ACTIVA ADN-UL, VA FAVORIZA DESCHIDEREA CELULELOR ŞI VA FAVORIZA ACTIVAREA ACESTOR GRANULE DE AUR.
Nu este necesar să grăbiţi ceva: permiteţi o evoluţie normală.
Doresc să conştientizaţi cât puteţi de mult rolul ce-l aveţi: SĂ FIŢI LA MOMENTUL RESPECTIV ÎN MOMENTUL PREZENT ŞI SĂ FIŢI ÎN STAREA DE IUBIRE ŞI DE CONŞTIENTIZARE A CEEA CE VOI SUNTEŢI!
În simplitatea vieţii, a frumuseţii vieţii, această conştientizare a rolului vostru în viaţa oamenilor şi a planetei, este cel mai măreţ fapt, cel mai important. Păstraţi această conştientizare. FĂRĂ EGO ŞI AROGANŢA, în frumuseţea adevărului vostru şi în măreţia voastră: Este sâmburele cel mai frumos şi sâmburele de unde va înflori aspectul de DIVIN, de Spiritual, de VIAŢĂ pe acest ţinut. Prin această conştientizare, voi oferiţi vieţii adevărul complex şi frumuseţe în simplitatea vieţii.
LĂSAŢI ACESTE ENERGII PE CARE EU LE-AM ADUS PRIN CUVINTE, SĂ CURGĂ, SĂ PICURE ÎN VOI, CA VOI SĂ ÎNŢELEGEŢI ACESTE ADEVĂRURI: SUNT ADEVĂRURI UNIVERSALE, ADEVĂRURI DIVINE, ÎN CARE VOI VEŢI SIMŢI VIAŢA CARE PULSEAZĂ CU TOT CE ESTE MAI SUBLIM ÎN EA.
Vă îmbrăţişez pe toţi,
Zamolxe”

492

[Banu Ionut]

http://www.youtube.com/embed/YBIwCdvhgX4?rel=0

http://www.youtube.com/watch?v=NI_MbDfWzDU&feature=related

http://www.trilulilu.ro/petreradu1/1ba8426abe6017

http://www.youtube.com/embed/sZpTWmwOHw0

[Banu Ionut]

5. Sarah Brightman - Ave Maria: http://www.youtube.com/watch?v=DGN1ES4nsLQ&feature=mfu_in_order&list=UL

6. Sarah Brightman - Storia d`amore: http://www.youtube.com/watch?v=NUmbCA7bxAo&feature=mfu_in_order&list=UL

7. Sarah Brightman - Let it rain: http://www.youtube.com/watch?v=BNzyZ-ZI-4g&feature=mfu_in_order&list=UL

9. Sarah Brightman - Attesa: http://www.youtube.com/watch?v=IBCcNauUrps&feature=mfu_in_order&list=UL

11. Sarah Brightman - Sanvean: http://www.youtube.com/watch?v=RxXPc2J9KHA&feature=mfu_in_order&list=UL

12. Sarah Brightman - Symphony: http://www.youtube.com/watch?v=stbm2jd1Nok&hd=1

4. Sarah Brightman - Time to say goodbye: http://www.youtube.com/watch?v=g31LLr1_KFk&feature=mfu_in_order&list=UL

[Banu Ionut]

... romaneste?

Iata niste frumuseti:

http://www.youtube.com/watch?v=ETz9eQvXMoc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=OMgEl8mrzYQ

http://www.youtube.com/watch?v=vMUh9tkcPto&feature=results_video&playnext=1&list=PL34CD5F4807FE6119
................
Scrisoare deschisă poporului român – Mesajul tăbliţelor de la Tărtăria
Scris de : Marin Neacșu 2011-12-20


Popor român ,
Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, de Crăciun, o dată pe an, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi.
Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte. De ce o laşi să facă asta, când tu eşti singurul popor născut , crescut şi educat în graniţele sale ?
Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria, şi o recunosc toţi cei care le-au studiat. Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ. Scrierea sumeriană a apărut 1000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat ?
Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare. NIMENI NU A REUŞIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. De ce te laşi dezbinat ?
Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului. Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un paria. Când îţi vei revendica drepturile ?
Din tine au apărut Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lăsat să se întâmple asta ?
Astăzi, popor român pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta ? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma ?
- Astăzi, ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele şi dorinţele tale tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcţie şi să câştige cât mai mult. Tu taci;
- Astăzi , ca şi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam.Tu taci;
- Astăzi, ca şi pe vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi. Tu taci;
- Astăzi, ca şi în vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să muncească, sau să îşi vândă inteligenţa pentru că ţara lor nu are nevoie de ei. Câţi dintre ei sunt viitorii Brâncuşi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă, lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei. Tu taci;
- Astăzi, ca şi pe vremea bolşevismului, la mare preţ sunt trădătorii, linguşitorii, vânzătorii de neam şi conştiinţă, traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni şi a îşi păstra privilegiile. Tu taci;
- Astăzi, parlamentul şi guvernul ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile şi întreprinderile “nerentabile “ la indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se numeşte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul iar ţara rămâne pe butuci. Tu taci;
- Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse pentru ca fiii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii şi care le sunt meritele:
Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci;
Elemente din tezaurul ţării sunt trimise “ la expoziţie“ în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci;
Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea şi dovezile de unitate naţională.Tu taci ;
- Slujbaşii ţării, căftăniţii vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt “judecaţi” de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică “mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale”. Tu taci ;
- Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copiii tăi mor pe pământuri străine iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase , de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci;
- Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze spun că nu e nimic deosebit. Tu taci;
- Ţi se fură voturile iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată.Tu taci;
- În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc alţii se fac că lucrează, iar alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor şi nu li se întâmplă nimic. Tu taci;
- Sistemul educaţional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci;
- Dacă te îmbolnăveşti , nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele , s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care nu le aveai la intrare. Tu taci;
- Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român , chiar de Ziua Naţională a României. Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României, ( de naţionalitate maghiară) la un meci cu selecţionata Ungariei tac când se intonează imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al ŢINUTULUI SECUIESC, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. Toţi tac. Tu taci;
- Guvernanţii nu fac altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar şi îţi iau banii pentru că eşti prea bogat în viziunea lor sau nu meriţi ce ai câştigat , iar ţara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma.Tu taci;
- Duşmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire. Tu taci;
- Parlamentarii îşi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură acoperindu-se unul pe altul. Tu taci;
- Preşedintele ţării îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul dar să mai te consulte pe tine . Tu taci ;
- Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri fără să le pese de interesul naţiunii trădând jurământul făcut la investire. Tu taci;
Asta se întâmplă astăzi, popor român, şi tu taci. Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută. Dar tu, popor român de azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.
Cât o să mai taci ? Trezeşte-te popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei tot ce ti-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii. Acesta este mesajul nedescifrat până acum al tăbliţelor de la Tărtăria!

[Banu Ionut]

http://www.rtv.net/live?mid=577

[Banu Ionut]

http://comunitate.calcule.ro/?p=263&url=1&action=loggout#soim

[Banu Ionut]

Avem bucuria sa va anuntam ca, in sfarsit, avem in Romania site-ul Reconectarii: http://reconectarea.com/index.html
Scopul infiintarii acestui site este :
– Sa faca cunoscuta in mai mare masura aceasta lucrare minunata care se prezinta sub doua forme: vindecarea reconectiva si Reconectarea.
– Sa prezinte si sa aduca la cunostinta evenimentele oferite se scoala Reconectarii, in principal in Romania: seminarii, prezentari, refresher classes, clase pentru copii, etc
– Sa publice lista practicienilor de vindecare reconectiva si Reconectare activi din toate judetele tarii, precum si marturii ale persoanelor care au beneficiat de vindecari ca urmare a sedintelor de vindecare reconectiva sau Reconectare.
Alte informatii legate strict de aceasta lucrare minunata, de care va puteti bucura atat ca beneficiari, cat si ca practicieni, daca apreciati potrivit sa o faceti.
Daca vreti sa va inscrieti pe lista de practicieni, accesati http://reconectarea.com/Practicieni.htm incepand cu data de 07.01.2012
Sugestii si idei va rog sa le adresati la : andraiv@yahoo.com

[Banu Ionut]

Un bãieţel de culoare a vazut un vanzator de baloane la un colt de strada. Ochii lui straluceau in timp ce se uita la baloanele diferit colorate - rosu, albastru, alb, negru, galben.....Batranul vanzator l-a vazut pe baiat ca ezita, dar, luindu-si inima in dinti, s-a apropiat. "Spuneti-mi, domnule", a zis baiatul, "baloanele negre zboara la fel de sus ca celelalte?" Batranul a simtit cum o lacrima ii umezeste ochii. L-a ridicat pe baiat, l-a aşezat pe genunchi si i-a spus: "Priveste!" A dat drumul la toate baloanele. Acestea au inceput sa urce tot mai sus, pana cand au disparut. "Ai vazut asta?", l-a intrebat vanzatorul de baloane."Da", a spus baiatul ."Au zburat baloanele negre la fel de sus ca si celelalte?"."Da, domnule, au zburat."."Baiete... Vezi tu, baloanele sunt ca oamenii. Cel mai important lucru nu este culoarea sau cum arata pe Afara. Nu; lucrul cel mai important este CUM ESTI PE DINAUNTRU.
Ceea ce conteaza in viata este CUM ESTI PE DINAUNTRU."

[Banu Ionut]

http://www.youtube.com/watch?v=rad5J04IK0g&feature=youtu.be

[Banu Ionut]

Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA) a inceput constructia motorului "Executor" care va echipa atat avionul supersonic IAR-111, cat si rachetele Haas II, pentru competitia Google Lunar X Prize, si Haas III, aflata in faza de proiectare la ARCA.


Motorul, avand o lungime de 2,2 metri si o greutate de 600 de kilograme este realizat din materiale compozite, precum rasini fenolice si epoxidice, ranforsate cu fibre de quartz si carbon, potrivit unui comunicat remis Mediafax de ARCA.
Combustibilul este format din oxigen lichid si kerosen, acestea alimentand motorul prin intermediul a doua pompe antrenate de o turbina de 1,2 Mega Wati.
Presiunea in camera de ardere a motorului este de 44 atmosfere, iar temperatura de 3.000°C. Tractiunea la sol a motorului este stabilita la 24 tone-forta.
In prima faza se vor realiza 18 motoare, pentru testele care vor demara la jumatatea anului 2012.
"Motorul avionului IAR-111 a fost denumit "Executor", acest nume comunicand pozitia de leader a organizatiei, precum si determinarea in atingerea obiectivelor propuse. Consideram acest motor "inima" intregului program spatial non-guvernamental, acesta urmand sa echipeze atat avionul IAR-111, cat si rachetele Haas II, pentru competitia Google Lunar X Prize, si Haas III, aflata in faza de proiectare la ARCA", spune Dumitru Popescu, presedinte ARCA.
Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA) este o organizatie non-guvernamentala, care doreste sa castige competitia de 30 milioane de dolari Google Lunar X Prize si sa lanseze in Cosmos prima racheta romaneasca capabila sa transporte un cosmonaut.

Demonstrator 2B, prima racheta 100% romaneasca

Printre programele dezvoltate la ARCA se numara racheta Demonstrator 2B, prima racheta 100% romaneasca, echipata cu primul motor din lume realizat din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansata cu succes la data de 9 septembrie 2004, de pe tarmul Marii Negre.
La aceasta se adauga sistemul Stabilo, care a executat doua zboruri pana in prezent. Misiunea 1, lansata la o altitudine de 14.700 metri, in stratosfera, si Misiunea 2, lansata in 2007 la o altitudine de 12.000 metri, deasupra Marii Negre.
Intre programele ARCA se afla si racheta suborbitala Helen, demonstrator tehnologic pentru competitia Google Lunar X Prize. Zborul de test pentru Helen a fost amanat de doua ori, in 2009 (Misiunea 3) si 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultatilor intampinate in lansarea balonului purtator. Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de la Sanpetru, la inceputul anului 2010, Misiunea 5, la altitudinea de 5.000 de metri.
Lansarea cu succes a primei rachete spatiale romanesti, Helen 2, a avut loc la 1 octombrie 2010, din largul Marii Negre, in cadrul Misiunii 4B. Racheta a atins altitudinea de 40 de kilometri.
Haas este o racheta spatiala in trei trepte pentru competitia de 30 milioane dolari Google Lunar X Prize. Principalul obiectiv al programului este lansarea sondei lunare European Lunar Explorer si castigarea competitiei.
Pentru transportul rachetei Haas la altitudinea de lansare, ARCA dezvolta avionul supersonic de transport IAR-111 Excelsior. IAR 111 va deveni primul avion supersonic romanesc si va fi utilizat si pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru turismul spatial.
In septembrie 2011, a fost testata, in zbor, cabina supersonicului, urmarindu-se recuperarea acesteia prin parasutare si acceleratiile la impactul cu apa.

ARCA intentioneaza sa inceapa sa testeze IAR-111 in 2012, pentru ca in 2014 sa incerce lansarea rachetei Haas II pentru competitia Google Lunar X Prize, ce se desfasoara pana la sfarsitul anului 2015.

[Banu Ionut]

TAIATUL SUB LIMBA


Într-un orăşel din judetul Hunedoara, un vraci taie sub limbă la foc continuu oameni bolnavi din ţară şi din străinătate.
Cu o lamă şi două mişcări scurte, dar sigure, susţine că a lecuit 50.000 de oameni din ţară şi din străinătate de bolile pământului. De la colesterol şi tensiune până la diabet, hepatite şi ciroză, pe principiul că toate relele se trag de la sângele intoxicat. E văzut drept ultimul tăietor sub limbă din România şi din Europa. Nu umblă cu dovezi ştiinţifice, spune că îl recomandă practica. I s-a dus vestea din gură în gură şi s-a trezit la uşă cu muncitori, măturători, manageri de top şi parlamentari deopotrivă.
A trăit şocul vieţii când s-a pomenit cu un cârd de doctori şi asistente veniţi de la Bucureşti.
Cornel Ciobanu, 42 de ani, e vraci cu acte în regule: are blog şi cabinet la Lupeni, în Hunedoara, totul pe firmă.

Vinişoarele de sub limbă, canal de deversare pentru toxine

În era injecţiilor fără ac şi a operaţiilor fără bisturiu, pare utopie că, într-un colţ al ţării, cineva mai vindecă bolnavii pe capete într-un fel atât de rudimentar. Tăiatul sub limbă este o practică la fel de veche ca folosirea ventuzelor, "trasul" picioarelor lovite şi descântecul care scapă de deochi. Aceste practici ţărăneşti îşi trăiesc ultimele zile, odată cu stingerea ultimilor vraci populari, dar Cornel Ciobanu, tăietor din tată în fiu, ţine tradiţia vie. Secretul vindecărilor miraculoase pare simplu: sub limbă sunt două vinişoare care comunică cu ficatul şi fierea, pe partea dreaptă şi cu inima, splina şi pancreasul, pe partea stângă. Vinişoarele acestea sunt ca un canal de deversare, unde se acumulează toxine. Când vasele sunt suprasaturate, toxinele ajung în sânge şi de 2-3 ori pe an, trebuie tăiate ca să se scurgă sângele rău. "Dacă sângele e toxic, scade imunitatea şi întregul organism se poate îmbolnăvi. Mai întâi ficatul, apoi bila, splina, pancreasul şi tot aşa", încearcă o comparaţie vraciul.

"N-am nevoie de analize, văd bolile-n sânge"

Tăiatul sub limbă nu e la îndemâna oricui: îţi trebuie har şi dexteritate. "S-a umplut pământul de tăietori sub limbă, dar nu toţi respectă procedurile: igienă şi unghi de incizie, ca să nu îi provoci omului o ditamai hemoragia şi să se cicatrizeze bine", precizează tămăduitorul. La 14 ani, Cornel Ciobanu a testat metoda pe propria-i piele. Cei mai mulţi "pacienţi" vin cu inima strânsă şi îngheţaţi de frică, dar pleacă uşuraţi, văzând că s-au stresat degeaba, şi regeneraţi din cap până-n picioare. Procedura rudimentară se execută modern, cu instrumente de unică folosinţă, care se desigilează în faţa omului. Cu o lamă fină se crestează uşor vasele de sânge de sub limbă. "Durează o jumătate de secundă, iar pacienţii nici nu simt mai mult de o pişcătură. Cam un minut durează scurgerea sângelui, iar în zece minute pot să mănânce ce vor", ne linişteşte tăietorul. Pentru 70 de lei, cât costă procedura, scapi de colesterol, tensiune mare, hepatite de toate tipurile, acnee severe, psoriazis şi varice. Cornel Ciobanu nici n-are nevoie de analize de laborator ca să citească bolile omului, le vede direct în sângele scurs. "Dacă are nişte aţişoare prin el, acelea sunt depuneri de grăsime, ateroame cum spune medicii, adică trigliceride şi colesterol mare. Dacă e foarte închis la culoare, înseamnă că omul are o afecţiune hepatică, dacă are o spumă roşiatică-suferă de diabet sau de HIV. Previziunile s-au adeverit întotdeauna", spune mândru tămăduitorul. Nu taie sub limbă doar bolnavi, ci şi oameni sănătoşi, preventiv. "Eu m-am tăiat a 41-a oară acum trei săptămâni. Pentru detoxifiere, este bine să facem asta de 2-3 ori pe an", recomandă "doftorul".

"Rudele îi ţineau lumânarea, eu am vindecat-o"

Cornel Ciobanu a avut mulţi pacienţi, de la ţărani săraci şi ţigani, până la manageri şi guvernanaţi. Din ţară şi din străinătate, din Siria, Germania, Ungaria, Polonia, Cehia , Serbia , Israel şi Angola.
Ambasadoarea Angolei şi un medic din Israel i-au propus să rămână acolo, dar n-a vrut. La cerere, se deplasează la client. Nu reţine nume, dar cazurile spectaculoase îi rămân în suflet. Cel mai tânăr a fost un băiat de 4 ani, pe care l-a vindecat de diabet, iar cel mai bătrân - o femeie de 92 de ani "Am avut o pacientă din Roşiorii de Vede, bolnavă de ciroză în ultima fază. Avea sicriul şi crucea în casă, îi ţineau rudele lumânarea. Am tăiat-o sub limbă şi în două luni s-a pus pe picioare", uimeşte vraciul.

CONFLICT

Halatele albe care-i trec pragul cer discreţie
Hepatitele sunt specialitatea lui

"Eu m-am declarat mereu împotriva interferonului, pentru că doar stagnează virusul. Dacă nu mai iei, mori. Am avut mari conflicte cu Streinu-Cercel pe tema asta", e curajos tăietorul. Conflictele cu medicii par să fie doar la televizor, pentru că, în realitate, spune că a avut mulţi pacienţi din breasla halatelor albe.
"M-am pomenit cu un cârd de doctori şi asistenţi de la un spital din Bucureşti, credeam că nu se mai termină. M-au rugat să nu suflu un cuvânt despre ei. De parcă eu le mai ştiam numele", se amuză vindecătorul. A mai vindecat un bărbat de 55 de ani, bolnav de ciroză în stadiu avansat. "Din cauza lichidului avea o burtă imensă, îi dădeau lacrimile de durere. A venit la mine cu medicul lui curant, care nu-i mai dădea nicio şansă. L-am tăiat sub limbă şi a picurat sânge negru smoală, o jumătate de oră. După ce i s-a oprit sângerearea, şi-a apăsat singur pe ficat, fără să mai aibă durere. Nu-i venea să creadă", spune Ciobanu.

Cornel Ciobanu e asistent medical generalist cu acte în regulă. "În timpul practicii, directoarea spitalului mi-a zis să nu mai dau sfaturi băbeşti la oameni. I-am promis că nu, dar, după câţiva ani, m-a sunat să-l tai pe bărbatu-său. Cică, ştiţi, aşa era politica spitalului", râde bărbatul.
"Odată scurs sângele rău, ai scăpat de boală. Nu se poate demonstra. E ca atunci când îţi suceşti piciorul şi te duci la o babă, care te trage.
"CORNEL CIOBANU, ultimul tăietor sub limbă din România în picioare.
"Vinişoarele acelea de sub limbă nu comunică direct cu organele interne. E drept că toate vasele de sânge din corp comunică între ele."

Citiţi

http://cornelciobanu.blogspot.com/

[Enciu Stefan]

SECRETUL SECRETELOR

SURSA:
http://www.youtube.com/watch?v=b5_6R8YBlv4&feature=player_embedded


Transformarea alchimica, datorata emisiilor solare (iata ce inseamna - 6 6 6 )
Premiile Nobel in anul 2010, pentru Chimie si Fizica au fost acordate pentru cercetarile legate de atomul de carbon. Premiul Nobel pentru Chimie a mers la trei oameni de stiinta, pentru dezvoltarea unui set de instrumente privind modificarea atomilor de carbon, in timp ce premiul pentru Fizica a fost primit de doi fizicieni rusi pentru studiul lor asupra proprietatilor remarcabile ale graphenelor - un element structural de baza a unor carboni alotropi, inclusiv grafit.
In timp ce se anunta Premiul Nobel pentru Fizica, Academia Regala Suedeza de Stiinte, a declarat: “atomii de carbon, baza tuturor formelor de viata cunoscute pe Pamant, ne-au surprins din nou.”
Ei nu-si dau seama cat de importanta este declaratia lor; pentru ca ceea ce am vazut in graphene este doar o mica parte din minunile de care este capabil carbonul. In special ceea ce ne asteapta in viitorul foarte apropiat!
Inainte de a dezvalui forma de carbon care va schimba fiecare aspect al vietii noastre, atat de complet si atat de drastic, aduc in atentia dumneavoastra evenimente legate de alte cateva stiri, din ultimele saptamani.
Recent a existat un val de ingrijorare in cercurile stiintifice cu privire la descoperirea influentei Soarelui asupra dezintegrarii elementelor radioactive pe Pamant. S-a constatat ca un anumit tip de emisii ciudate ale Soarelui cauzeaza mutatii pe Pamant. Influenta sa asupra ratelor de dezintegrare ale unor elemente cum ar fi Carbon- 14, a fost deosebit de ingrijoratoare si neasteptata. Atomii de carbon, dupa cum s-a declarat anterior, sunt componenta de baza a vietii, asa cum o stim; iar Carbon-12 este forma cea mai abundenta de carbon pentru aproximativ 99% dintre toate formele cunoscute de carbon. Acesta este izotopul de carbon, care consta din 6 protoni, 6 electroni si 6 neutroni – deci 6-6-6. Va suna familiar?
Dupa oxigen, al doilea element cel mai abundent din corpul uman este Carbon-12. Prin incinerare corpul uman se intoarce in starea sa, de Carbon-12. Dupa hidrogen, heliu si oxigen, care sunt toate gaze, Carbon-12 este cel mai abundent element din Univers. Carbon-12 este, de asemenea, unul dintre cele 5 elemente care compun AND-ul uman. Astfel, Carbon-12 este intr-adevar, elementul cel mai important in ceea ce priveste viata, asa cum o stim astazi. Aceasta este, probabil, ceea ce se scria in Apocalipsa cu privire la numarul 666, care era numar de om (sau numarul fiarei). Acesta este numarul lui Carbon-12 care este baza corpului fizic al omului in legatura cu Universul fizic.
Acest lucru este deosebit de semnificativ daca intelegem ce se asteapta prin aceasta transmutatie de Carbon-12, care va conferi Omului puteri supraomenesti si care va aduce un progres tehnologic pana la redundanta completa .
Fiecare lucru are timpul sau: un timp pentru a descoperi, un timp pentru a sarbatori. Acum este timpul pentru a descoperi acest secret al tuturor secretelor, adica Secretul Alchimic al Pietrei Filozofale, care transforma, in sens simbolic, totul in aur. Secretul Elixirului Vietii. Secretul Ambrosiei, nectarul nemuririi !
Pana la urma, Secretul Ascensiunii, deoarece functia sa principala este de a ajuta la Inaltare si la formarea unui Portal spre dimensiunile superioare.
Secretul Carbonului-7!
Izotopul de Carbon-7, nedescoperit pana in prezent, are 6 electroni, 6 protoni si doar 1 neutron. Este un element echivalent al sistemului energiei Kundalini, precum si cubului lui Metatron.
Ca si elementul fier, care are capacitatea de a sustine un camp magnetic in jurul lui, Carbon-7 are capacitatea stranie de a crea campuri hiperdimensionale, cum ar fi campurile mentale. Astfel, se pot amplifica gandurile, multidimensional, la fel cum Fierul si Cuprul pot amplifica intr-un transformator campurile magnetice.
Firesc, acest lucru se formeaza si in creierul adeptilor spirituali atunci cand acestia au experiente in afara corpului sau in timpul realizarii altor fenomene supranaturale, cum ar fi bilocatia, materializarea, etc. In timp se formeaza o stralucire, un halou (nimb de lumina) in jurul fiintelor extrem de evoluate, iar aceasta se datoreaza producerii in exces de neutroni, atunci cand Carbon-12 se transmute in Carbon- 7, in interiorul creierului lor. Cu toate acestea, Carbon-7 se descompune foarte rapid in alte forme de materie; prin urmare este aproape imposibil de detectat acest element Carbon-7, direct in corpul uman.
Istoria si Religia ne-au oferit mai multe indicii cu privire la identitatea acestui minunat element, prin notatii criptice, simboluri si texte enigmatice. Aceasta ocultare a fost necesara pentru protejarea cunoasterii, deoarece, ajunsa in maini gresite, ar fi putut duce la distrugerea acestei planete. Aceasta este puterea sa !
Aceste riscuri predomina si acum, insa exista 2 motive principale pentru revelarea acestei cunoasteri in momentul de acum:
1. Suntem acum in pragul celei mai mari si importante schimbari prin care umanitatea a trecut vreodata. A venit timpul ca toate secretele sa fie descoperite, implicit acest secret care a fost pastrat o lunga perioada de timp. Natura a vorbit, prin diferite semne, anuntand ca timpul pentru ca acesta sa fie dezvaluit, a sosit .
2. Desi structura atomica si proprietatile acestui element minunat sunt relevate aici, este extrem de dificil de a sintetiza Carbon-7 intr-un laborator, in afara de scumpele acceleratoare de particule.
In sistemul Kundalini, aceasta configuratie 6-6-1 este reprezentata de partenerii de sex masculin si feminin, prin cele 6 chakre inferioare plus a 7-a chakra, Sahasrara, care este neutra.
In iudaism, Metatron, care este considerat a fi mediator a lui Dumnezeu, este adesea reprezentat printr-un cub format din 13 cercuri, din care 1 cerc central, inconjurat de

[Banu Ionut]

Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne controlează viaţa
Trimite pe emailMarius Comper | 27.02.2012 | 25 Comentarii
+
ZOOM
Galerie foto (8)

Oracolul din Delfi, cel mai important templu al Greciei antice, îi întâmpina pe toţi cei ce căutau înţelepciune cu un mesaj scurt scris pe frontispiciu: „gnōthi seauton”, care se traduce prin sfatul „cunoaşte-te pe tine însuţi!”. Astăzi, la aproape 3.000 de ani după scrierea acestui mesaj, continuăm să cercetăm funcţionarea unuia dintre cele mai misterioase obiecte de studiu întâlnite: mintea umană. Datorită studiilor efectuate în ultimele decenii, ce elucidează multe dintre mecanismele cogniţiei, astăzi suntem mult mai aproape de a atinge acest obiectiv.

Cele două sisteme care ne ghidează

Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cogniţie şi pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman şi a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenţează deciziile fără să ne dăm seama. În 2002, Kahneman a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrările sale ce au demonstrat că omul nu este un „actor raţional”, aşa cum susţineau mulţi specialişti în economie, ci unul supus numeroaselor capcane ale intuiţiei. Nobelul decernat lui Kahneman a reprezentat o premieră, fiind pentru pentru prima dată când cel mai important premiu pentru economie a fost acordat unui specialist din alt domeniu (în acest caz, psihologia).



Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast” (gândire rapidă) este inconştient, intuitiv şi nu necesită efort voluntar sau control, pe când sistemul 2, denumit „thinking slow” (gândire lentă) este conştient, foloseşte raţionamente deductive şi necesită mult efort.



Pentru a observa că persoana din imagine este furioasă nu este nevoie de un efort conştient, acest lucru realizându-se instant şi involuntar, într-un exemplu de gândire rapidă, tipică sistemului 1. În schimb, pentru a rezolva o problemă precum operaţiunea de înmulţire a lui 17 cu 25 este nevoie de direcţionarea conştientă a atenţiei spre un efort voluntar, fără de care răspunsul nu poate fi obţinut. Acesta din urmă este un exemplu de aplicare a celui de-al doilea sistem.

Sistemul 1 este înnăscut, o consecinţă a evoluţiei şi rezultatul adaptării la mediu de-a lungul timpului, pe când sistemul 2 este o componentă specifică omului. De altfel, ceea ce noi percepem ca specific propriei persoane este sistemul 2 - sinele conştient şi raţional, cel care gestionează credinţe, opţiuni şi decizii.

Deşi trăim cu impresia că sistemul 2 e răspunzător de majoritatea deciziilor pe care le luăm, viaţa noastră este controlată în mare parte de primul sistem. Motivul? În fiecare zi trebuie să luăm foarte multe decizii, ceea ce face imposibilă folosirea celui de-al doilea sistem pentru majoritatea. Pentru că deciziile raţionale necesită timp pentru analiză şi deducţie, eforturi ce consumă energie, cel de-al doilea sistem este folosit arareori.

De cele mai multe ori, sistemul 1 generează sugestii pentru cel de-al doilea (impresii, intuiţii, intenţii şi sentimente) pe care acesta le adoptă fără a le modifica. Sistemul 2 intervine atunci când sistemul 1 nu oferă un răspuns imediat (de exemplu, în cazul problemei 17 x 24) sau atunci când detectează că urmează să aibă loc o greşeală (ca atunci când ne abţinem să reacţionăm într-un mod nepotrivit într-o situaţie dificilă, când mecanismul de control al sistemului 2 blochează intenţia generată de sistemul 1). Sistemul 2 are, însă, limite: cercetătorii au descoperit că atunci când o persoană este ocupată cu o problemă ce necesită folosirea sistemului 2, capacitatea de autocontrol scade, fiind mai probabil ca aceasta să cedeze tentaţiilor.

Sistemul 1 prezintă însă anumite erori sistemice, erori cognitive ce duc, de multe ori, la adoptarea unor decizii eronate. În cea mai recentă carte a sa, Thinking Fast and Slow, dr. Daniel Kahneman expune câteva dintre aceste greşeli de gândire, sperând ca prin elucidarea lor să-i ajute pe ceilalţi să le identifice şi să-şi înţeleagă mai bine propriile decizii.

Pentru că sistemul 1 este activ tot timpul (spre deosebire de sistemul 2, ce necesită un efort conştient), suntem mai predispuşi la erori cognitive. O exemplificare a autonomiei sistemului 1 o reprezintă iluzia optică Müller-Lyer, în care două linii paralele par a avea lungimi diferite. Chiar dacă măsurăm cele două linii şi ne convingem (cu ajutorul sistemului 2) că lungimea lor este aceeaşi, sistemul 1 va continua să le perceapă ca fiind inegale.



La fel ca iluziile optice, iluziile cognitive tind să fie greu de depăşit, însă primul pas spre ieşirea de sub dominaţia acestor greşeli de gândire este conştientizarea lor. Atunci când oamenii se află într-un moment de criză, în situaţii incerte, deciziile sunt luate de sistemul 1. De aceea, este esenţial să cunoaştem slăbiciunile acestuia.

Greşelile cognitive care ne influenţează deciziile



Esenţial este să înţelegem că nu există persoane care nu să nu fie afectate de slăbiciunile sistemului 1. Acest lucru este demonstrat de un test simplu pe care Kahneman l-a aplicat de mii de ori: „O bâtă de baseball şi o minge costă împreună 1,10 dolari. Bâta costă cu un dolar mai mult decât mingea. Cât costă mingea?”. Chiar şi în cazul celor mai inteligenţi studenţi, precum cei de la Harvard şi Princeton, mai bine de jumătate au dat răspunsul evident, oferit de sistemul 1, dar totodată greşit: 10 cenţi. Răspunsul corect era, desigur, 5 cenţi.

Una dintre erorile cognitive cele mai răspândite este „the overconfidence bias” - tendinţa de a avea încredere în exces în forţele proprii. Statisticile arată că şansele ca o companie nou fondată în SUA să funcţioneze timp de 5 ani sunt de aproximativ 35%. Cu toate acestea, un sondaj efectuat printre antreprenori a arătat că aceştia tind să estimeze şansele de succes ale unei companii noi la 60%, iar şansele propriei companii la 81%. Kahneman afirmă că optimismul este motorul capitalismului, lucru confirmat de faptul că liderii, inventatorii şi celelalte persoane ce influenţează viaţa unui număr mare de oameni tind să fie optimişti, asumându-şi riscuri convinşi fiind că vor avea succes în încercarea lor.

O altă eroare cognitivă identificată de Kahneman este „the planning fallacy” - eroarea de estimare în planificare. Psihologul a întâlnit această problemă pentru prima dată în anii 1970, când Ministerul Educaţiei din Israel i-a cerut să conceapă un manual şi o programă de studiu având ca subiect luarea deciziilor. Kahneman a format o echipă de specialişti, printre care se număra şi un expert în conceperea de programe, iar după un an de lucru le-a cerut colegilor săi să estimeze cât timp considerau că le mai era necesar. Cei mai mulţi au estimat finalizarea proiectului peste aproximativ 2 ani, cu o marjă de eroare de 6 luni. Apoi, Kahneman l-a întrebat pe expertul în programe cât durau asemenea proiecte, în medie. El a explicat că durata medie a acestora era de 7 - 10 ani, iar 40% dintre ele nu se finalizau. Deşi ştia acest lucru, chiar şi acest expert prognozase o perioadă de lucru de încă 2 ani. În cele din urmă, proiectul a fost finalizat în 8 ani, iar între timp Ministerul Educaţiei nu mai era interesat.

Un alt exemplu al erorii în planificare vine din SUA. Un sondaj efectuat în rândul proprietarilor de locuinţe a arătat că aceştia se aşteptau să cheltuiască, în medie, 18.500 de dolari pe reamenajarea bucătăriei. Costul mediu real se ridica, însă, la 39.000 de dolari. Un exemplu din Scoţia demonstrează că diferenţele pot fi chiar mai mari: în 1997, când a fost dezvăluit planul pentru o nouă clădire a Parlamentului, estimările de cost se ridicau la 40 de milioane de lire sterline. În 2004, când construcţia a fost finalizată, costul total a fost de 431 milioane de lire sterline.

O altă greşeală a gândirii este ceea ce Kahneman numeşte „the availability bias” - tendinţa de a judeca pe baza a ceea ce ne vine mai uşor în minte. Un sondaj în rândul americanilor a relevat că aceştia cred că probabilitatea unui accident fatal este de 300 de ori mai mare decât cea a decesului cauzat de diabet, deşi rata reală este de 1:4. Kahneman consideră acest lucru o dovadă a faptului că mass-media influenţează felul în care percepem riscurile, ceea ce poate avea consecinţe negative asupra vieţii noastre. Un studiu efectuat după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 a arătat că mulţi americani au preferat în acel an să şofeze pe distanţe mari în loc să ia avionul. Dintre aceştia, aproximativ 1.500 au murit în accidente rutiere, subestimând riscul unei călătorii cu maşina şi supraestimându-l pe cel al unui atac terorist.

O eroare cognitivă gravă este „the anchor effect” - efectul de ancorare. Unul din exemplele care ilustrează această „scurtătură” a gândirii este un studiu efectuat pe un grup de judecători germani cu peste 15 ani de experienţă. În cadrul experimentului, acestora li s-a citit descrierea unui caz în care inculpata fusese prinsă furând într-un magazin, iar înainte de a decide pedeapsa, judecătorilor li s-a cerut să arunce cu două zaruri. Acestea fuseseră măsluite, astfel că însumau fie 3, fie 9. Apoi li s-a cerut să decidă pedeapsa corectă pentru inculpată. Deşi zarurile nu ar fi trebuit să influenţeze decizia unor specialişti cu experienţă, cercetătorii au descoperit că judecătorii ale căror zaruri însumaseră 9 au decis, în medie, o pedeapsă de 8 luni de închisoare, iar cei ale căror zaruri însumau 3 au dat, în medie, o pedeapsă de 5 luni de închisoare. Eficienţa acestei erori a dus la exploatarea sa constantă în comerţ, pentru a modela aşteptările de preţ ale cumpărătorilor. De exemplu, o companie ar putea oferi 3 variante ale aceluiaşi serviciu, astfel încât cea mai ieftină variantă să pară mai atrăgătoare în comparaţie cu variantele mai costisitoare decât dacă ar fi singura propusă. Din acelaşi motiv, în cadrul licitaţiilor se stabileşte de obicei un preţ de pornire.



Un alt aspect important al sistemului 1 este faptul că, atunci când este confruntat cu o întrebare dificilă, el tinde să ofere răspunsul la o altă întrebare, mai simplă, fără ca noi să ne dăm seama. Profesorul Kahneman oferă ca exemplu un studiu efectuat pe un grup de studenţi germani. O parte dintre aceştia au primit următoarele două întrebări: „Cât de fericit eşti?” şi „Câte întâlniri romantice ai avut luna trecută?”. Ceilalţi au primit întrebările în ordine inversă. Dacă în primul caz nu exista nicio corelaţie între răspunsuri, în cel de-al doilea caz se putea observa o corelaţie între numărul de întâlniri şi nivelul fericirii indicat de studenţi. Profesorul Kahneman explică: „Pentru a răspunde corect la întrebarea «Cât de fericit eşti?», e nevoie să ne gândim mai mult. Studenţii care fuseseră întrebaţi mai întâi despre întâlnirile romantice nu au mai simţit nevoia să se gândească, pentru că au substituit răspunsul la această întrebare cu răspunsul la o alta - «cât de fericit sunt în viaţa mea sentimentală?». Studenţii sunt conştienţi că viaţa lor sentimentală nu este singurul aspect important pentru ei, dar sistemul 1 le-a oferit un răspuns facil, iar ei l-au folosit”.

În ceea ce priveşte fericirea, explică dr. Kahneman, amintirile joacă un rol important. Oamenii nu au un singur sine, ci două: sinele experimental (the experiencing self) şi sinele memoriei (the remembering self).

Majoritatea oamenilor sunt ghidaţi de cel de-al doilea. Pentru a exemplifica, dr. Kahneman pune o întrebare cititorilor: aţi fi dispuşi să plătiţi pentru o vacanţă grozavă, dar la finalul căreia ar trebui să beţi o poţiune care ar şterge orice amintire a călătoriei şi aţi rămâne totodată fără fotografii şi înregistrări video? Probabil că nu.

Pentru a ilustra diferenţa dintre amintiri şi experienţe, Kahneman relatează dialogul pe care l-a purtat cu un membru al publicului după o prelegere. Interlocutorul a povestit despre momentul în care asculta captivat o simfonie excepţională, la finalul căreia s-a auzit un zgomot infernal, din cauză că discul era zgâriat. „Finalul mi-a stricat audiţia”, a afirmat acesta. Kahneman i-a explicat că, de fapt, experienţa nu a fost distrusă, căci el se bucurase de muzică timp de 20 de minute. Fusese afectată, într-adevăr, amintirea despre această experienţă.

Confuzia celor două aspecte reprezintă o eroare cognitivă ce poate avea consecinţe neplăcute. Acest lucru a fost demonstrat într-un experiment în care voluntarii au fost supuşi la 2 experienţe dureroase. Rugaţi apoi să aleagă una dintre acestea pentru a fi repetată, aceştia au ales-o pe cea mai dureroasă dintre ele, per total, care durase mai mult dar se încheiase cu o durere mai puţin intensă, deoarece aceasta lăsase în urmă o amintire mai bună. „Sinele experimental tinde să nu aibă o voce suficient de puternică atunci când ne planificăm activităţile. Atunci când oamenii iau decizii nu se întreabă «ce voi simţi şi pentru cât timp?» şi tind să neglijeze trăirea în favoarea amintirii cu care vor rămâne”, afirmă Kahneman. „Din trecut învăţăm, de obicei, să maximizăm calitatea viitoarelor amintiri, nu calitatea viitoarelor experienţe. Numesc asta «tirania sinelui memoriei»”, scrie Kahneman.

Cum putem evita greşelile în gândire?

Doar dacă ne înţelegem punctele slabe vom fi mai pregătiţi să identificăm greşelile de gândire, chiar dacă nu vom le vom putea evita întotdeauna. „Pentru a contracara erorile sistemului 1 există, în principiu, o soluţie simplă: recunoaşterea semnelor ce sugerează că ne găsim într-o situaţie delicată, încetinirea procesului de decizie şi apelul la sistemul 2”, sugerează psihologul. „Nu putem face asta tot timpul, dar atunci când este vorba de o decizie importantă, trebuie să reflectăm şi să ne întrebăm dacă nu cumva cădem într-o capcană a gândirii”, adaugă Kahneman.

Un alt lucru pe care trebuie să-l luăm în seamă este faptul că folosirea sistemului 2 implică un consum de resurse, iar în absenţa acestora sistemul 1 preia controlul. Un exemplu este oferit de un studiu efectuat în Israel asupra unui grup de 8 judecători ce au rolul de a decide eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate. Decizia predominantă este respingerea solicitărilor de eliberare condiţionată, doar 35% dintre acestea fiind aprobate. Cercetătorii au descoperit că deciziile favorabile condamnaţilor sunt adoptate în mare parte imediat după pauza de masă a judecătorilor, rata aprobărilor scăzând apoi treptat, până la un nivel minim înregistrat chiar înainte de următoarea pauză de masă. Concluzia cercetătorilor a fost că judecătorii obosiţi şi înfometaţi tind să aleagă decizia cea mai comună, ce nu implică folosirea sistemului 2: respingerea cererii de eliberare condiţionată.

Chiar dacă ştim care sunt greşelile de gândire, nu suntem feriţi de ele. „Gândirea mea este predispusă la a comite aceste greşeli la fel ca înainte să le studiez”, a explicat Daniel Kahneman. Ce putem face, în acest caz? Sfatul lui Kahneman este să folosim în vocabularul curent expresiile ce descriu aceste greşeli, iar apoi să apelăm la prieteni. Pentru că oamenilor le e mai uşor să recunoască greşelile altora decât pe cele proprii, discuţiile cu apropiaţii, folosind un vocabular ce cuprinde indicii ale greşelilor cognitive, ne vor ajuta să le evităm. „Scopul cărţii mele este acela de a ridica nivelul conversaţiei curente, de a face oamenii să gândească mai complex atunci când judecă deciziile altor persoane. Dacă am avea o societate în care oamenii folosesc un limbaj mai bogat atunci când discută despre aceste lucruri, cred că ea ar avea un efect indirect asupra deciziilor noastre, pentru că ţinem seama mereu de opiniile altora despre noi”, concluzionează Kahneman.