Adrian Pop
02.11.2011, 09:25
Leacurile babaesti vor reprezenta mereu o comoara nepretuita
http://www.roportal.ro/articole/plante-medicinale-pentru-dureri-si-febra-3373.htm
Mon Oct 18, 2010 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
ZAMFIR_CATALIN
Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028
Reply with quote
Post
Macesul
Scenariu de toamna cu macese rosii
Delicatetea miresmei si a florilor sale ne farmeca toata vara. Toamna, tarziu, scena e ocupata de fructele lui, rosii ca purpura si lucioase precum rubinele. Dar adevarata maretie a macesului se afla in puterea lui de a ne sprijini sanatatea
Nu sta in firea macesului sa dispara asa de usor din privelistea verii. Are aceeasi trufie ca ruda sa mai de rang, trandafirul. Asa cum acesta e ultima floare care rezista la sarutul de gheata al brumelor, macesul rezista, si el, pana la primele caderi de zapada, decorand mirific privelistea iernii, cu fructele lui rosii si luminoase. O rezistenta aparte, care il face celebru si-i aduce consideratie. O planta care stie sa infrunte gerurile si furtunile de zapada trebuie sa fie, cu siguranta, daruita cu forte neobisnuite, de unde si obiceiul ca in satele noastre de munte, ramurile de maces sa fie puse la poarta casei, pavaza pentru sanatate s
i leac de alungat facerile si farmecele vrajitoresti. Daca este sau nu este adevarat, nu s-a dovedit pana in ziua de azi, cert este doar ca tufele de maces au mare insemnatate in rostul naturii, pentru ca le ofera animalelor mici domiciliu, hrana si loc pentru cuibarit. Avantaje nepretuite tragem si noi de pe urma lui. Planta alimentara, pe care gospodinele pricepute stiu s-o preschimbe-n minuni, fructele de maces sunt si bombe de sanatate, prin bogatia de vitamine si minerale pe care le contin. Ceaiul de macese trece drept un medicament ideal contra racelilor toamnei, pasta de macese stimuleaza apetitul si ne energizeaza in anotimpul rece, in vreme ce semintele, curatate de perisori si uscate, inlocuiesc cu succes aroma vaniliei. Tot din semintele de macese se fabrica si praful de scarpinat pe care ni-l puneau baietii in san, in anii copilariei. Dar asta este o alta poveste, ce va fi spusa la vremea ei.
Retete cu macese
Pasta moale cu vin
Ingrediente: 1,5 kg macese, 750 g mere, 200 ml vin rosu sec, 1,2 kg zahar (gelier zucker = se gaseste la magazine, importat din Germania, se leaga mai repede ca cel romanesc).
Mod de preparare: * Se spala bine boabele de macese, desprinse de codite si frunze. Se taie in doua si li se scot semintele si perisorii care le invelesc cu un ac de par. * Se curata merele de coaja si se dau pe razatoarea mare. * Macesele se fierb o jumatate buna de ora, impreuna cu vinul rosu si merele. Se strecoara si se pune sucul inca o data la fiert. Pasta fierbinte se toarna in borcane cu filet, clatite inainte cu apa fierbinte. Se insurubeaza capacul si se rastoarna borcanele cu gura in jos, vreme de doua minute. Pasta se ingroasa cu vremea in borcan.
Lichior de macese
Ingrediente: 500 g boabe de macese, 1,250 kg zahar candel, 1 sticla de tuica de pere, mere sau cirese.
Mod de preparare: * Se spala macesele, se lasa sa se zvante, se taie in doua si se zdrobesc cu un ciocan din lemn, pentru snitele. Se pun intr-un vas de sticla pana la gura lui, deasupra se toarna tuica in care a fost dizolvat zaharul. Amestecul se lasa 2-3 saptamani la temperatura camerei. In cele din urma, se strecoara lichidul printr-un filtru de cafea si se pune in sticle ce se inchid ermetic. Se lasa in camera, cel putin patru saptamani, inainte de a fi consumat, pentru a castiga in intensitate ca gust. Ca decor, puneti cateva macese proaspete in sticla. Arata frumos si mai aduc putina aroma.
Vin de macese
Reteta 1. Ingredi ente: 2 kg macese, 2 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Se aleg macesele coapte, dupa ce au fost lovite de bruma. Se curata, se spala, se pun intr-un borcan, iar peste ele se toarna un sirop caldut facut dinainte. Se acopera borcanul cu un capac si se lasa sa fermenteze. Fermentatia dureaza circa 30 de zile. Dupa ce a incetat fermentatia, vinul se strecoara intr-o damigeana care se astupa ermetic cu un dop si se da la rece. Dupa ce pe fundul damigenei s-a depus drojdia, cu ajutorul unui furtun se trage vinul in sticle, cu atentie, ca sa nu se tulbure. Sticlele se astupa cu dopuri oparite si se tin intr-o incapere racoroasa. Cu cat sta mai mult, cu atat vinul este mai bun. Peste macesele care au mai ramas dupa strecurare se adauga un sirop caldut facut din 2 kg zahar si 5 l de apa. Se lasa la fermentat, iar in continuare se procedeaza ca mai inainte. Se va obtine un vin de buna calitate.
Reteta 2. Ingrediente: 1/2 kg macese, 2 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Se folosesc macese coapte, dar fara sa fie lovite de bruma. In continuare se procedeaza ca la reteta 1. Se obtine un vin bun, care prin sedere isi imbunatateste calitatile. Vinul de macese are actiune diuretica, tonic-aperitiva, fiind indicat in afectiunile hepatice si renale.
Marmelada de macese
Ingrediente: 5 kg macese, 5 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Macesele se culeg toamna, cat mai tarziu, ca sa fie moi, sau se lasa intinse pe hartie, 10 zile, dupa ce se culeg, sa li se inmoaie coaja. Se spala bine in apa multa si apoi se pun la fiert intr-un vas smaltuit cu apa cat sa le cuprinda bine. Se lasa sa fiarba acoperite 3 ore, la foc mic, pana devin o pasta.
Se pot fierbe mai repede intr-o oala sub presiune. Macesele fierte se pun intr-un lighean, scurse de zeama (care se pastreaza), se preseaza bine cu strivitorul pentru cartofi piure sau presa pentru piure, pana cand se transforma intr-o pasta care se va dilua in zeama in care au fiert. Daca este nevoie se adauga si apa fierbinte. Continutul trebuie sa aiba consistenta unei smantani groase care curge. Pasta obtinuta se trece prin masina speciala care separa samburii si tepii. Daca masina lipseste, pasta se poate trece prin sita de sarma inoxidabila. Semintele ramase mai au inca multa pulpa pe ele. Acestea se pun intr-o oala, se amesteca cu circa 2 l apa fierbinte si se trec din nou prin sita. Pasta este trecuta apoi printr-un saculet de tifon dublu sau de panza, udat inainte cu apa si stors. Aceasta se preseaza cu mana, pana cand trece toata pulpa. In samanta trebuie sa ramana tepii. Pulpa strecurata se cantareste. Pentru 1 kg pasta se pune 1 kg zahar. Aceste componente se pun intr-o cratita smaltuita de 8-10 l si se aseaza pe foc, cu tigla sub ea. Se fierbe amestecand din cand in cand pana scade circa 40% din cantitate si pasta este suficient de ingrosata. In aceasta stare marmelada fierbe cu stropi mari, care se ridica din loc in loc. In acest moment se pune zaharul, care va subtia pasta, si se mai fierbe 40 minute dupa ce a inceput sa dea in clocote. Nu trebuie oprita din fiert pentru ca marmelada se inchide la culoare. Se pune fierbinte in borcane si se lasa sa se raceasca pana a doua zi, ca sa prinda crusta. Borcanele se introduc in cuptorul bine incalzit, nelegate. Focul se stinge imediat si se inchide usa cuptorului, ca marmelada sa se usuce bine deasupra pana a doua zi. Dupa ce s-au racit, borcanele se leaga cu celofan.
http://www.roportal.ro/articole/plante-medicinale-pentru-dureri-si-febra-3373.htm
Mon Oct 18, 2010 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
ZAMFIR_CATALIN
Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028
Reply with quote
Post
Macesul
Scenariu de toamna cu macese rosii
Delicatetea miresmei si a florilor sale ne farmeca toata vara. Toamna, tarziu, scena e ocupata de fructele lui, rosii ca purpura si lucioase precum rubinele. Dar adevarata maretie a macesului se afla in puterea lui de a ne sprijini sanatatea
Nu sta in firea macesului sa dispara asa de usor din privelistea verii. Are aceeasi trufie ca ruda sa mai de rang, trandafirul. Asa cum acesta e ultima floare care rezista la sarutul de gheata al brumelor, macesul rezista, si el, pana la primele caderi de zapada, decorand mirific privelistea iernii, cu fructele lui rosii si luminoase. O rezistenta aparte, care il face celebru si-i aduce consideratie. O planta care stie sa infrunte gerurile si furtunile de zapada trebuie sa fie, cu siguranta, daruita cu forte neobisnuite, de unde si obiceiul ca in satele noastre de munte, ramurile de maces sa fie puse la poarta casei, pavaza pentru sanatate s
i leac de alungat facerile si farmecele vrajitoresti. Daca este sau nu este adevarat, nu s-a dovedit pana in ziua de azi, cert este doar ca tufele de maces au mare insemnatate in rostul naturii, pentru ca le ofera animalelor mici domiciliu, hrana si loc pentru cuibarit. Avantaje nepretuite tragem si noi de pe urma lui. Planta alimentara, pe care gospodinele pricepute stiu s-o preschimbe-n minuni, fructele de maces sunt si bombe de sanatate, prin bogatia de vitamine si minerale pe care le contin. Ceaiul de macese trece drept un medicament ideal contra racelilor toamnei, pasta de macese stimuleaza apetitul si ne energizeaza in anotimpul rece, in vreme ce semintele, curatate de perisori si uscate, inlocuiesc cu succes aroma vaniliei. Tot din semintele de macese se fabrica si praful de scarpinat pe care ni-l puneau baietii in san, in anii copilariei. Dar asta este o alta poveste, ce va fi spusa la vremea ei.
Retete cu macese
Pasta moale cu vin
Ingrediente: 1,5 kg macese, 750 g mere, 200 ml vin rosu sec, 1,2 kg zahar (gelier zucker = se gaseste la magazine, importat din Germania, se leaga mai repede ca cel romanesc).
Mod de preparare: * Se spala bine boabele de macese, desprinse de codite si frunze. Se taie in doua si li se scot semintele si perisorii care le invelesc cu un ac de par. * Se curata merele de coaja si se dau pe razatoarea mare. * Macesele se fierb o jumatate buna de ora, impreuna cu vinul rosu si merele. Se strecoara si se pune sucul inca o data la fiert. Pasta fierbinte se toarna in borcane cu filet, clatite inainte cu apa fierbinte. Se insurubeaza capacul si se rastoarna borcanele cu gura in jos, vreme de doua minute. Pasta se ingroasa cu vremea in borcan.
Lichior de macese
Ingrediente: 500 g boabe de macese, 1,250 kg zahar candel, 1 sticla de tuica de pere, mere sau cirese.
Mod de preparare: * Se spala macesele, se lasa sa se zvante, se taie in doua si se zdrobesc cu un ciocan din lemn, pentru snitele. Se pun intr-un vas de sticla pana la gura lui, deasupra se toarna tuica in care a fost dizolvat zaharul. Amestecul se lasa 2-3 saptamani la temperatura camerei. In cele din urma, se strecoara lichidul printr-un filtru de cafea si se pune in sticle ce se inchid ermetic. Se lasa in camera, cel putin patru saptamani, inainte de a fi consumat, pentru a castiga in intensitate ca gust. Ca decor, puneti cateva macese proaspete in sticla. Arata frumos si mai aduc putina aroma.
Vin de macese
Reteta 1. Ingredi ente: 2 kg macese, 2 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Se aleg macesele coapte, dupa ce au fost lovite de bruma. Se curata, se spala, se pun intr-un borcan, iar peste ele se toarna un sirop caldut facut dinainte. Se acopera borcanul cu un capac si se lasa sa fermenteze. Fermentatia dureaza circa 30 de zile. Dupa ce a incetat fermentatia, vinul se strecoara intr-o damigeana care se astupa ermetic cu un dop si se da la rece. Dupa ce pe fundul damigenei s-a depus drojdia, cu ajutorul unui furtun se trage vinul in sticle, cu atentie, ca sa nu se tulbure. Sticlele se astupa cu dopuri oparite si se tin intr-o incapere racoroasa. Cu cat sta mai mult, cu atat vinul este mai bun. Peste macesele care au mai ramas dupa strecurare se adauga un sirop caldut facut din 2 kg zahar si 5 l de apa. Se lasa la fermentat, iar in continuare se procedeaza ca mai inainte. Se va obtine un vin de buna calitate.
Reteta 2. Ingrediente: 1/2 kg macese, 2 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Se folosesc macese coapte, dar fara sa fie lovite de bruma. In continuare se procedeaza ca la reteta 1. Se obtine un vin bun, care prin sedere isi imbunatateste calitatile. Vinul de macese are actiune diuretica, tonic-aperitiva, fiind indicat in afectiunile hepatice si renale.
Marmelada de macese
Ingrediente: 5 kg macese, 5 kg zahar, 5 l apa.
Mod de preparare: Macesele se culeg toamna, cat mai tarziu, ca sa fie moi, sau se lasa intinse pe hartie, 10 zile, dupa ce se culeg, sa li se inmoaie coaja. Se spala bine in apa multa si apoi se pun la fiert intr-un vas smaltuit cu apa cat sa le cuprinda bine. Se lasa sa fiarba acoperite 3 ore, la foc mic, pana devin o pasta.
Se pot fierbe mai repede intr-o oala sub presiune. Macesele fierte se pun intr-un lighean, scurse de zeama (care se pastreaza), se preseaza bine cu strivitorul pentru cartofi piure sau presa pentru piure, pana cand se transforma intr-o pasta care se va dilua in zeama in care au fiert. Daca este nevoie se adauga si apa fierbinte. Continutul trebuie sa aiba consistenta unei smantani groase care curge. Pasta obtinuta se trece prin masina speciala care separa samburii si tepii. Daca masina lipseste, pasta se poate trece prin sita de sarma inoxidabila. Semintele ramase mai au inca multa pulpa pe ele. Acestea se pun intr-o oala, se amesteca cu circa 2 l apa fierbinte si se trec din nou prin sita. Pasta este trecuta apoi printr-un saculet de tifon dublu sau de panza, udat inainte cu apa si stors. Aceasta se preseaza cu mana, pana cand trece toata pulpa. In samanta trebuie sa ramana tepii. Pulpa strecurata se cantareste. Pentru 1 kg pasta se pune 1 kg zahar. Aceste componente se pun intr-o cratita smaltuita de 8-10 l si se aseaza pe foc, cu tigla sub ea. Se fierbe amestecand din cand in cand pana scade circa 40% din cantitate si pasta este suficient de ingrosata. In aceasta stare marmelada fierbe cu stropi mari, care se ridica din loc in loc. In acest moment se pune zaharul, care va subtia pasta, si se mai fierbe 40 minute dupa ce a inceput sa dea in clocote. Nu trebuie oprita din fiert pentru ca marmelada se inchide la culoare. Se pune fierbinte in borcane si se lasa sa se raceasca pana a doua zi, ca sa prinda crusta. Borcanele se introduc in cuptorul bine incalzit, nelegate. Focul se stinge imediat si se inchide usa cuptorului, ca marmelada sa se usuce bine deasupra pana a doua zi. Dupa ce s-au racit, borcanele se leaga cu celofan.